4,171 matches
-
monografie pe Beniuc, poți să lucrezi și singur. Bineînțeles, dacă vrei să faci o istorie a cenzurii Îți trebuie cincizeci de oameni. Dacă vrei să faci ceva cum au făcut cei patru tineri (Manolescu, Cernat, Mitchievici, Stanomir), adică istorii punctuale, antropologie culturală până la urmă, e de ajuns să Încropești o echipă mică și să Începi un șantier arheologic pornind de la colecțiile revistelor vremii și de la mărturiile tot mai numeroase. Andrada Fătu-Tutoveanu: Corneliu vorbea din perspectiva istoricilor care abordează lucrurile foarte minuțios
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nu vă mulțumiți cu răspunsuri generale, mergeți și aprofundați punctual, dintr-un detaliu poți să scoți ceva extraordinar (cum este cartea lui Carlo Ginzburg Brânza și viermii, e nemaipomenită). Nu vă feriți să combinați perspectivele, să combinați teoria discursului cu antropologia, cu sociologia, cu istoria, pentru că de fapt asta Înseamnă munca de cercetare! Nu există specializări Înguste, ci moduri de a combina diferite perspective, iar asta nu exclude arhiva. Poți eventual să vezi dacă În discursul pe care Îl propunem noi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
roman american SF, horror și de aventuri. Cititorul înțelege de la primele pagini că în prezentul narațiunii, cândva, prin anii 2050-2100, Pământul a devenit o planetă a păcii și frăției generale, unde progresul e în toi, pe coordonatele unui ideal de antropologie universalistă modernă. În acest context idilic survine un eveniment tragic, și anume nașterea unor copii cu malformații grave, provocate prin iradiere cu izotopul radioactiv „cesium 137”. Se conchide că omenirea a fost atacată de o entitate ostilă, „cesiumiștii”, niște mutanți
FARCASAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286959_a_288288]
-
CChr. Lat 44, 1970 (De diversis quaestionibus, ad Simplicianum: A. Mutzenbecher); 44A, 1975 (De diversis quaestionibus octoginta tribus; de octo Dulcitii quaestionibus: A. Mutzenbecher); BA 10, 1952 (G. Bardy, J.-A. Beckaert, J. Boutet). Studii: G. Sfameni Gasparro, Enkrateia e antropologia..., Augustinianum, Roma 1984. Alte opere din acei ani ale lui Augustin sunt încă îmbibate de neoplatonism; astfel este Despre adevărata religie (De vera religione), dedicată lui Romanianus, în care scriitorul vrea să prezinte religia creștină apărând-o de interpolările maniheiste
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
continuă să atribuie unui singur autor scrierile din corpusul lui Leontie (în afară de Despre cele șapte); acesta ar fi mai legat de neoplatonismul lui Proclus și mai puțin influențat de origenism (S. Otto). Cristologia lui Leontie e în strânsă legătură cu antropologia sa. Respingând definiția aristotelică a sufletului ca primă entelehie a unui corp fizic, Leontie consideră că sufletul este o substanță imaterială dotată cu mișcare proprie, așadar, o definește în mod cu totul independent de trup, și face din suflet și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
drept „sofist mai degrabă decât filosof (în sensul originar al celor doi termeni)”, aservit școlii sale teologice. Până și importanța origenismului său este evaluată în mod diferit; o serioasă opoziție a întâmpinat oricum propunerea lui D.B. Evans de a descifra antropologia lui Leontie în cadrul doctrinei evagriene (origeniste) a intelectelor preexistente, sugerând astfel că Cristos al lui Leontie ar fi acela, Unicul, între atâtea intelecte, care i-a rămas credincios în contemplație Logosului divin. Oricum, în urma studiilor lui Richard, Leontie nu mai
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
accentul pe caracteristicile divine ale persoanei lui Cristos. Într-adevăr, insistența asupra miracolelor și asupra miraculosului în tradiția evanghelică este unul din aspectele prin care Leontie din Ierusalim se deosebește de Leontie din Bizanț. Importante sunt și diferențele la nivelul antropologiei; așa cum am văzut, pentru Leontie din Bizanț, unirea sufletului cu trupul nu derivă din natura proprie a acesteia, ci se produce prin voință divină, în timp ce pentru Leontie din Ierusalim trupul și sufletul sunt unite printr-o necesitate naturală. Acest lucru
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
porte. Vers une théorie de la parodie, New York-Berna, 1983; Mitul pagubei, Providence (SUA), 1986; Leș Voies de la pragmatique (în colaborare), Stanford (SUA), 1988; Cartea plecării, București, 1995; America, America, București, 1996; Vămile grave, București, 1999; Intermemoria. Studii de pragmatică și antropologie, Cluj-Napoca, 2001; Chemarea mâinilor negative, București, 2002. Ediții, antologii: Ștefania Cristescu-Golopenția, Descântece din Cornova-Basarabia, pref. edit., Providence (SUA), 1984; ed. 2 (Descântatul în Cornova-Basarabia), București, 2003, Gospodăria în credințele și riturile magice ale femeilor din Drăguș (Făgăraș), pref. edit., București
GOLOPENŢIA-ERETESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287311_a_288640]
-
