974 matches
-
5 - aortic în spațiul II i.c. drept, parasternal. Ascultația bolnavului se face în diferite poziții: decubit dorsal; decubit lateral stâng; poziție șezândă, cu trunchiul ușor aplecat anterior; ortostatism. Cordul stâng se ascultă în apnee postexpiratorie, iar cordul drept, în apnee postinspiratorie, după un efort fizic izometric (strângerea pumnilor)/izotonic (genoflexiuni), în decubit lateral stâng. Ascultarea valvelor aortice și pulmonare se face în ortostatism sau în poziție șezândă, cu trunchiul ușor aplecat în față. Insuficiența aortică se ascultă în poziție șezândă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de aur sau argint de diferite lungimi după caz și cerințe, dar utilizate profesional, activizând și circulația sângelui reparator. Ambele procedee se bucură și azi de atenție științifică. Acupuncturii chinezii i-au asociat tehnicile Tai-xi (respirație embrionară) de prelungire a apneei; yang shu (blocarea conductului seminal) prin comandă volitiv cerebrală, practică din perioada poligamică; practicile alchimice de prelungire a vieții prin consumarea de tonifiante și cercetarea, căutarea elixirului vieții. De la medicina vrăjitorilor, șamanilor, preoților, centrată pe practici impresive, sugestive și pe
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de hipoxie și hipercapnee, în toate regiunile cu excepția creierului și pielii. Hiperventilația este cea care compensează modificările de concentrație a gazelor respiratorii și permite normalizarea presiunii arteriale și a distribuției debitului sanguin. Un reflex vagal ce produce bradicardie, hipotensiune și apnee poate fi activat în condiții patologice prin stimularea chimică a ventriculului stâng sau a receptorilor coronarieni (și a unora similari din circulația pulmonară), de exemplu cu veratridină sau nicotină (reflexul Bezold-Jarisch). Un mecanism particular de control nervos al arteriolelor este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
ale frecvenței respiratorii. Receptorii J Receptorii “juxtacapilari” (receptori J) se găsesc în peretele alveolar lângă capilare. Impulsurile care pleacă de la acești receptori merg pe calea nervului vag, lent (prin fibre nemielinizate) și determină respirație rapidă, superficială; stimularea lor intensă produce apnee. Distensia capilarelor pulmonare și creșterea volumului lichidului interstițial activează acești receptori. Receptorii J au un rol important în dispneea asociată cu insuficiență cardiacă stângă, pneumonie și microembolism. De asemenea, receptorii J contribuie la creșterea frecvenței ventilației din cursul efortului. 18
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
contracția. Acești receptori pot fi implicați în senzația de dispnee care apare când sunt necesare eforturi respiratorii mari neuzuale pentru a mișca plămânul și peretele toracic (de exemplu, în obstrucția căilor aeriene). Creșterea presiunii arteriale poate produce reflex hipoventilație sau apnee prin stimularea baroreceptorilor aortici și din sinusul carotidian. Invers, o scădere a presiunii arteriale poate determina hiperventilație. Un avantaj posibil a acestui reflex este creșterea întoarcerii venoase ce urmează după hemoragii severe; durata acestui reflex este foarte scurtă. Stimularea altor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
poate determina hiperventilație. Un avantaj posibil a acestui reflex este creșterea întoarcerii venoase ce urmează după hemoragii severe; durata acestui reflex este foarte scurtă. Stimularea altor aferențe nervoase poate determina modificări ale respirației. Astfel, durerea poate induce o perioadă de apnee urmată de hiperventilație, iar încălzirea pielii determină hiperventilație (diferită de creșterea ventilației observată în cazul febrei, care este parte a răspunsului global la stimularea termoreceptorilor hipotalamici). 18.6.6. Centrii nervoși Ciclul respirator este o alternanță inspir expir, care asigură
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
