2,954 matches
-
Chr. Originea acestei publicații se regăsește în dorința autorului, care, apreciind pasiunea iubitorilor de istorie interesați de originile creștinismului din țara noastră, răspunde printr-un studiu minuțios și documentat. Studiul, materializat într-o amplă și explicită sinteză istorico-arheologică, oferă, spre aprofundare individuală, bibliografia de la sfârșit. Istoria paleocreștinismului local, bazat pe o serie de probe arheologice incontestabile, identificate pe pământ românesc, unde au fost descoperite peste 30 de bazilici, diferite monumente de factură creștină (morminte, altare, cruci, cripte martirice...) etc. Prin această
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
ne introduce într-o atmosferă pătrunsă de istorie, bazată pe probe concrete, evitând povestirile sumare. Acestor prime patru volume tematice, documentate, explicate și succinte, le vor urma altele, în scurt timp, pe teme istorice, teologice și spirituale, menite să încurajeze aprofundarea științifică individuală istorico-teologică ori simpla lectură de întremare sufletească, utile, în ambele sensuri promovării culturii și educației creștine și nu numai. Autorul și editura dedică această publicație celor interesați de obiectivitatea istorică, iar noilor generații spre aducere aminte. Editura Introducere
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
din locurile izolate. Capitolul se încheie cu o Privire retrospectivă asupra elementelor paleocreștine rezultate din descoperirile arheologice din Sciția Minor a secolelor IV-VI și cu unele Considerații finale. Această contribuție istorică, sub forma unor analize sistematice, vine în sprijinul aprofundărilor științifice ulterioare ori individuale de îmbogățire culturală despre istoria creștinismului pe meleagurile pontice românești. Capitolul I Istoricul cercetării 1. Izvoare narative, arheologice și epigrafice Materialele narative, arheologice și epigrafice referitoare la diferite regiuni din teritoriul țării noastre, stăpânite în antichitate
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
aflate în desfășurare, a cărei elucidare o sperăm într-un viitor nu prea îndepărtat... Concluzie Lucrarea de față, structurată în trei capitole, ia în considerație în primul rând Istoricul cercetării, util, datorită prezentării succinte a izvoarelor narative, arheologice și epigrafice, aprofundării discursului din capitolele succesive, aprofundare anticipată și susținută de o prezentare generală a cercetărilor arheologice nord-pontice. Cercetările din necropolele din Sciția Minor cuprind catalogul alfabetic al descoperirilor arheologice, după cum ne-am propus inițial, și diferitele probleme pretinse unei prezentării suficient
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
elucidare o sperăm într-un viitor nu prea îndepărtat... Concluzie Lucrarea de față, structurată în trei capitole, ia în considerație în primul rând Istoricul cercetării, util, datorită prezentării succinte a izvoarelor narative, arheologice și epigrafice, aprofundării discursului din capitolele succesive, aprofundare anticipată și susținută de o prezentare generală a cercetărilor arheologice nord-pontice. Cercetările din necropolele din Sciția Minor cuprind catalogul alfabetic al descoperirilor arheologice, după cum ne-am propus inițial, și diferitele probleme pretinse unei prezentării suficient de ample susținute de peste 50
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
dezvoltare socio-morală a unor indivizi, a elaborat teoria disocialității care subliniază importanța factorilor psihosociali în dezvoltarea delincvenței juvenile. Astfel că disocialitatea poate fi exprimată în: a. neacceptarea colectivității, a societății; b. falsa percepție socială a celor din jur; c. lipsa aprofundării și evaluării adecvate a consecințelor actelor comise; d. respingerea rolului social ce i s-a acordat înainte de a deveni delincvent și pe care îl pretindea colectivitatea. Unii cercetători susțin că în procesul actelor delincvențiale sunt implicați fie factori externi (socio-culturali
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
un caracter obscen sau violent... Nu ne propunem și nici nu suntem în măsură să analizăm sau să blamăm apariția diverselor stiluri sau curente din istoria artelor, filosofiei sau din sfera altor fenomene culturale, ci dorim doar să examinăm, fără aprofundarea subiectului, și să amintim că aceste manifestări sunt depășite și uzate moral în contextul momentos, iar protagoniștii din zilele noastre sunt doar niște imitatori a ceva ce cândva a fost original și de actualitate, iar ludicul și inocența au fost
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
înainte de război, profesorul le reproșa novatorilor francezi postsimboliști exclusivismul tematic: „A te mărgini — cum spuneam despre paroxiști și dinamiști — să cînți vieața din uzine sau porturi etc., înlăturînd sau reducînd la ceva accidental alte teme — sentimentul naturei, lirismul izvorît din aprofundarea unor emoțiuni intime — e ceva antiliterar și nelogic, mai ales cînd se vorbește de lărgirea domeniului poetic. Introducînd elemente nouă de inspirație nu trebuie să elimini altele, să sacrifici ceea ce are tot atîta valoare poetică”. Modernismul „din care își fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
