2,520 matches
-
fânețe erau 19,69% din totalul județului, patrimoniul viticol 1,96% iar cel pomicol 1,09%. 27.838 ha erau teren neproductiv. Solurile din județul Iași sunt în general soluri productive, asupra lor intervenind factori limitativi atât naturali, cât și antropici (de ex., eroziune, procese de ravenare, alunecări de teren active, exces de umiditate, procese de salinizare, procese de alcalizare). În ceea ce privește gradul de poluare, acestea pot fi încadrate în următoarele clase: soluri nepoluate; soluri poluate parțial, care asigură producția vegetală economic
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Vegetația are un puternic caracter de silvostepă; datorită reliefului accidentat și diferenței apreciabile de altitudine, în împrejurimile municipiului Iași are o dispoziție etajată. Vegetația de stepă este în prezent sărăcită mult în specii, degradată și ruderalizată prin pășunat și activități antropice, dar pe alocuri mai pot fi întîlnite specii caracteristice cum ar fi colilia (Stipa lessingiana), pirul crestat (Agropyrum cristatum) etc. Pe pantele care prezintă un proces de degradare accentuat s-a instalat o vegetație secundară reprezentată de specii ca: firuța
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
pantele care prezintă un proces de degradare accentuat s-a instalat o vegetație secundară reprezentată de specii ca: firuța, pirul gros etc. Fauna caracteristică de stepă și silvostepă este săracă în prezent, fiind cel mai mult afectată de expansiunea activităților antropice. Se poate observa că în așezările omenești de pe întreg teritoriul județului se dezvoltă în număr mare șoarecele de casă și șobolanul de casă, care prezintă un potențial pericol pentru starea de sănătate a populațiilor sălbatice, aceștia fiind cunoscuți ca vectori
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
a apelor uzate evacuate după o epurare insuficientă. Fauna de pești a râului Jijia și a afluenților săi este relativ bogată, însumând 16 specii tolerante la oscilațiile factorilor de mediu, incluse taxonomic în 3 familii. Se constată că datorită impactului antropic puternic (poluare), în aval de localitățile mari, fauna Jijiei este caracterizată printr-un număr scăzut de specii și indivizi. Comparația datelor actuale cu studiile anterioare arată că un număr de 7 specii de pești nu au mai fost găsite, dar
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
punct de vedere ihtiologic și avifaunistic (habitat și sursă de hrană pentru numeroase specii de păsări în pasaj), se propune reconstrucția acestei arii și Mircea refacerea biocenozei inițiale existente înaintea regularizării cursului. O altă zonă vulnerabilă ecologic, supusă unei presiuni antropice agresive prin acțiunea combinată a poluanților, este triunghiul ȚuțoraHolboca-Tomești, unde acționează poluanți din surse majore cum ar fi CET (termocentrala), depozitul de deșeuri menajere Tomești, Stația de epurare a municipiului Iași, proximitatea zonei industriale a orașului, cariera de argilă a
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de 1.075 km din 2.860 km. Resursa hidrologică raportată la stocul mediu multianual al apelor curgătoare este de 128,1 miliarde m3, unde volumul apelor subterane este de 9,62 miliarde mc/an. De-a lungul timpului, activitățile antropice au afectat calitatea apelor de suprafață și subterane, mai ales a celor freatice, astfel încât doar 57,5% din lungimea totală a râurilor monitorizate calitativ prezintă garanția transformării în apă potabilă, din care 45,5% sunt tehnic utilizabile, ca efect al
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
37 de familii) în Grădina Botanică din Galați și parcurile din orașul Galați. 1.2. Scurt istoric asupra cercetărilor ornitologice în regiunea Iași Lucrarea de față contribuie la inventarierea speciilor existente în prezent pe teritoriul orașului Iași, evidențiind influența impactului antropic asupra efectivelor speciilor de păsări. Prezentăm în continuare câteva cercetări întreprinse în scopul cunoașterii avifaunei urbane. Constantin Mândru publica în 1962 studii zoogeografice și observații asupra laridelor din zona Iași "Laridele din Moldova cu observații speciale în regiunea Iași" I.