din trunchiul cerebral între anumite limite. Prin hiperventilație voluntară pCO2 în sângele arterial poate fi redusă la jumătate, dar alcaloza consecutivă poate produce tetanie cu contracția mușchilor de la mâni și picioare (spasm carpopedal). Hipoventilația voluntară este mult mai dificilă. Durata apneei voluntare este limitată de diverși factori, inclusiv nivelul arterial de O2 și CO2. O perioadă inițială de hiperventilație crește durata posibilă de apnee voluntară, în special dacă se respiră oxigen pur. Alte zone ale creierului cum ar fi sistemul limbic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
tetanie cu contracția mușchilor de la mâni și picioare (spasm carpopedal). Hipoventilația voluntară este mult mai dificilă. Durata apneei voluntare este limitată de diverși factori, inclusiv nivelul arterial de O2 și CO2. O perioadă inițială de hiperventilație crește durata posibilă de apnee voluntară, în special dacă se respiră oxigen pur. Alte zone ale creierului cum ar fi sistemul limbic și hipotalamusul pot afecta ritmicitatea respirației, de exemplu, în stări afective de frică sau furie. 18.6.7. Efectorii Mușchii respiratori includ diafragmul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante ale ciclului respirator (frecvența respiratorie și volumele ventilate), fiind caracteristică prelungirea expirului, cu interpunerea unor scurte perioade de apnee pe parcursul acestuia. In cursul vorbirii raportul inspir/expir este de 1/5-1/8; prelungirea expirului în cursul respirației verbale se face pe seama redistribuirii aerului între cele două faze ale ventilației și prin prelungirea întregului ciclu respirator. 19. Hematoza pulmonară și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
aerul. Astfel capilarele au un suport mecanic extern ușor deformabil și se destind sau se colabează în funcție de presiunile din interiorul lor și din jur. Presiunea din afara capilarelor se numește presiune alveolară și este aproape de presiunea atmosferică în timpul respirației normale; în apnee cu glota deschisă cele două presiuni sunt identice. In mod obișnuit presiunea efectivă din jurul capilarelor este presiunea alveolară; creșterea acesteia peste presiunea intracapilară colabează capilarele. Diferența de presiune dintre interiorul și exteriorul vasului este numită presiune transmurală. Presiunea din jurul arterelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
funcționale, laborator de analize medicale, laborator radiologic imagistic): a) aparatul respirator: radiografie toraco-pulmonara, micro-radio-fotografie (MRF), probe funcționale respiratorii: spirograma, volumul expirator maxim pe secundă, volumul inspirator maxim pe secundă, raportul Tiffneau și Pinetti obligatoriu pentru orice lucrător din subteran, durata apneei voluntare după o inspirație normală; ... b) aparatul cardiovascular: măsurarea tensiunii arteriale în clino și ortostatism, la ambele brațe; variațiile pulsului după 10-15 genuflexiuni și timpul de revenire la normal; radioscopie cardioaortica (ortodiagrama); examen de fund de ochi; electrocardiograma (EKG); obligatoriu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149928_a_151257]
-
funcționale, laborator de analize medicale, laborator radiologic imagistic): a) aparatul respirator: radiografie toraco-pulmonara, micro-radio-fotografie (MRF), probe funcționale respiratorii: spirograma, volumul expirator maxim pe secundă, volumul inspirator maxim pe secundă, raportul Tiffneau și Pinetti obligatoriu pentru orice lucrător din subteran, durata apneei voluntare după o inspirație normală; ... b) aparatul cardiovascular: măsurarea tensiunii arteriale în clino și ortostatism, la ambele brațe; variațiile pulsului după 10-15 genuflexiuni și timpul de revenire la normal; radioscopie cardioaortica (ortodiagrama); examen de fund de ochi; electrocardiograma (EKG); obligatoriu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232392_a_233721]
-
funcționale, laborator de analize medicale, laborator radiologic imagistic): a) aparatul respirator: radiografie toraco-pulmonara, micro-radio-fotografie (MRF), probe funcționale respiratorii: spirograma, volumul expirator maxim pe secundă, volumul inspirator maxim pe secundă, raportul Tiffneau și Pinetti obligatoriu pentru orice lucrător din subteran, durata apneei voluntare după o inspirație normală; ... b) aparatul cardiovascular: măsurarea tensiunii arteriale în clino și ortostatism, la ambele brațe; variațiile pulsului după 10-15 genuflexiuni și timpul de revenire la normal; radioscopie cardioaortica (ortodiagrama); examen de fund de ochi; electrocardiograma (EKG); obligatoriu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232394_a_233723]
