1,211 matches
-
chiar trântește receptorul, enervat de insistența interlocutorului. N. Steinhardt nu este timid în judecarea literaturii, este generos. El nu se sfiește să se distanțeze - după ce inițial îi admiră - de monștri sacri ai literaturii, ca Teilhard de Chardin sau Emil Cioran. Apologia spiritului românesc La fel trebuie înțeleasă elogierea de către N. Steinhardt a românilor, a României, a stilului de viață românesc. Elanul scriitorului-călugăr împinge românismul spre ipostaza lui ideală, îl obligă să fie așa cum ar putea fi, îl inventează plecând de la o
Expeditor: N. STEINHARDT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17104_a_18429]
-
decât romanele, ba dimpotrivă, le-am citit fără eforturile cu care, mărturisesc, citesc romanele perioadei nu doar pe cele scrise de Constantin }oiu. În același articol din care am citat mai sus, intitulat cumva polemic Atracția romanului, Constantin }oiu face apologia genului scurt vorbind despre "capacitatea de a fi exact în expresie", stilul devenit adevărată obsesie, densitatea extraordinară a textului "obținută tocmai prin înlăturarea oricărui prisos", în fine, concluzionând: "Schița e dificilă. Ea cere conflict ascuțit, un adevăr uman sesizant, luminat
Cu prozele curate by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12021_a_13346]
-
aristocrate, Parisul era vesel, se făcea artă, se cânta acolo jazz pe rupte și cheful era în toi, dalmațienii făceau figurație într-un univers burghez și nu unul proletar, Mowgli trăia în libertatea junglei ca acasă, iar ursul Baloo făcea apologia lui dolce farniente etc. Gala Desenului animat ne propunea o lume a bucuriei și a libertății. Ceea ce n-am știut mult timp, Viorica Bucur a fost și un dedicat profesor universitar, un istoric de film, de o mare finețe. Ne
In memoriam Viorica Bucur by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5290_a_6615]
-
La Madrid a apărut, coordonată de Letiția García și Carlos Prima, o antologie și apologie (sic!) a dandysmului, cu titlul Prodigiosos mirmidones. Traducerea lui mirmidones, urmașii, istoricește vorbind, ai lui Myrmidon din Thessalia, ar fi închipuiți. Cartea despre ei, de care scrie, sub semnătură Anei Marcos, secțiunea de cultură din El Păiș, e un elogiu
Viață de dandy () [Corola-journal/Journalistic/4043_a_5368]
-
mai exactă imagine a Bucureștiului de la 1840 rămîne, paradoxal, imaginea schițată în Memorabil..., într-o relatare de catastrofă. în astfel de pagini, nu mai percepem astăzi doar mesajul etic pe care autorul ținea cu tot dinadinsul să ni-l transmită - apologia bunului-simț -, ci reflexul indirect al unei lumi dispărute - cea a Bucureștilor din prima jumătate a secolului, a satelor din jur, a micilor tîrguri valahe. Citindu-l astăzi pe Anton, aflăm și ceea ce autorul nu ținea în mod deosebit să ne
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
DUMNEZEU și FREUD). Dar eroul, Lanark, dobîndește o dimensiune politică nejungiană, fiind înghițit de Leviatanul lui Hobbes. îVezi Hobbes) KAFKA FRANZ Cap. 39, Silueta din fereastră este din ultimul paragraf al Procesului. KELMAN, JIM Cap. 47. Comportamentul lui Dumnezeu și apologia lui este un Plagdif al povestirii Acid: în această fabrică din nordul Angliei, acidul era esențial. Era ținut în căzi imense. Deasupra erau pasarele. înainte de a fi securizate, un tînăr a căzut, cu piciorul mai întîi, într-o asemenea cadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Război Mondial și care se concentrează asupra a ceea ce eu numesc dialogul sub amenințare: întuneric la amiază de Arthur Koestler, 1984 de George Orwell și Țărmul barbariei de Norman Mailer. Spunînd asta, ești forțat să te întrebi de ce „iluzionistul“ introduce apologia operei lui laolaltă cu o istorie plicticoasă și sumară a istoriei literaturii, de parcă rezumarea marii tradiții ar culmina cu opera lui! Dintre cele unsprezece mari narațiuni menționate, doar una a influențat cartea Lanark. Discursul lui Monboddo din ultima parte din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
șase ani [î]i spunem necurmat - recunoaște că ipocrizia și nepăsarea guvernamentală conduce la sărăcia muncitorilor, la mortalitatea lor, la degenerarea lor fizică și morală. Iată ceea ce-am zis și am repetat de atâția ani de când " Romînul" face mereu apologia îmbunătățirilor introduse de partidul liberal. Foaia guvernamentală ne dă chiar azi o serie lungă de pretinse îmbunătățiri în favorul negoțului și se laudă cu ele. Fără cuvânt. Prin aceste îmbunătățiri ați făcut ca țara să atârne din ce în ce mai mult de-un
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