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
cantitative( efective observate). În studiul "Observații ornitologice în zona Ciric Iași", publicat în Analele Științifice ale Univ. " Al. I. Cuza" Iași, în anul 2004, Carmen Gache prezintă 80 de specii identificate în zona Ciric, lista taxonomică, aspecte fenologice, influența factorului antropic. În anul 2005 Maria-Magdalena Butnaru prezintă în studiul "Aspecte preliminare privind compoziția avifaunei în orașul Iași", publicat în Analele Științifice ale Univ. " Al. I. Cuza" Iași un număr de 73 de specii de păsări identificate în parcurile din oraș. CAPITOLUL
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
și Parcului Copou din Iași O2. Repartizarea din punct de vedere fenologic a speciilor de păsări identificate O3. Observarea distribuției pe habitate a avifaunei Grădinii Botanice Iași O4. Identificarea structurii trofice a avifaunei Grădinii Botanice Iași O5. Evidențierea influenței factorului antropic asupra răspândirii speciilor de păsări O6. Sensibilizarea elevilor asupra importanței protejării păsărilor din parcuri și grădini O7. Însușirea unor abilități necesare în identificarea și investigarea speciilor de păsări O8. Stimularea interesului pentru studiu și cercetare la elevi Durata studiului 1
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
în Grădina Botanică Iași un număr de 102 specii de păsări aparținând la 37 familii și 14 ordine. Pe parcursul cercetării am urmărit prezența fenologică a acestor specii, modul de cuibărit, analiza calitativă și cantitativă a ornitofaunei din zonă, influența factorului antropic asupra răspândirii speciilor de păsări precum și apartenența lor la anumite familii, respectiv ordine. În tabelul nr. 3 este prezentată lista sistematică a speciilor de păsări din Grădina Botanică Iași. Din tabelul nr. 4 reiese că păsările din ornitofauna Grădinii Botanice
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
în funcție de regimul de hrană al acestora . Regimul trofic al speciilor de păsări identificate este predominant insectivor, iar cele mai puține specii de păsări din Grădina Botanică Iași sunt omnivore (figura nr. 23). CAPITOLUL VI OMUL ȘI PĂSĂRILE 6.1. Presiunea antropică Conservarea mediului, sintagmă tot mai des utilizată, ar putea fi definită întro formă simplă prin "utilizarea durabilă a resurselor naturale". Ea se referă la toate componentele mediului: viețuitoare, aer, apă, sol, resurse naturale, de la cele de suprafață până la combustibilii fosili
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
ale degradării, distrugerii habitatelor lor se datorează presiunii umane, iar aceasta crește pe măsura dezvoltării tehnologiei și a creșterii demografice. Prezența omului și activitatea umană au dus la perturbarea desfășurării normale a proceselor vitale a speciilor de animale, puternica presiune antropică determinând o reducere a abundenței majorității speciilor de animale, în mod deosebit a celor care prezintă un interes economic și științific ridicat. Rezultatul acestui lucru este distrugerea ecosistemelor ceea ce determină implicit dezechilibrarea naturii, alterarea condițiilor umane de viață. Unele specii
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
mediului, păsărilor în colaborare cu S.O.R. Sucursala Iași, școli partenere, grădinițe, alte ONG-uri. Realizând campanii de sensibilizare și informare în mas-media ieșeană Concluzii: ● Cauzele primordiale ale declinului populațiilor de păsări și ale distrugerii habitatelor se datorează presiunii antropice, iar aceasta crește pe măsura dezvoltării tehnologiei și a creșterii demografice; Păsările sunt bioindicatori ai biodiversității conform Programului de acțiune al UE; în anul 2002 având loc a VI-a Conferință a Părților Convenției asupra Biodiversității la care s-a
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