Compete, vol 1, Editura Politică, București Giddens, Anthony, 1998, The Third Way: The Renewal of Social Democracy, Polity, London Giddens, Anthony, 2000, Sociologie, All și CEU, București Golescu, Dinicu, Însemnări de călătorie, Goody, Jack, 2003, Familia europeană. O încercare de antropologie istorică, Polirom, Iași Gorbaciov, Mihail, 1994, Memorii, Nemira, București Gordievski, Oleg, 1997, Următorul pas: execuția, All, București Guvernul României, 2004, România în anul 2004, Nemira, București Hawking, Stephen, 1988, A Brief History of Time. From the Big Bang to Black
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
antropologica și sociologică a lui Arnold Gehlen. Opera lui Gehlen Îi folosea lui Harich În demonstrațiile orientate spre autonomia științelor, a celor umaniste și a esteticii În special. Această apropiere i-a fost reproșata drept „alianță a filosofiei marxiste cu antropologia nazistă”, căci Gehlen fusese „epurat” timp de doi ani după război În Germania de Vest datorită colaborării sale cu regimul nazist. Harich a fost de asemenea condamnat pentru tentativele sale de „a concilia materialismul și idealismul” și pentru Încercarea de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
care s-a trezit În poziția de profet mai mult fără voie (Mihăilescu, 2002). De atunci, aceste polemici, care polarizaseră spațiul intelectual și literar românesc la sfârșitul anilor ’70 și la Începutul anilor ’80, au făcut obiectul unui studiu de antropologie culturală (Verdery, 1992). Atenția acordată acestei polemici merge dincolo de critică naționalismului. Teza capacității de anticipare a culturii române În raport cu cultura universală poate fi În definitiv citită că o sfidare lansată evoluționismului marxist sau că o manifestare de Încredere În capacitate
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
semn de egalitate Între discipline precum DDR-Forschung și inamicul sau din Est, Imperialismus-Forschung (studiul imperialismului), dispariția celui de-al doilea a coincis cu declinul primului, schimbarea raportului de forțe În planul științelor sociale făcîndu-se În folosul unor discipline „clasice” precum antropologia și sociologia. Nu se poate vorbi Însă despre o „depolitizare a istoriei”: cel puțin În cazul românesc, bilanțul studiilor Întreprinse asupra perioadei „comuniste” indică un ascendent al istoriografiei de până În 1989, cf. Radu A. Pirca, 2004, pp. 161-175. Pentru un
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
1976, 213-227; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 271-274; Dicț. lit. 1900, 494-495; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, I, București, 1981, 45-139; Mihai Coman, Mitologie populară românească, I-II, București, 1986-1988; Silviu Angelescu, Legenda, București, 1995; Nicolae Panea, Antropologie a tradițiilor. Tradiția populară și mecanismele de reglare a mentalității, Craiova, 1995; Sabina Ispas, Legenda populară românească între „canonic” și „apocrif”, MCF, 1997, 7-86. C.Bz.
LEGENDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]
-
SOCIOPSIHOLOGIA ȘI ANTROPOLOGIA FAMILIEI Cuprins Introducere - De ce sociopsihologia și antropologia familiei? 11 Capitolul 1 Abordarea complexă a familiei 1.1. Conexiuni și interferențe disciplinare 15 1.2. Sociologia familiei și antropologia culturală 17 1.3. Tendințe actuale în studierea familiei 20 1.3
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
SOCIOPSIHOLOGIA ȘI ANTROPOLOGIA FAMILIEI Cuprins Introducere - De ce sociopsihologia și antropologia familiei? 11 Capitolul 1 Abordarea complexă a familiei 1.1. Conexiuni și interferențe disciplinare 15 1.2. Sociologia familiei și antropologia culturală 17 1.3. Tendințe actuale în studierea familiei 20 1.3.1. Actualități tematice de investigație 20 1
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
SOCIOPSIHOLOGIA ȘI ANTROPOLOGIA FAMILIEI Cuprins Introducere - De ce sociopsihologia și antropologia familiei? 11 Capitolul 1 Abordarea complexă a familiei 1.1. Conexiuni și interferențe disciplinare 15 1.2. Sociologia familiei și antropologia culturală 17 1.3. Tendințe actuale în studierea familiei 20 1.3.1. Actualități tematice de investigație 20 1.3.2. Orientări teoreticometodologice 22 1.4. Relevanța teoretică și practic-aplicativă a studierii familiei 27 1.5. Principalele momente istorice ale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
generale 270 10.5.2. Terapie și autoterapie 274 10.5.3. Mentalități și comportamente culturale. Nevoia de restructurare socială 275 10.6. Posibile evoluții în asistență și terapie familială în România 277 Bibliografie 281 Introduceretc "Introducere" De ce sociopsihologia și antropologia familiei?tc "De ce sociopsihologia și antropologia familiei?" Astfel formulată, întrebarea de mai sus conține mai multe răspunsuri posibile, desfăcându-se ea însăși într-un evantai bogat de subîntrebări, între care se evidențiază următoarea: de ce și de unde asocierea în același text
