6,032 matches
-
alături de cele rânduite în mod obișnuit țigări și brichete. Odată, ne întorceam împreună de la cimitir și pe toată distanța până acasă a dat bărbaților întâlniți țigări și brichete, unii chiar insistând să le arate principiul de funcționare, deoarece erau cu aprindere electrică și încă nu intraseră la vremea aceea pe piața noastră. Este pe undeva, înclin să cred, un mod de a-ți liniști și mulțumi sufletul, un gen de „modus vivendi”, dar „in memoriam”. Cu siguranță tata va rămâne în
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
-i place, vor veni și acele timpuri când bucătăria și baia vor fi prioritare, însă acum lasă-i să se bucure de ce vor.”. Așa a și fost, așa s-au și derulat evenimentele, fiecare moment consumându-și scânteia pe măsura aprinderii sufletului nostru. Liceul și patima acestuia mi-au influențat în mod covârșitor trăirile, mi-au decantat emoțiile, dar în egală măsură mi-au direcționat alegerile și perspectivele profesionale. Am lucrat cu oameni minunați pe fiecare disciplină în parte și am
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
numele, doar au prefixat denumirea geografică prin adăugarea unui „i.” Ca și în cazul localității „Ismail” numele vechi al orașului a primit prefixul „i.” Din dorința de a proteja garnizoana turcă din raiaua Ibraila, dar și pentru a înlătura pericolul aprinderii prafului de pușcă la suprafață, turcii au construit aici, în bezna pământului, cea mai complicată rețea de tunele. Tot pe aici dirijau aurul spre Dunăre și mai departe pe Dunăre și Marea Neagră, către Istanbul. La suprafață existau cinci centuri de
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
O scoică de râu se arde în foc, se pisează, se cerne de nouă ori prin sită deasă, se amestecă cu zahăr pudră și se suflă cu paiul în ochi. - Anghină. Se vindecă cu rachiu amestecat cu apă de var. - Aprinderea rachiului în om. Se stoarce balegă de cal în lapte dulce și se bea. - Aprindere de creieri. Se amestecă ghințură, două ouă bătute și rachiu de drojdie. Cailor li să dă băutura pe nări, cornutelor pe gură. - Aprindere de ochi
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
prin sită deasă, se amestecă cu zahăr pudră și se suflă cu paiul în ochi. - Anghină. Se vindecă cu rachiu amestecat cu apă de var. - Aprinderea rachiului în om. Se stoarce balegă de cal în lapte dulce și se bea. - Aprindere de creieri. Se amestecă ghințură, două ouă bătute și rachiu de drojdie. Cailor li să dă băutura pe nări, cornutelor pe gură. - Aprindere de ochi (conjuctivită). Se suflă în ochi praf de corn de șarpe sau zahăr pisat mărunt. La
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de var. - Aprinderea rachiului în om. Se stoarce balegă de cal în lapte dulce și se bea. - Aprindere de creieri. Se amestecă ghințură, două ouă bătute și rachiu de drojdie. Cailor li să dă băutura pe nări, cornutelor pe gură. - Aprindere de ochi (conjuctivită). Se suflă în ochi praf de corn de șarpe sau zahăr pisat mărunt. La miei li se face să sângereze pleoapa superioră și se spală apoi cu scuipat. - Aprindere la plămâni. Se vindecă cu rădăcină de spânz
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
să dă băutura pe nări, cornutelor pe gură. - Aprindere de ochi (conjuctivită). Se suflă în ochi praf de corn de șarpe sau zahăr pisat mărunt. La miei li se face să sângereze pleoapa superioră și se spală apoi cu scuipat. - Aprindere la plămâni. Se vindecă cu rădăcină de spânz ce se trage pe piept. - Aprindere de uger. Se spală ugerul cu apă rece sau cu rouă. La oi, laptele cel rău se mulge tot mereu și se aruncă, iar târla se
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în ochi praf de corn de șarpe sau zahăr pisat mărunt. La miei li se face să sângereze pleoapa superioră și se spală apoi cu scuipat. - Aprindere la plămâni. Se vindecă cu rădăcină de spânz ce se trage pe piept. - Aprindere de uger. Se spală ugerul cu apă rece sau cu rouă. La oi, laptele cel rău se mulge tot mereu și se aruncă, iar târla se schimbă în fiecare noapte. Scroafele se oblojesc cu apă rece și se freacă pe