că lumea e deșartă ca învățătura ungurească, nu scapă de traducere. Condratie Melentie Melentia Minodora Macoveiu Maxim Mirilă Martial Nichita Nastasia Olimpiu Pantea Pintea Porfir, Porfirie (St. Quadratus, episcop în Atena pe la a. 126, discipol al apostolilor, autor al unei Apologii a creștinilor adresată împăratului Adrian) se numește Kalman (gr. Meletios, silitorul) ung. Mate (Meletia) ung. Martha (purtătoare de dar) ung. Minna nume ebraic Maccabaeus, ung. Marton (Martin) (Maximus) ung. Miksa diminutiv de la Mirea, ung. Karoly (Martialis) ung. Marte (Martinus) (Niketas
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
-se spre Albert Thomas, i-a șoptit cu admirație:,, Regardezles! Est -ce qu’on ne dirait pas des poilus de France?” (tradus: “Priviți-i! Nu sar spune că sunt soldații Franței?”). De la tribuna Parlamentului, a doua zi, Thomas, a făcut apologia armatei noastre: ,,Armata română e astăzi una din puterile morale și materiale ale Înțelegerii” Aprecieri favorabile referitoare la refacerea armatei române, apar și în publicațiile străine : ,,Morning Post”: ,,renașterea armatei române este unul din miracolele războiului și trebuie să fi
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
fi a ei fără crimă și puterea lui Nour oarecum sfărmată. Ea iese. [ 2] Toma Nour, singur, spune aicea planul lui Mihai Vodă de-a pune pe tronul Moldovei o umbră de Domn, un instrument al său, și face totodată apologia agendelor sale (cum stă în coala respectivă). În fine îi vine ideea de-a pune pe Miron Domn și să facă un sacrificiu a lui Avram. [ 3] În acest timp vine și Miron. Spre a-l iniția îi propune ca să
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mut!... Da, cu el Îl comparase cîndva, un cunoscut critic, pe Bacovia. Sună frumos, chiar dacă ...neconvingător. Fiindcă poetul nostru este elocvent, În multele-i tăceri ascunse În pliurile versurilor. E adevărat, nu are simțul dialogului. Face, timp de-o viață, apologia monologului („ Singur, singur, singur.../ Vreme de beție / I-auzi cum mai plouă,/ Ce melancolie! / Singur, singur, singur”) și trece prin culisele teatrelor noap tea, ca să nu fie văzut de public. Uneori, ține sub bărbie o vioară violetă - deși, unii afirmă
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
un memorabil număr din "Dilema", tânărul poet a avut curajul să deconstruiască imaginea lui Eminescu, cel în trunks, din fața Ateneului, lamentabil transformat de taxidermiștii spiritului într-un Crist român. 155 "Bucla" este organizată ca o biografie, mai mult, ca o apologie a personajului central, Nea Gică, și ca o monografie a lumii lui de carton și poleială, lumea ca frizerie. In prima jumătate a cărții ne mișcăm în gratuit și derizoriu, ca într-un film de desene animate cu episoade în
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
mi-e rușine s-o recunosc, am fost în adolescență absorbit cu totul de o carte (de ce ea și nu alta, habar n-am), și anume de "Doctor Faustus" a lui Thomas Mann, pe care o înțelesesem ca pe o apologie a "genialului" compozitor Adrian Leverkiihn, devenit, pentru vreo doi ani, idolul meu absolut. Abia așteptam (vai, am așteptat în zadar...) să vină Diavolul și la mine pentru cunoscutul pact. N-am fost atunci sensibil nici la avertismentele bătrânului și bunului
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
literar filosofic „Marginalii la teatrul lui Lucian Blaga”, apreciat elogios de marele poet, dramaturg și filosof din Lancrăm. Strălucita conferință „Două perspective În epica nouă: Marcel Proust și James Joyce” din 31 ianuarie 1946, Îi inspiră rectorului Iuliu Hațieganu această apologie: „Dragă Hossule, Îți lipsește o barbă mare, albă și poți conferenția la orice universitate din Europa.” Iar studenții entuziasmați Îl ridică În slăvi pe eminentul lor camarad. Anul 1943 este, poate, cel mai rodnic din viața tumultuoasă a filosofului creștin
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Alighieri); 3. La pagina 13, rândul 4: „Erasmus” din Roterdam, 1467-1536” (Rotterdam, 1469, după Larousse); Tot la pagina 13, rândul 10: „Platon, 428-384, Înaintea erei noastre” (sunt reale datele 427 348/347, Înainte de Hristos); 4. La pagina 19: „Legionarii făceau apologia pistolului” Nu cu duhul blândeții vor fi eradicate crimele, violurile, corupția, hoția, minciuna, trândăvia, perversiunile sexuale, trădarea etc.); 5. Pagina 20: „Armand Călinescu, prim-ministru În 1938, la masacrul din 29-30 noiembrie” (prim ministru era patriarhul Miron Cristea. Armand Călinescu
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
nemărginit față de identitatea noastră imobilă, față de limitele în care ne-a turnat natura și în care discontinuitatea actului încă nu a pătruns. Spiritul încă mai este aici aproape de inerția materiei, pe care o trăiește ca euforie a continuității și ca apologie a oricărui "înăuntru". Și cum ar putea ratatul să nu fie un nefericit, din moment ce el este un leneș neîmpăcat cu sine, un leneș ratat? Pătrunzând în lumea proiectelor, contaminat de ideologia actului și de cea a "realizării esenței", el nu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