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și autoterapie 274 10.5.3. Mentalități și comportamente culturale. Nevoia de restructurare socială 275 10.6. Posibile evoluții în asistență și terapie familială în România 277 Bibliografie 281 Introduceretc "Introducere" De ce sociopsihologia și antropologia familiei?tc "De ce sociopsihologia și antropologia familiei?" Astfel formulată, întrebarea de mai sus conține mai multe răspunsuri posibile, desfăcându-se ea însăși într-un evantai bogat de subîntrebări, între care se evidențiază următoarea: de ce și de unde asocierea în același text practic a trei discipline în analiza
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de mai sus conține mai multe răspunsuri posibile, desfăcându-se ea însăși într-un evantai bogat de subîntrebări, între care se evidențiază următoarea: de ce și de unde asocierea în același text practic a trei discipline în analiza familiei: sociologie, psihologie și antropologie? Mai mult, de ce aglutinarea primelor două într-o singură expresie? Răspunsul vine din constatarea că o disciplină de mult consacrată pe plan mondial (deceniile doi și trei ale secolului trecut în SUA și, după cel de-al doilea război mondial
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cazul de față, pentru amara concluzie că asistența și terapia, cu toată importanța lor socială de netăgăduit, au o putere redusă exact acolo unde, paradoxal, ar fi mai mare nevoie: la segmentele și grupurile sociale precare ca statut socioeconomic. Cu privire la antropologie, inițial am intenționat să numesc lucrarea Socioantropologia familiei. Era cu totul îndreptățit, dat fiind faptul că în general între sociologia și antropologia culturală există întinse suprapuneri conceptuale și metodologice, iar în abordarea unor comunități, structuri sau procese sociale, diferențele sunt
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
acolo unde, paradoxal, ar fi mai mare nevoie: la segmentele și grupurile sociale precare ca statut socioeconomic. Cu privire la antropologie, inițial am intenționat să numesc lucrarea Socioantropologia familiei. Era cu totul îndreptățit, dat fiind faptul că în general între sociologia și antropologia culturală există întinse suprapuneri conceptuale și metodologice, iar în abordarea unor comunități, structuri sau procese sociale, diferențele sunt minimale. Fără a intra aici în discuția despre raportul dintre sociologie și antropologia socială și culturală (pentru unele observații, vezi și capitolul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dat fiind faptul că în general între sociologia și antropologia culturală există întinse suprapuneri conceptuale și metodologice, iar în abordarea unor comunități, structuri sau procese sociale, diferențele sunt minimale. Fără a intra aici în discuția despre raportul dintre sociologie și antropologia socială și culturală (pentru unele observații, vezi și capitolul 1, în special secțiunea 1.2.), voi spune doar că am ținut să prezint succint problematica „relațiilor de rudenie” (kinship), care era conceptul-cheie în antropologia culturală clasică. Aceasta din elementarul și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
discuția despre raportul dintre sociologie și antropologia socială și culturală (pentru unele observații, vezi și capitolul 1, în special secțiunea 1.2.), voi spune doar că am ținut să prezint succint problematica „relațiilor de rudenie” (kinship), care era conceptul-cheie în antropologia culturală clasică. Aceasta din elementarul și bunul motiv că în societățile simple, iliterate, exotice, ce formau obiectul de studiu al respectivei discipline, în jurul „relațiilor de rudenie” (al diferitelor configurații familiale) se desfășura întreaga viață socială. Ele constituiau instituția-pivot a organizării
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mediu potențator și terapizant al maladiilor psihice) și altele. Viziunile și preocupările acestor discipline se diferențiază în funcție de mai multe coordonate:de la macrosocial (sociologie, economie, demografie, istorie) la microsocial (microsociologia, psihologia socială, psihiatria); de la formal-normativ (politice, juridice, etice) la descriptiv-informal (sociologia, antropologia culturală, demografia, psihologia socială, psihiatria). Dar respectivele delimitări sunt mai mult de principiu, în fapt, între diversele ramuri ale științelor ce studiază familia funcționând numeroase interferențe și suprapuneri. E ușor de imaginat câte legături există, de exemplu, între dreptul familiei
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
contemporană. Dificultatea în acest caz este că expertul în cauză trebuie să posede cunoștințe profunde din multe domenii, care în mod tradițional s-au acumulat în discipline particulare, existând deci riscul de a fi superficial. 1.2. Sociologia familiei și antropologia culturalătc "1.2. Sociologia familiei și antropologia culturală" Un statut aparte au, în sensul integralității, sociologia și antropologia familiei, care încearcă să construiască o imagine cât mai completă despre familie, vizând atât aspectele formale, cât și cele informale, atât microcosmosul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]