lupta permanentă pentru procurarea de materii prime, de cele mai multe ori prin extracții din subsol, modifică pe zi ce trece peisajele și chiar conformația generală a unor regiuni. Astfel, într-un ritm rapid și uneori ireversibil, natura este modificată de acțiunea antropică. În raport cu peisajul natural care adeseori, în societatea modernă a fost mult transformat de om și chiar alterat sau distrus, în prezent se caută a se proiecta un peisaj nou, adaptat civilizației moderne actuale printr-o dezvoltare susținută, care să țină
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
organismele existente, care în interacțiune cu toate procesele acestora determină condițiile de viață ale omului și perspectivele de dezvoltare ale societății contemporane. Din punct de vedere structural deosebim 3 componente ale mediului înconjurător : mediul natural, mediul transformat prin acțiuni umane (antropic sau construit) și mediul social. Mediul natural este reprezentat de sistemul complex de elemente care se manifestă sub formă de climă, sol, plante, animale, peisaje etc., iar în cadrul acestuia omul trăiește și desfășoară o amplă activitate. Influența activității umane asupra
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
alterat. S-au accentuat contradicțiile dintre cerințele societății și posibilitățile ei materiale, sociale, culturale și intelectuale de a le satisface, aceasta fiind principala cauză a acțiunilor distrugătoare a omului asupra mediului natural. Toate cele trei componente ale mediului înconjurător natural, antropic și social sunt indispensabile pentru dezvoltarea și prosperitatea societății umane contemporane. Trăim astăzi într-o eră în care preocupările pentru menținerea cât mai nealterată a Terrei trebuie să se materializeze în acțiuni concrete, menite să încetinească și chiar să stopeze
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
pentru dezvoltarea și prosperitatea societății umane contemporane. Trăim astăzi într-o eră în care preocupările pentru menținerea cât mai nealterată a Terrei trebuie să se materializeze în acțiuni concrete, menite să încetinească și chiar să stopeze ritmul cu care activitatea antropică distruge natura, uneori în mod ireversibil. A nu înțelege valoarea ocrotirii mediului înconjurător înseamnă a uita că noi înșine suntem un produs și o componentă a diversității biologice a acestei planete, înseamnă a uita că și viața noastră depinde de
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
profilelor în plan vertical, probabile pentru perioade de 5, 10, 20, 40 ani de la plantare, mai ales cu tehnica computerizată de ultimă generație. Longevitatea reprezintă o caracteristică naturală a speciilor care este influențată de condițiile de mediu și de modificările antropice ale acestora. Se preferă a fi plantate specii cât mai longevive, deoarece cele mai puțin longevive trebuie înlocuite la intervale de timp mai reduse în comparație cu primele. În funcție de durata de viață se poate realiza următoarea clasificare: specii cu longevitate foarte mică
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
vedere cerințele speciilor față de: factorii climatici: lumină, temperatura aerului, umiditatea atmosferică, vânt; factorii ecologici edafici: textura și profunzimea solului; regimul de umiditate din sol, fertilitatea solului; troficitatea solului. factorii geomorfologici: altitudine; expoziție; pantă; configurația terenului; factorii biotici: animali; vegetali. factorii antropici: poluarea mediului. Acești factori vor fi luați în considerare în mod diferit în spațiile verzi urbane, față de cele periurbane. Astfel, în spațiile verzi urbane, ce au întindere mult mai mică decât cele periurbane și în care utilitățile sunt mai facil
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
de a umaniza realitatea obiectivă. Dar, întrucît între aceasta și realitatea redată este o mediere a gîndirii, relația dintre ceea ce oferă limba și lumea realiilor nu este întotdeauna corespondență, căci, în mod efectiv, lumea redată prin limbă este o realitate antropică (creată de om), aici fiind preluate noțiunile gîndirii și raporturile stabilite de conștiință între realități, iar toată acestă filieră de prelucrare a realității în conținuturile lingvistice face ca distincțiile realizate de limbă să nu coincidă în mod necesar cu distincțiile