strivitoare. Și totuși aici teama rămâne, la rândul ei, vagă. Ne temem mai mult de judecătorul de cartier decât de Judecătorul Suprem. Sîntem gata să riscăm oricând damnarea în locul unei condamnări de câteva luni. Această carte despre limită este o apologie a vagului. Lucruri vagi, poate cele mai vagi, sânt omul, Dumnezeu, libertatea. Vagul este opusul precisului. Vagul este ceea ce rămâne după traversarea unui spațiu populat cu limite. Limita îl închide pe om mai întîi în spațiul precisului. Problema este cum
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
compusă de Porfir și apoi Despre frumos (I, 6), Victor despre locuri plotiniene în arta bizantină, iar Andrei - cu patos și rigoare remarcabile - Despre Bine și Unu (VI, 9). În final, Noica ne-a vorbit Despre daimon (III, 4). "În Apologie nu se vorbește despre daimon-ul lui Socrate, ci despre "daimonicitate" (daimónion), înțeleasă îndeobște ca instanță păzitoare inhibitivă ("nu face cutare lucru"). O a doua ipostază a daimoniei eline, una care apare și la Goethe, este cea din Symposion, în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Point explicatif... Anticiparea câtorva teme din fenomenologia lui das Man din Sein und Zeit: proliferarea mass-media (presa) și efectul ei asupra configurației conștiinței: anonimatul, impersonalul, degajarea de responsabilitate, hipertrofierea abstracției în pofida individualului, mutarea interesului de pe mesager pe mesaj, reificarea conștiinței, apologia obiectivului, a caracterului public - și toate celelalte din câte se hrănește bună parte din filozofia secolului 20. Apoi: rădăcinile biografice ale teoriei măștii: exacta corespondență între o melancolie incurabilă și virtuozitatea de a o ascunde; conștiința "misiunii" sale de melancolic
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ne însoțească și să ne povestească "viața amoroasă a lui Blaga și Roșca". "Habar nu aveți câte anecdote știe omul ăsta", repeta întruna, în timp ce urca spre casa de lângă Schit, pentru a-l întîlni pe dl Hossu. Pe el, care făcuse apologia bătrâneții ca fiind punctul absolut de acumulare al vieții, din care este firesc să se răsfrângă sensurile ei cele mai adânci, pe el care se mirase cum de nu a învățat omenirea cultă, de șapte mii de ani încoace, să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
apropiați de a-i achita cea din urmă obligație, cocoșul datorat lui Asklepios. În majoritatea cazurilor, autorul român urmează îndeaproape modelele antice și uneori reproduce chiar cuvintele originalului. Există însă și o modificare notabilă față de sursa elină utilizată. În finalul Apologiei sale, Xenofon menționează profeția lui Socrate, confirmată ulterior, despre fiul acuzatorului său Anytos, pe care l-a sfătuit cândva să nu-și facă băiatul tăbăcar : tânărul încăpățânat și ambițios, neatras de meseria servilă a tatălui, promitea să cadă pe panta
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
mâna judecătorilor care au să cerceteze cu atenție procesul lui Socrate (p. 193). Trimisă de Dionis cel Bătrân să-l descoasă pe Platon cu privire la intențiile sale politice, Arheanassa îl găsește la masa de lucru citind un fragment reprodus exact din Apologia lui Socrate, 30 : e vorba de avertismentul la adresa celor care și-ar imagina că uciderea unui gânditor ar însemna eliminarea problemelor ridicate de acesta (Vouă, cetățeni ce mă dați morții, vă spun în numele lui Zeus : o pedeapsă cu mult mai
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
din viață, încît înflorirea spiritului rezultată din dislocările vitale devine aproape insuportabilă. Nu este caracteristic faptul că aceia se ridică împotriva spiritului care au prea mult spirit, care cunosc ce boală adâncă a afectat viața pentru a se naște spiritul? Apologia spiritului o fac oamenii sănătoși și grași, care n-au nici presentimentul a ceea ce înseamnă spirit, care n-au simțit niciodată torturile vieții și antinomiile dureroase de la baza existenței. Cei care cu adevărat îl simt, aceia sau îl tolerează cu
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
mult mai adevărat că prin spirit s-a câștigat un dezechilibru, o anxietate, dar și o grandoare. Ce vreți să cunoască din primejdiile spiritului aceia care nu cunosc nici măcar primejdiile vieții? Este un semn de mare inconștiență în a face apologia spiritului, precum este un semn de mare dezechilibru în a face apologia vieții. Căci pentru omul normal viața este o evidență; numai bolnavul se încîntă și o laudă, spre a nu se prăbuși. Dar acela care nu mai poate lăuda
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]