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
apa limpede de deasupra varului stins cu uloi de in și se unge rana. - Boală de copită. Când se crapă și sângerează copita, iar animalul șchioapătă, se pune pe ea arnică sau mal de oțet de mere. În caz de aprindere, copita se spală cu apă sărată și piatră vânătă amestecată cu ou. - Boală de gură. Gura vitei se freacă, până la sângerare cu sare măruntă, amestecată cu făină de cucuruz și piatră acră. - Boală la încheieturi. Se folosește sărătura de carne
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
colonelul Dumitru Costăchescu, care-i aproviziona cu armament și echipament militar din unitatea sa. Își puseseră la punct și un sistem de chemare urgentă a celor din munți , la un semnal dat de electricianul de linie Antonie prin stingerea și aprinderea luminilor la o oră convenită din noapte. Cei ce lucrau în învățământ făcuseră în așa fel ca să aibă catedre în sate vecine, pentru a avea motive de deplasare, pentru ca umblând, să audă și să vadă. În plus, cu deosebire Olimpiu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
dar aș fi vrut și totodată Îmi venea peste mână să insist. Insistase destul părințelul În contul meu. Deja se lăsase păgubaș, așa să fie cum zici tu, Viorele, pă toate drumurile și potecile, da’ ăsta cum dracu’ o avea aprinderea? Ia să vedem un inginer mecanic cu școala profesională la bază, spuse, În timp ce moș Victor Întreba de bujii, iar Cezărică și el, că nu ne mai trebuie bujii că-l dăm peste cap repedea aicea, la care Andrei că unu-doi-trei-patru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
la Dacie, ba-i ca la tractor, mă da’ ce dracu’ ești prost așa?— ie ca la bicicletă, m-ai lămurit, să tragem nițică benzină și adu manivela aia din hangar, dadă Leontino, că ți-arată el singur cum are aprinderea și ia vino Încoace, Cezărică. Noroc cu Cezărică. El ne-a descurcat. N-apucase să se-ntunece bine când am reușit să pornim motorul acolo-n iarbă, lângă scheletul Buceagului. Gata, bine că l-am dat peste cap. I-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
pe înălțimi sau pe vârful colinelor, pot fi văzute de departe și comunică o senzație de pace, care derivă din pâlpâirile acelea egale ce strălucesc cu o lumină intensă. În acest fel se știe când moare un membru al colectivității. Aprinderea torțelor e rezervată unor fecioare care locuiesc în sanctuar: ele îndeplinesc toate sarcinile sacre legate de aceste evenimente funerare. Aceste fete virgine păzesc templul și veghează ca nimeni să nu treacă pragul dintre sacru și profan. Orice sanctuar reprezintă un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
producerii de incendii și pentru a limita consecințele acestora. Articolul 2 Principalele condiții care favorizează producerea de incendii constau în prezența, în anumite împrejurări determinate, în același timp și spațiu, a materialelor și substanțelor combustibile, precum și a surselor potențiale de aprindere. Secțiunea a 2-a Sfera de cuprindere Articolul 3 Ordinea interioară, din punct de vedere al prevenirii și stingerii incendiilor, reprezintă ansamblul dispozițiilor care trebuie stabilite, aplicate și respectate în incinta agenților economici, instituțiilor și gospodăriilor populației, precum și în zonele
ORDIN nr. 1.023 din 15 noiembrie 1999 privind aprobarea Dispoziţiilor generale de ordine interioară pentru prevenirea şi stingerea incendiilor - DG P.S.I.-001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127168_a_128497]
-
și materialele în stare incandescenta, aflate în situații deosebite, cum sunt: împroșcările, deversările, răsturnările, staționările etc., care pot provoca incendii datorită radiației termice sau contactului direct cu materialele combustibile. ... Articolul 6 Fumatul este activitatea care presupune existența unui mijloc de aprindere (chibrit, brichetă) a țigării, trabucului sau pipei și a restului ce rămâne la terminarea procesului de fumat: rest de țigară (muc), de trabuc, scrum de pipa etc. Articolul 7 (1) Căile de acces, de evacuare și de intervenție cuprind intrările
