3,471 matches
-
de caz IIItc "Studiu de caz III" ICCOtc "ICCO" Un nume care lasă urme1tc "Un nume care lasă urme1 " ICCO a reprezentat în anul 1990 o abreviere anodină a titulaturii uneia dintre miile de firme născute pe valul de entuziasm antreprenorial al românilor, val ce a urmat schimbărilor politice din 1989. Era o „firmă de familie”, ceea ce înseamnă că avea drept patrimoniu esențial câteva idei, gustul pentru afaceri și credința că drumul spre capitalism este fără întoarcere. În câțiva ani ICCO
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
vânzările" Marketingul și vânzările reprezintă funcții esențiale ale grupului și, în consecință, există o dispersie pe verticală și pe orizontală a competențelor asociate într-o schemă care evidențiază punctele forte ale grupului. Organizarea grupului încurajează de facto abordarea unui comportament antreprenorial de vânzător de către fiecare director executiv. Aceștia își caută clienții și fructifică relația printr-o vânzare, poziționându-se în rolul de „prim-vânzător” al firmei. Fiecare executiv își modelează politici de marketing și vânzări adaptate produselor, clienților și piețelor de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
a personalului este un semn că firma nu face economie pe pielea salariaților, la propriu. Parcul cu mașini de calitate, sub sigla ICCO, sugerează o abordare pragmatică a problemei tehnice a mobilității în afaceri, dar și o încurajare a orientării antreprenoriale, căci fiecare manager de firmă poate opta pentru ceea ce crede că este mai potrivit pentru el și oamenii săi. Toate aceste elemente de confort trebuie interpretate într-un context managerial modern, tradus prin dictonul do ut des: „Dă-mi ca să
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
în aceste condiții rezistă mai degrabă tinerii, spirala implicării lor presează asupra performanțelor și acționează ca un filtru de vârstă (vezi distribuția personalului în funcție de vârstă). În ceea ce privește sistemul de valori al organizației, câteva observații sunt posibile după o cercetare sumară. Caracterul antreprenorial al construcției grupului încă se păstrează și este încurajat indirect de comportamentul directorului general, Călin Costan. Focalizarea acestuia pe chestiunile strategice le lasă executivilor mână liberă pentru gestionarea operațională a firmelor, ceea ce încurajează abordările antreprenoriale și strategiile emergente ale firmelor
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
după o cercetare sumară. Caracterul antreprenorial al construcției grupului încă se păstrează și este încurajat indirect de comportamentul directorului general, Călin Costan. Focalizarea acestuia pe chestiunile strategice le lasă executivilor mână liberă pentru gestionarea operațională a firmelor, ceea ce încurajează abordările antreprenoriale și strategiile emergente ale firmelor. Rezultatele economice ale ultimilor ani arată că, în cazul grupului ICCO, o conducere de nuanță democratică la nivelul ansamblului firmelor dă rezultate pozitive. Din comportamentul organizației și din vizibilitatea directorului general se poate deduce că
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
adăuga, cu siguranță, și acest tip de elemente culturale. Unul dintre ele, cu aură de legendă, ar putea fi cel al trocurilor inițiale ale primei firme din grup. Povestirea oficială (redată în paragraful dedicat istoriei grupului) are ceva din aerul antreprenorial al poveștilor cu ardeleni. Valorile culturii organizaționale sunt transferate și într-un set de comportamente de cetățean corporativ ale grupului ICCO. Fără să existe evidența unei politici programatice în domeniul responsabilității sociale, grupul se implică sub diferite forme în viața
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
nu sunt din categoria „pâine și circ”, pe care sponsorii se întrec să le susțină. Campionatul Național de Dans Sportiv este totuși o manifestare a eleganței cu o notă aristocratică destul de greu de găsit la manifestările cu balonul rotund. Instinctele antreprenoriale sunt vizibile și într-o serie de sponsorizări prin care se încurajează performanța individuală și actul temerar. De exemplu, pe 25 martie 2006 ICCO se înscrie pe lista sponsorilor pentru doborârea recordului mondial la sărituri cu parapanta de către brașoveanul Marius
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
semnificativă, dar deocamdată nu există semne că s-ar renunța la abordarea care a intrat în tradiție. Se poate concluziona că strategia grupului va urma linia directoare ce înseamnă creștere diversificată bazată pe diferențiere și calitate, cu menținerea unei abordări antreprenoriale care se traduce în adaptarea la oportunitățile generate de piață. Studiu de caz IVtc "Studiu de caz IV" Sistemul Coca-Cola în Româniatc "Sistemul Coca‑Cola în România" Integrare românească la standarde internaționaletc "Integrare românească la standarde internaționale" Coca-Cola este numele
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
a existat semnalul unei „naționalizări” a acestora, într-un vast parteneriat al sistemului Coca-Cola cu economia privată românească în formare. Nu este surprinzător să vezi materiale-suport Coca-Cola în cele mai izolate locuri din România și în cele mai insolite combinații antreprenoriale. Lista lungă de artefacte intangibile are o relație complexă cu țara noastră. În pofida izolării pe care au practicat-o comuniștii, anumite elemente culturale de tip eroi, mituri, legende sau snoave cu tâlc au precedat apariția celebrei băuturi. De exemplu, Moș