fanteziilor ce apar la sfârșitul vieții, când nimic nu mai contează și fiecare își alege o nebunie din multitudinea de nebunii posibile, pe care tot pedalează și pedalează - fiindcă orice sistem se legitimează prin perfecționare și pe nevoia intrinsecă de aprofundare etc etc. M-am plictisit și am pus textul la loc. Am închis scrinul. Deci așa stătea treaba. Ce să fac, s-o sun pe maică-mea, să vină cu cheia, să mai caut? Eram nehotărât. M-am mai uitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
înclinații amoroase, dar, după lumina puternică de dinăuntru, îmi luă ceva timp până când ochii mi se obișnuiră cu întunericul. Sub terasă, în beznă, auzeam râsetele, murmurele și, din când în când, țipetele unui cuplu care era în plin proces de aprofundare a cunoașterii reciproce; Hugo traversa deja gazonul, cu costumul lui de culoare deschisă pe post de far, uitându-se peste umăr, să vadă dacă îl urmez. În lumina lunii, părul său blond căpăta inflexiuni argintii. Grădina era frumos aranjată. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
El vorbește astfel de caracterul imperios al conștiinței în conexiune cu legea naturală, ca regulă de aur, și poate să spună că Dumnezeu vorbește atât în conștiința celor buni, cât și a celor răi. O altă referință care iluminează această aprofundare despre conștiință este Sfântul Ieronim. În Comentariul lui Ezechiel, în primul capitol, în care apare termenul synteresis, este descrisă imaginea celor patru animale cu asemănare umană și care au patru chipuri și patru aripi. Ieronim vorbește despre interpretările simbolismului celor
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
al trupului. Termenul „minte” este înțeles în mai multe sensuri: principiu care exercită rememorarea, principiu care conține triada memorie, inteligență, voință, care exercită măsurarea (cognitivă) datorită discernământului, substanța sufletului, cel care evaluează adevărul opiniei. Concluzie Există un progres evident în aprofundarea ideii de persoană în jurul trezirii conștiinței valorii omului, legată de dimensiunea sa spirituală și corporală, nu izolată de recunoașterea dimensiunii sale transcendentale. În această optică regăsim importanța măștii care indică identitatea purtătorului și definițiile ulterioare ale persoanei, elaborate din perspectivă
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
în jurul preocupărilor filosofice asupra omului întrupat într-o societate dinamică în criză. Reîntoarcerea la fundamentele personalismului creștin poate oferi o semnificație nouă întrebării despre identitatea persoanei și recunoașterea valorii ei în lume. CONCEPȚIA DESPRE PERSOANĂ LA MAX SCHELER Introducere În aprofundarea argumentului antropologic vrem să insistăm asupra modului în care autorul german reflectează asupra conceptului de persoană și asupra semnificațiilor aceluiași concept. Este onest să recunoaștem, înainte de toate, complexitatea și dificultatea unei astfel de tentative în prezentarea panoramicii personalismului lui Max
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
care dispune de rațiune. Motivele pentru care nu pare să accepte ideea de persoană-de-rațiune” sunt următoarele: aplicarea la toți oamenii echivalează cu o depersonalizare pentru că nu permite o diferențiere a faptului de a fi persoană; în ordinea dezvoltării logice a aprofundării sale, recunoaște că ideea de persoană-de-rațiune contrazice însăși structura ontologică prin care „orice persoană este astfel în mod unic, în virtutea conținutului particular al experienței trăite (internă și externă)”; Persoana văzută din această perspectivă nu poate fi supusă unei legi, pentru că
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
și orizontală cu sine însăși, cu comunitatea umană și religioasă. În acest mod, putem să observăm direct și să facem o analiză amplă asupra contribuției experienței umane la reflecția teologico-morală, în lumina documentelor elaborate de către Magisteriul Bisericii și pe baza aprofundării filosofilor și teologilor. Vrem să demonstrăm că experiența umană însoțește mereu mesajul evanghelic și creează premizele pentru ca acest mesaj să fie contextualizat și trăit în mod dinamic și creativ. Locul potrivit care asigură un punct de pornire solid, în vederea unei
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
încercat să evidențiem rolul său important în înțelegerea exigențelor condiției umane (omul nu este doar rațiune, voință, sentiment, ci și fragilitate, nevoie, slăbiciune) și, pe de altă parte, participarea (care nu poate să nu fie benefică) laicilor în procesul de aprofundare a teologiei în general și în particular, în teologia morală, fiind convinși că „adevărata creștere a comunităților creștine și a tuturor membrilor în viața de credință, chiar la nivelul de cunoaștere și de competență doctrinală, poate să garanteze Biserica în fața