-
funcționale, laborator de analize medicale, laborator radiologic imagistic): a) aparatul respirator: radiografie toraco-pulmonara, micro-radio-fotografie (MRF), probe funcționale respiratorii: spirograma, volumul expirator maxim pe secundă, volumul inspirator maxim pe secundă, raportul Tiffneau și Pinetti obligatoriu pentru orice lucrător din subteran, durata apneei voluntare după o inspirație normală; ... b) aparatul cardiovascular: măsurarea tensiunii arteriale în clino și ortostatism, la ambele brațe; variațiile pulsului după 10-15 genuflexiuni și timpul de revenire la normal; radioscopie cardioaortica (ortodiagrama); examen de fund de ochi; electrocardiograma (EKG); obligatoriu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232396_a_233725]
-
funcționale, laborator de analize medicale, laborator radiologic imagistic): a) aparatul respirator: radiografie toraco-pulmonara, micro-radio-fotografie (MRF), probe funcționale respiratorii: spirograma, volumul expirator maxim pe secundă, volumul inspirator maxim pe secundă, raportul Tiffneau și Pinetti obligatoriu pentru orice lucrător din subteran, durata apneei voluntare după o inspirație normală; ... b) aparatul cardiovascular: măsurarea tensiunii arteriale în clino și ortostatism, la ambele brațe; variațiile pulsului după 10-15 genuflexiuni și timpul de revenire la normal; radioscopie cardioaortica (ortodiagrama); examen de fund de ochi; electrocardiograma (EKG); obligatoriu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232400_a_233729]
-
calcare extinse; - emfizem cicatriceal. Stabilirea incapacității adaptative și încadrarea în grad de invaliditate se bazează pe: - severitatea afectării ventilației pulmonare; - severitatea afectării schimburilor gazoase la nivel pulmonar; - reducerea capacității la efort estimată prin teste specifice; - riscul de reactivare. SINDROMUL DE APNEE ÎN SOMN (SAS) Sindromul de apnee în somn, înainte de tratament și în absența complicațiilor, poate beneficia de concediu medical conform legii, timp în care vor fi aplicate metodele terapeutice adecvate (tratament chirurgical, tratament specific CPAP/BIPAP). Postterapeutic, capacitatea de muncă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
adaptative și încadrarea în grad de invaliditate se bazează pe: - severitatea afectării ventilației pulmonare; - severitatea afectării schimburilor gazoase la nivel pulmonar; - reducerea capacității la efort estimată prin teste specifice; - riscul de reactivare. SINDROMUL DE APNEE ÎN SOMN (SAS) Sindromul de apnee în somn, înainte de tratament și în absența complicațiilor, poate beneficia de concediu medical conform legii, timp în care vor fi aplicate metodele terapeutice adecvate (tratament chirurgical, tratament specific CPAP/BIPAP). Postterapeutic, capacitatea de muncă se evaluează în funcție de răspunsul la terapia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
fi aplicate metodele terapeutice adecvate (tratament chirurgical, tratament specific CPAP/BIPAP). Postterapeutic, capacitatea de muncă se evaluează în funcție de răspunsul la terapia specifică, severitatea fenomenelor reziduale, prezența complicațiilor și a asocierilor morbide. Evaluarea complexă cuprinde: - examen pneumologic - severitatea fenomenelor reziduale: indicele apnee/hipopnee rezidual (IA/H), somnolența diurnă, complicațiile respiratorii; - test de efort - capacitatea de efort, răspunsul hemodinamic, prognostic; - examen psihologic - evidențierea tulburărilor cognitive, de atenție/concentrare; - examen psihiatric (eventual); - alte investigații în funcție de prezența complicațiilor și/sau a afecțiunilor asociate. ┌───────────────────────────┬───────────┬──────────┬───────────┬─────────────┐ │ Aspecte clinice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