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
al cercetării În domeniu, sunt avute În vedere cele cinci elemente constitutive ale proiectului: Managementul Cunoașterii - procesul de managerizare a cunoașterii În scopul creării de valoare adăugată și generării de avantaj competitiv, important pentru sporirea capabilității prin inovativitate, creativitate, spirit antreprenorial; Politica de Coeziune - reduce disparitățile de dezvoltare economică și socială Între statele membre/regiunile UE, asigură Îmbunătățirea funcționării Pieței Unice și promovarea dezvoltării durabile a UE. Alocarea din partea Uniunii Europene de care beneficiază România este de 19,67 miliarde de
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
populație activă, este nevoie de progres tehnic, adică esența materializată a rezultatelor cunoașterii. Acest factor endogen de dezvoltare (creșterea economică endogenă = creștere economică autosusținătoare) se bazează pe aportul fundamental al cunoașterii și al implementării metodologiei care să stimuleze inovativitatea, spiritul antreprenorial și conștientizarea decuplării dezvoltării economice de la consumul rezervelor de resurse naturale. Putem constata că, pe măsură ce nivelul progresului tehnic este mai ridicat, productivitatea muncii crește și ea. Progresul tehnic permite deplasarea funcției de producție, favorizând procesul de creștere economică, astfel Încât, cu
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
creșterea economică este determinată numai de progresul tehnic”<footnote ocol, C., Socol, Aura (2007), Modelul european: creștere economică, convergență și coeziune - http://www.ectap.ro/articole/137.pdf footnote>. La baza progresului tehnic stau creativitatea, inovativitatea, cercetarea, Învățarea și spiritul antreprenorial, iar Managementul Cunoașterii asigură instrumentele pentru punerea În valoare a acestor ingrediente, precum și cadrul necesar de contopire optimizată a acestora. 1.1.5. Dezvoltarea durabilă și geneza conceptului de Economie Bazată pe Cunoaștere Managementul Cunoașterii, prin esența aplicabilității sale, implică
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
de inovare și amploarea cercetării, se simte nevoia Împrospătării trendului de creștere. Unul dintre factorii endogeni de creștere (creștere endogenă = dezvoltare autosustenabilă) se bazează pe contribuția fundamentală a cunoașterii și a metodologiei de implementare a acesteia, care stimulează inovativitatea, spiritului antreprenorial și conștientizarea consumului limitat de resurse naturale. Așa cum se poate observa În figura 2.3.3, cu cât progresul tehnic este mai mare, cu atât productivitatea muncii crește. Termenul L A reprezintă numărul real de lucrători, s este rata de
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
face corecții În timp util, ceea ce sporește gradul de Încredere, din partea statelor membre, că obiectivele propuse vor putea fi Îndeplinite. Este un moment de răscruce În orientarea Europei către un model de dezvoltare bazat pe inovativitate, inteligență, cunoaștere, ecologie, spirit antreprenorial și echitate. În acest mecanism, dimensiunea și rolul factorului uman sunt primordiale, iar măsurile luate pentru stimularea creativității, responsabilității și determinării, vor crea premisele unui climat de Încredere În potențialul intelectual al omului, În condițiile mutării accentului de la utilizarea extensivă
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
de mai bună calitate și calificări adaptate indivizilor, sprijinirea creșterii accesului și participării la educație, precum și asigurarea faptului că educația și formarea profesională furnizează cunoștințele și aptitudinile necesare pentru o economie modernă și În plină dezvoltare. Creșterea adaptabilității, dezvoltarea spiritului antreprenorial și Învățarea pe parcursul Întregii vieți se vor afla În centrul politicilor În domeniu, iar angajatorii vor fi Încurajați să investească În capitalul uman. Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane este conceput să fie programul care să genereze valoare adăugată la
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
acestea, românii s-a bucurat de unele beneficii În urma reformelor de după 1867, printre care accesul sporit la educație, chiar dacă aceasta era În maghiară sau germană; creșterea participării politice și multiplicarea oportunităților economice de a se implica În activități profesionale sau antreprenoriale. În același timp, românilor li se aplicau numeroase restricții, pentru că ei erau În continuare priviți și tratați ca cetățeni de rangul doi. Astfel, o dată cu promisiunea unor șanse din ce În ce mai mari, românii cu un nivel de educație mediu și peste au Început
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pentru că el nu a deținut autoritatea nici unei poziții oficiale și nu a avut la dispoziție o bază instituțională cu ajutorul căreia să Își susțină ideile. Un alt motiv Însă, posibil și mai puternic, era faptul că valori precum individualismul și spiritul antreprenorial pe care el le identifica drept caracteristice mișcării eugeniste din Statele Unite nu găseau un ecou semnificativ În societatea românească. Prin opoziție, retorica legalistă practicată de Moldovan, limbajul său moderat și tonalitățile sale naționaliste atingeau corzi mai sensibile În special printre