ORDIN nr. 1.023 din 15 noiembrie 1999 privind aprobarea Dispoziţiilor generale de ordine interioară pentru prevenirea şi stingerea incendiilor - DG P.S.I.-001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127168_a_128497]
-
se înregistrează temperaturi de peste 35╝C și lipsa de precipitații, situație care favorizează creșterea numărului de incendii și a consecințelor negative ale acestora. Capitolul 2 Factorii de risc de incendiu specifici Secțiunea 1 Lucrările cu foc deschis Articolul 11 (1) Aprinderea materialelor combustibile sub acțiunea focului deschis se poate face prin efecte directe sau indirecte. ... (2) Efectele directe constau în acțiunea nemijlocita a flacării sau a arcului electric asupra materialului combustibil. Parametrul esențial este temperatura ridicată a flacării sau a jetului
ORDIN nr. 1.023 din 15 noiembrie 1999 privind aprobarea Dispoziţiilor generale de ordine interioară pentru prevenirea şi stingerea incendiilor - DG P.S.I.-001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127168_a_128497]
-
pentru sudare, lipire sau debitare. ... (2) În timpul operațiunilor de sudare sau de tăiere cu flacără oxiacetilenica sau cu arc electric se formează scântei ori brocuri care se deplasează pe traiectorii diferite de la locul de producere. Acestea își păstrează potențialul de aprindere până la distanțe de 5-10 m. ... Articolul 13 Scânteile au dimensiuni de la 0,01 mm până la 0,02 mm și dispun de energie termică, fiind capabile să aprindă materiale ușor inflamabile și amestecuri explozive aflate în raza lor de acțiune. Articolul
ORDIN nr. 1.023 din 15 noiembrie 1999 privind aprobarea Dispoziţiilor generale de ordine interioară pentru prevenirea şi stingerea incendiilor - DG P.S.I.-001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127168_a_128497]
-
inflamabile și amestecuri explozive aflate în raza lor de acțiune. Articolul 14 (1) Brocurile de sudura sunt particule de metal topit sau de oxid al acestuia având diametrul între 2 și 5 mm, care, la atingerea materialelor combustibile, pot produce aprinderea lor, inițiind un incendiu la câteva ore după terminarea lucrării. (2) Brocurile, ca și scânteile, au diferite traiectorii determinate de particularitățile procedeului și de caracteristicile de exploatare ale echipamentului folosit (fig. nr. 3-6). ... Fig. nr. 3. - Traiectoriile scânteilor și ale
ORDIN nr. 1.023 din 15 noiembrie 1999 privind aprobarea Dispoziţiilor generale de ordine interioară pentru prevenirea şi stingerea incendiilor - DG P.S.I.-001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127168_a_128497]
-
anumite situații, efect indirect de producere a incendiului datorat lucrărilor de sudare. Fenomenul este determinat de conductivitatea termică mare a metalelor care favorizează transferul de căldură la distanțe mari de zonă aplicării șocului termic (fig. nr. 9). Fig. nr. 9. - Aprinderea izolației sau a unui material combustibil datorită transmiterii căldurii se gaseste la pag. 8 din Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 22 februarie 2000. Articolul 18 În categoria efectelor indirecte pot fi incluse și unele influențe negative
ORDIN nr. 1.023 din 15 noiembrie 1999 privind aprobarea Dispoziţiilor generale de ordine interioară pentru prevenirea şi stingerea incendiilor - DG P.S.I.-001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127168_a_128497]
-
poate face și prin scânteile sau particulele incandescente degajate de ardere și purtate de vânt sau de curenții de aer. ... Secțiunea a 3-a Fumatul Articolul 22 (1) Incendiile produse de fumat se datoreaza atât flacării (chibrit, brichetă) utilizate pentru aprinderea țigării, pipei sau trabucului, cât și restului ce rămâne la terminarea procesului de fumat. ... (2) Flacăra de chibrit are o durată de ardere de circa 20 de secunde. Chibritul aprins și aruncat la întâmplare poate iniția incendierea materialelor ușor inflamabile