nervos la pacienți care au avut poliomielită în formă paralitică, de obicei la un interval de 15-40 de ani de la puseul acut. Principalele simptome sunt: deficit motor, oboseală musculară și durere musculară; mai puțin frecvente sunt atrofiile musculare, tulburări respiratorii, apneea de somn și tulburările de deglutiție, intoleranța la rece. Examene paraclinice: - EMG. Anexă Aspecte clinico-funcționale generale Observație. Aspectele prezentate au caracter orientativ. încadrarea în grade de invaliditate corespunzătoare se va face în funcție de contextul clinic în care apar aceste sindroame, conform
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
calcare extinse; - emfizem cicatriceal. Stabilirea incapacității adaptative și încadrarea în grad de invaliditate se bazează pe: ● severitatea afectării ventilației pulmonare; ● severitatea afectării schimburilor gazoase la nivel pulmonar; ● reducerea capacității la efort estimată prin teste specifice; ● riscul de reactivare. SINDROMUL DE APNEE ÎN SOMN (SAS) Sindromul de apnee în somn, înainte de tratament și în absența complicațiilor, poate beneficia de concediu medical conform legii, timp în care vor fi aplicate metodele terapeutice adecvate (tratament chirurgical, tratament specific CPAP/BIPAP). Postterapeutic, aptitudinea se evaluează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]
-
adaptative și încadrarea în grad de invaliditate se bazează pe: ● severitatea afectării ventilației pulmonare; ● severitatea afectării schimburilor gazoase la nivel pulmonar; ● reducerea capacității la efort estimată prin teste specifice; ● riscul de reactivare. SINDROMUL DE APNEE ÎN SOMN (SAS) Sindromul de apnee în somn, înainte de tratament și în absența complicațiilor, poate beneficia de concediu medical conform legii, timp în care vor fi aplicate metodele terapeutice adecvate (tratament chirurgical, tratament specific CPAP/BIPAP). Postterapeutic, aptitudinea se evaluează în funcție de răspunsul la terapia specifică, severitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]
-
care vor fi aplicate metodele terapeutice adecvate (tratament chirurgical, tratament specific CPAP/BIPAP). Postterapeutic, aptitudinea se evaluează în funcție de răspunsul la terapia specifică, severitatea fenomenelor reziduale, prezența complicațiilor și a asocierilor morbide. Evaluarea complexă cuprinde: - examen pneumologic - severitatea fenomenelor reziduale: indicele apnee/hipopnee rezidual (IA/H), somnolența diurnă, complicațiile respiratorii; - test de efort - capacitatea de efort, răspunsul hemodinamic, prognostic; - examen psihologic - evidențierea tulburărilor cognitive, de atenție/concentrare; - examen psihiatric (eventual); - alte investigații în funcție de prezența complicațiilor și/sau a afecțiunilor asociate ┌───────────────────────────────────────────┬─────────────┬─────────────┬────────────┬────────────────────┐ │ Aspecte clinice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]
-
CRITERII DE DIAGNOSTIC pentru confirmarea morții cerebrale Datele pe care trebuie să le conțină actul constatator I. Diagnosticul morții cerebrale se stabilește pe baza următoarelor criterii: 1. absența reflexelor de trunchi cerebral; 2. absența ventilației spontane, confirmată de testul de apnee (la un Pa CO(2) de 60 mmHg); 3. traseu electroencefalografic care să ateste lipsa electrogenezei corticale sau angiografia celor 4 axe vasculare carotidiene ori scintigrafia cerebrală cu technețiu sau angioCT cranian ori ultrasonografie transcraniană Doppler care să ateste lipsa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268232_a_269561]
-
CRITERII DE DIAGNOSTIC pentru confirmarea morții cerebrale Datele pe care trebuie să le conțină actul constatator I. Diagnosticul morții cerebrale se stabilește pe baza următoarelor criterii: 1. absența reflexelor de trunchi cerebral; 2. absența ventilației spontane, confirmată de testul de apnee (la un Pa CO(2) de 60 mmHg); 3. traseu electroencefalografic care să ateste lipsa electrogenezei corticale sau angiografia celor 4 axe vasculare carotidiene ori scintigrafia cerebrală cu technețiu sau angioCT cranian ori ultrasonografie transcraniană Doppler care să ateste lipsa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279357_a_280686]