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
poziție stabilă, de elită, pe care cele două grupuri sociale le aveau În comun. Din acest punct de vedere, intelectualii, fie ei scriitori, critici de artă sau membri ai Academiei, se comportau În mod similar cu membrii clasei de mijloc antreprenoriale, de care Încercau În mod conștient să se delimiteze 4. Deși intelectualii și specialiștii educați manifestau tendința de a se disocia de clasa de mijloc și de a promova ideea unei separării identitare, În special datorită faptului că se bazau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
clasa de mijloc și de a promova ideea unei separării identitare, În special datorită faptului că se bazau pe surse de venit diferite, alegerile sociale și politice ale membrilor intelighenției erau cu toate acestea adesea similare cu cele ale burgheziei antreprenoriale. Cele două grupuri se asemănau și În consumul cultural, care includea aceleași ziare și aceeași literatură cu pretenții. Tocmai datorită unor astfel de similitudini, intelighenția Încerca să Își afirme o identitate distinctă, bazată pe alte atribute, În special morale și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În special morale și intelectuale. De multe ori Însă, diferențele nu erau evidente. Eugeniștii păreau să ofere, și din acest punct de vedere, criterii mai clare de a defini și de a susține separația dintre intelectuali și clasa de mijloc antreprenorială. În analizele eugeniste, clasa de mijloc a micilor Întreprinzători și clasa intelectualilor erau prezentate ca două grupuri distincte, de cele mai multe ori aflate În conflict, datorită diferențelor importante dintre impactul pe care activitățile și comportamentul fiecăruia le aveau asupra sănătății națiunii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
5. Într-o astfel de descriere, imaginea intelectualilor devine aceea de victime ale noului val de materialism și oportunism care părea să cuprindă toată societatea românească, creând conflicte sociale. Analiza citată mai sus portretiza mulți dintre membrii clasei de mijloc antreprenoriale drept agenți ai unui val disgenic, deoarece Îmbogățirea lor părea să nu aibă vreun efect pozitiv pentru comunitatea mai largă, ci mai degrabă să dizolve orice sentiment de solidaritate socială. Mai mult, valorile acestor nou-Îmbogățiți păreau detașate complet de orice
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și din exterior. Reforma administrației publice, cunoscută sub numele de Noul Management Public (New Public Management), ce a avut loc în anii ’80 în țări precum SUA și Marea Britanie, este cea care aduce în prim-plan ideea creării unui „guvern antreprenorial” care să utilizeze resursele de care dispune în vederea maximizării productivității și eficienței. Se propunea o reformă organizatorică și financiară, delegarea unor responsabilități către actorii privați și privatizarea unor servicii publice. Reinventarea guvernării (reinventing government) presupune adoptarea soluțiilor bazate pe mecanismele
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
că are capacitatea de a depăși faza desprinderii (și sectoarele industriale respective) și de a absoarbe și aplica eficient noile tehnologii asupra prelucrării unei game largi de materii prime. „Acesta este stadiul în care o economie demonstrează că are cunoștințele antreprenoriale și tehnologice necesare pentru a produce dacă nu totul, atunci orice alege să producă”. Societatea de consum are la bază extinderea sectorului economic industrial, dar mai ales a serviciilor. Două aspecte sunt însă determinante: în primul rând, creșterea venitului pe
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
factorul-cheie al prosperității și creării de locuri de muncă îl constituie gradul de implementare a ideilor, inovației și tehnologiei în toate sectoarele economiei. Succesul statelor în noua economie va fi asigurat de felul cum vor gestiona inovația tehnologică, valorifica spiritul antreprenorial concretizat în economia reală, nivelul și calitatea educației, organizarea și eficiența rețelelor de tip învățare. Comisarul european Pascal Lamy a propus un nou concept, acela al globalizării controlate, arătând că, prin structura și funcțiile sale, Uniunea Europeană este un adevărat laborator
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
similare ca profil transnațional. De ce nu se abordează o asemenea temă? Petre Munteanu răspunde în Foreign Policy - România astfel: pe români nu-i caracterizează îndrăzneala, spiritul întreprinzător, asumarea riscurilor, competiția; suntem provinciali în gândire, afacerile se desfășoară numai local; cultura antreprenorială este incipientă, iar statul inhibă afacerile legale, private, încurajând numai afacerile firmelor cu statul (în afara criteriilor de profesionalism, competitivitate, talent etc.). Ca soluții se propun încurajarea puternică a activității IMM-urilor și controlul spațiului economic adiacent lor, scoaterea întreprinderilor proprietate
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]