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de lectură sociale și politice. Dintre acestea menționez câteva: un mod de a interpreta care identifică evenimentele contemporane cu situațiile profetizate în Apocalips; un alt mod care inspiră speranțele utopice ale mișcărilor revoluționare și luptele politice pentru dreptate. Scopul acestei aprofundări este de a analiza cartea codificată a Apocalipsului lui Ioan pentru a surprinde mesajul de încredere și de speranță care o caracterizează. În primul rând, vrem să luăm în considerare câteva texte alese din Evanghelie, care vorbesc în mod expres
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
scrierile găsite la Roma și, oricum, este destul de rară față de numele feminin mai comun. Această perspectivă se bazează pe presupunerea că o femeie nu ar putea fi un apostol, mai mult decât după o oarecare evidență intrinsecă textului însuși. Concluzie Aprofundarea pe care am dezvoltat-o până la acest punct demonstrează că nu întotdeauna și oriunde a fost tradusă în mod real, în acțiune, vechea profesiune de credință baptismală creștină, reprodusă de Paul în Scrisoarea către Galateni, în care se afirmă unitatea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
nu constă în a-i ucide, ci a-i ajuta ca, prin intermediul tratamentelor paleative și printr-o asistență iubitoare, să trăiască în modul cel mai demn ultimele momente din viața lor. O altă întrebare care urmează în ordinea logică a aprofundării noastre se referă la posibila existență a unui drept de a muri. Și aici apărătorii eutanasiei ar spune că, după cum orice persoană are dreptul de a trăi, are și dreptul de a muri, ceea ce ar însemna că viața umană este
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
diferite moduri - de Sfânta Scriptură, care este constantă și unanimă în Tradiția vie a Bisericii și care este în mod repetat afirmată de Magisterul ei. Fundamentul nu este reflecția umană, ci „inteligența credinței” Bisericii. G. Russo, în cartea sa dedicată aprofundării acestei enciclici, surprinde un aspect demn de luat în seamă: „Se pare că pentru acest Papă, a vesti Evanghelia, datorie principală a Succesorului lui Petru, înseamnă a-l vesti pe om, a vesti viața, a vesti Evanghelia vieții. O evanghelie
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
și cristologice, a întâlnirii și a dialogului firesc dintre Dumnezeu și om, atât la nivel vertical-transcendental, cât și orizontal. Pe parcursul elaborării reflecției noastre a reieșit faptul că evaluarea atentă a raportului dintre spiritualitate și viață conduce la o mai serioasă aprofundare a vieții creștine, în general, și la o reînnoire sigură a vieții spirituale, în particular, în care să prevaleze iubirea sinceră și încrederea fără limite în Dumnezeu și dialogul reciproc și deschis față de orice persoană, pentru a fi cu adevărat
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
dar și altele, ce vor fi descrise și interpretate pe parcursul acestui capitol, arată că viața spirituală a membrilor culturii Dridu nu era neglijată, ci dimpotrivă, avea un rol important, iar comunitățile se aflau într-o permanentă nevoie de cunoaștere și aprofundare a doctrinei religioase, mereu schimbătoare, fapt elocvent ilustrat prin intermediul diferitelor obiecte de cult (cruci incizate pe vase, pandantive-cruci, obiecte de podoabă și vestimentație, ornamentate cu semne creștine). 2.1. Amplasarea siturilor funerare Ușoara creștere demografică din secolele X-XI a determinat
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
siguranță. Și în viața consacrată fericirea are o prospectivă relațională, având în vedere faptul ca consacrații ca «experți de comuniune», să fie oglinzi ale iubirii trinitare în relațiile interpersonale cu ceilalți. Această optică a unei fericiri de comuniune duce la aprofundarea unor aspecte operative ale vieții cu ajutorul unor criterii ce sunt utile pentru a concretiza dezvoltarea unei existențe dedicată altora. „Pentru a cultiva bunele relații umane, trebuie cultivate valorile cu adevărat omenești, în primul rând arta conviețuirii și colaborării frățești precum și
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
al lucrării rămâne punerea În circulație a unor documente interesante, dar lipsa unui comentariu critic scade importanța demersului făcut. Studierea subiectului ales de noi, ca și a oricărui alt subiect legat de istoria României comuniste, nu poate fi deplină fără aprofundarea studiilor lui Vladimir xe "Tismăneanu"Tismăneanu. El este unul dintre observatorii constanți și pasionați ai fenomenului comunist din România. Abordând realitatea complexă a fenomenului din unghiuri originale, xe "Tismăneanu"Tismăneanu ne oferă, ca nimeni altul până acum, o privire „dinăuntru
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
istorie a poporului evreu (De la Yavne al lui Jonahan Ben Zakai la Yavne de pe lângă Universitatea Ebraică din xe "Ierusalim"Ierusalim), se citea din poetul Shmuel xe "Agnon"Agnon, se cântau cântece ebraice 6. În invitații se sublinia importanța Învățării și aprofundării limbii ebraice, „fapt foarte important În desăvârșirea idealului nostru”7. Reorganizarea acestor structuri după august 1944 s-a făcut relativ rapid și fără dificultăți speciale. Infrastructura lor s-a menținut și ele au fost reactivate rapid. Existau În teritoriu activiști
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]