ORDIN nr. 1.023 din 15 noiembrie 1999 privind aprobarea Dispoziţiilor generale de ordine interioară pentru prevenirea şi stingerea incendiilor - DG P.S.I.-001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127168_a_128497]
-
aruncat la întâmplare poate iniția incendierea materialelor ușor inflamabile, cum sunt: paiele de grâu (când gradul de uscare este avansat și curenții de aer favorabili), resturi de hârtie și lichide inflamabile, aflate în vase deschise sau împrăștiate. ... (3) Se interzice aprinderea unui chibrit sau a unei brichete într-o atmosferă potențial explozivă și în încăperi închise în care s-au produs scurgeri de gaze, aprinderea amestecului gaz-aer fiind, de regulă, instantanee. ... Articolul 23 (1) Temperatura unei țigări aprinse este cuprinsă între
ORDIN nr. 1.023 din 15 noiembrie 1999 privind aprobarea Dispoziţiilor generale de ordine interioară pentru prevenirea şi stingerea incendiilor - DG P.S.I.-001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127168_a_128497]
-
favorabili), resturi de hârtie și lichide inflamabile, aflate în vase deschise sau împrăștiate. ... (3) Se interzice aprinderea unui chibrit sau a unei brichete într-o atmosferă potențial explozivă și în încăperi închise în care s-au produs scurgeri de gaze, aprinderea amestecului gaz-aer fiind, de regulă, instantanee. ... Articolul 23 (1) Temperatura unei țigări aprinse este cuprinsă între 550 și 600°C, iar timpul de ardere diferă în funcție de calitatea țigării, fiind cuprins între 7,5 și 12 minute. ... (2) Analizând aprinderea unor
ORDIN nr. 1.023 din 15 noiembrie 1999 privind aprobarea Dispoziţiilor generale de ordine interioară pentru prevenirea şi stingerea incendiilor - DG P.S.I.-001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127168_a_128497]
-
gaze, aprinderea amestecului gaz-aer fiind, de regulă, instantanee. ... Articolul 23 (1) Temperatura unei țigări aprinse este cuprinsă între 550 și 600°C, iar timpul de ardere diferă în funcție de calitatea țigării, fiind cuprins între 7,5 și 12 minute. ... (2) Analizând aprinderea unor materiale combustibile de la resturi de țigară aprinsă, experimental s-au obținut următoarele rezultate: ... a) materialele din bumbac 100% se aprind în 30 de secunde și ard mocnit în continuare; ... b) materialele tip bumbac 67% se aprind după 6-7 minute
ORDIN nr. 1.023 din 15 noiembrie 1999 privind aprobarea Dispoziţiilor generale de ordine interioară pentru prevenirea şi stingerea incendiilor - DG P.S.I.-001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127168_a_128497]
-
care nu se aprinde; ... e) materialele de origine animală (lâna, mătase naturală) se termodegradeaza și nu favorizează arderea mocnita; ... f) vatelina se carbonizează fără a prezenta puncte de incandescenta și fără a se aprinde; ... g) zegrasul se aprinde mocnit, influențând aprinderea celorlalte elemente de tapițerie cu care se află în contact; ... h) rumegușul arde mocnit 2-3 ore, după care, cu probabilitate scăzută, are loc aprinderea cu flacără; ... i) talașul de lemn se aprinde, în cazuri rare, după 1-2 ore; ... j) hârtia
ORDIN nr. 1.023 din 15 noiembrie 1999 privind aprobarea Dispoziţiilor generale de ordine interioară pentru prevenirea şi stingerea incendiilor - DG P.S.I.-001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127168_a_128497]
-
a prezenta puncte de incandescenta și fără a se aprinde; ... g) zegrasul se aprinde mocnit, influențând aprinderea celorlalte elemente de tapițerie cu care se află în contact; ... h) rumegușul arde mocnit 2-3 ore, după care, cu probabilitate scăzută, are loc aprinderea cu flacără; ... i) talașul de lemn se aprinde, în cazuri rare, după 1-2 ore; ... j) hârtia se aprinde în circa 30-45 de minute; ... k) paiele și fânul se aprind, numai în stare uscată, în 30-45 de minute; ... l) litiera de
ORDIN nr. 1.023 din 15 noiembrie 1999 privind aprobarea Dispoziţiilor generale de ordine interioară pentru prevenirea şi stingerea incendiilor - DG P.S.I.-001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127168_a_128497]