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
16 decembrie 2008, cu pct. 41^4. * Lucrări de intervenție în primă urgență Orice fel de lucrări necesare la construcțiile existente care prezintă pericol public ca urmare a unor procese de degradare a acestora determinate de factori distructivi naturali și antropici, inclusiv a instalațiilor aferente acestora, pentru: a) punerea în siguranță, prin asigurarea cerințelor de rezistență mecanică, stabilitate și siguranță în exploatare; ... b) desființarea acestora. ... ---------- Definiția "Lucrări de intervenție în primă urgență" din anexa 2 a fost introdusă de pct. 42
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107568_a_108897]
-
16 decembrie 2008, cu pct. 41^4. * Lucrări de intervenție în primă urgență Orice fel de lucrări necesare la construcțiile existente care prezintă pericol public ca urmare a unor procese de degradare a acestora determinate de factori distructivi naturali și antropici, inclusiv a instalațiilor aferente acestora, pentru: a) punerea în siguranță, prin asigurarea cerințelor de rezistență mecanică, stabilitate și siguranță în exploatare; ... b) desființarea acestora. ... ---------- Definiția "Lucrări de intervenție în primă urgență" din anexa 2 a fost introdusă de pct. 42
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107567_a_108896]
-
complexe de construcții hidrotehnice, pedoameliorative, împăduriri și de creare a perdelelor forestiere de protecție, care se realizează pe terenuri cu destinație silvica, în vederea prevenirii, reducerii și înlăturării proceselor de deteriorare a fondului funciar, cauzate de factori naturali sau de activități antropice, prin măsuri specifice, având ca scop valorificarea capacității de producție a terenurilor și a speciilor forestiere, precum și introducerea în circuitul silvic a terenurilor neproductive. Articolul 4 Prin atestare se confirmă capacitatea tehnico-profesională a persoanelor fizice și juridice de a efectua
ORDIN nr. 449 din 17 iunie 1998 pentru aprobarea Metodologiei privind atestarea persoanelor fizice şi juridice care efectuează studii de teren, elaborează documentaţii tehnico-economice şi executa lucrări de îmbunătăţiri funciare în domeniul silvic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121290_a_122619]
-
desecare și drenaj; ... c) amenajări de combatere a eroziunii solului, în care se includ și lucrări pentru stingerea torenților; ... d) lucrări și măsuri pedoameliorative, asociate cu cele de combatere a eroziunii solului pe terenurile sărăturate, acide, pe terenuri poluate, degradate antropic, si pe alte terenuri care și-au pierdut, total sau parțial, capacitatea de producție, precum și stabilizarea nisipurilor mobile; ... e) amenajări silvice de înființare a perdelelor forestiere de protecție și a plantațiilor forestiere antierozionale; ... f) amenajări de îmbunătățiri funciare, constând în
ORDIN nr. 449 din 17 iunie 1998 pentru aprobarea Metodologiei privind atestarea persoanelor fizice şi juridice care efectuează studii de teren, elaborează documentaţii tehnico-economice şi executa lucrări de îmbunătăţiri funciare în domeniul silvic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121290_a_122619]
-
sectoarelor neagricole din zona rurală, cu precădere pentru zona montană și premontană; ... i) modernizarea proceselor de industrializare și valorificarea produselor vegetale și animale, protejarea mărcilor originale ale acestora; ... j) extinderea programelor de protecție ecologică și crearea de stații-pilot pentru ecosisteme antropice montane; ... k) dezvoltarea cadrului construit în zona rurală; ... l) promovarea și dezvoltarea agroturismului; ... m) valorificarea resurselor energetice neconvenționale, cu precădere a energiei hidraulice a apelor; ... n) studii, cercetări privind dezvoltarea pisciculturii, cu precădere în zona montană; o) revitalizarea activităților artizanale
HOTĂRÂRE nr. 636 din 25 septembrie 1998 privind înfiinţarea Societă��ii Comerciale de Cercetare-Dezvoltare Rurală "Ceder" -S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121868_a_123197]