26,974 matches
-
la vânătoare. Acum, în pieptul bărbatului încolți sămânța ambiției. Oare, copilul putea câștiga un loc pe podium? Privi spre ceilalți înotători, încercând să compare distanța până la finiș. Rareș era undeva pe poziția a patra. Dacă trăgea bine...Băiețelul se opri, apucă separatorul culoarului și privi în jur. - Dă-i bătaie, strigă tatăl cu toată forța corzilor vocale! Rareș mai dădu de câteva ori din brațe, apoi se opri din nou. Traversase mai mult de jumătate din bazin și nu mai era
CAMPIONUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1437727508.html [Corola-blog/BlogPost/344012_a_345341]
-
credeam că joacă teatru, dar fiind vecinii mei, am început să-i cunosc mai îndeaproape. Ei mi-au spus: “Eli, orice vei cere lui Dumnezeu cu credință vei primi”. ?ntr-o zi mi-au adus o Biblie și mi-au spus: “Apucă-te și citește Biblia și roagă-te așa cum știi tu să te rogi. Simplu, nu povești învățate”. Am început să citesc și Dumnezeu a început să mi se descopere. In suferința mea, nu aveam de ce să mă agăț. De cine
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_eli_hentes_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/364734_a_366063]
-
des. Dan era plecat la țară la bunici și de aceea nu era cu cei trei tineri. Fetele se întoarseră brusc spre el și îl întrebară în același timp: - Aaa! De când stai acolo și asculți? - Ce-aveți măi? V-au apucat rău de tot pandaliile, ar trebui să mergeți la un psihiatru. Atunci fetele se repeziră la el și începură ,,să-l bată", trăgându-i câte-o palmă sau ciupindu-l. - Du-te-n colo de nărod ce ești. - Auu! Auu
PARTEA A DOUA de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 by http://confluente.ro/Cobra_partea_a_doua_mihaela_mosneanu_1394541698.html [Corola-blog/BlogPost/353509_a_354838]
-
inevitabilă pe ziua judecății. Că nu trebuie să aștepte prilejul potrivit pentru corectarea sinelui (Mat. 24, 44 și Luc. 12, 40), fiindcă nu poate fi sigur de ziua de mâine; realmente mulți au planificat multe pentru mâine, dar n-au apucat-o. Că nu trebuie să fie înșelat de săturarea pântecelui, de la care provin imaginațiile de noapte. Că nu trebuie să se risipească în muncă peste măsură și să depășească limitele autarhiei după apostolul care a spus „având hrană și îmbrăcăminte
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
făcea. Se gândi că trebuia să-i mărturisească Leei nebunia pe care o comisese, din grijă și dragoste pentru ea, dar nu era sigur că acest lucru mai contează. Privea tot mai des către ușă, împins de imboldul imperios de apuca taurul de coarne. Demult, liniștea domnea în casă, semn că toți dormeau, așa că porni ca un condamnat să-și înfrunte soarta. Deschise ușa dormitorului, dar scoase un strigăt și sări în lături, speriat. În cadrul ei, Lea stătea pregătită să bată
DILEME ( FRAGMENT 32) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1490214736.html [Corola-blog/BlogPost/375660_a_376989]
-
tot am venit să culeg zmeură așa că pot rămâne și singură în pădure. Nu ar fi prima dată și cunosc drumul de întoarcere. - De ce să plec? Rămân cu tine. Ce mie nu-mi place zmeura? Cei doi tineri s-au apucat să adune fructele zemoase și puternic aromate aruncându-le în gură după ce umpleau căușul palmei sau într-o punguță de celofan pentru Fana, mama Anei. Cum începea să se amurgească, au hotărât să facă calea de întoarcere. Pe drum din
FIORI CU ZMEURA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Fiori_cu_zmeura.html [Corola-blog/BlogPost/366913_a_368242]
-
pentru L.S.H., „ revenirea de dincolo”, căci artista a trecut, cu doi ani în urmă, o operație pe cord deschis. Nu prea i-a plăcut „dincolo” și s-a reîntors la lumea ei. Și a noastră, desigur. Și iar s-a apucat de pictat. Cu mai multă pasiune, cu patimă, cu dor . E tot ea, artista sensibilă pe care o știam, dar parcă e acum mai sus de sine însăși. Găsim din nou, în pânzele ei, zbateri dramatice și melancolii ascunse, dar
O NOUĂ EXPOZIŢIE DE PICTURĂ A LIANEI SAXONE-HORODI de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 416 din 20 februarie 2012 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_euforia_de_a_exista_roni_caciularu_1329745352.html [Corola-blog/BlogPost/346789_a_348118]
-
și tare este curios să afle. Ghinion curat, nici ea și nici celelalte colege astăzi nu poartă ecuson în piept. Acum ea s-a ridicat în picioare, și-a întors puțin capul spre imprimantă de unde ies câteva formulare, le-a apucat cu degetele lungi de pianistă și preocupată de lucru s-a așezat din nou pe scaunul ergonomic. În întâiul cadru Ștefan i-a mângâiat cu privirea talia înaltă, mlădioasă, apoi cercetarea sa a căzut pe gâtul admirabil sculptat, pe conturul
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1456255738.html [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
medicina noastră cea de toate zilele. O femeie după o noapte de suferință și de chin nemaiputând rezista durerilor fizice cheamă în dimineața zilei de 4 august, anul 2009, ''Serviciul de Ambulanță''. De câtva timp este pensionară, deci n-a apucat să se bucure de primele luni ale ''timpului liber''cum zice americanul. Este prezentată la serviciul de urgență unde trona impenetrabil o asistentă care se dorea a fi inițiatoarea reformei în sănătate: - De ce nu te duci la doctorul de familie
ASISTENTA REFORMISTĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/_asistenta_reformista_.html [Corola-blog/BlogPost/356847_a_358176]
-
tonul, a lăsat-o mai moale. Nu uită să precizeze că rezultatul de la ecograf i-a confirmat bănuiala că persoana în cauză nu este bolnavă de ''nicio culoare''. Femeia stătea aplecată, ținându-se cu mâna de burtă. Dintr-o dată a apucat-o o criză de tuse. Aceasta a determinat-o pe doctoriță să o trimită spre consultare la ''plămâni''. Când a ieșit pe ușă a fost transportată cu un cărucior, nu mai era în stare să se deplaseze. Aici se confirmă
ASISTENTA REFORMISTĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/_asistenta_reformista_.html [Corola-blog/BlogPost/356847_a_358176]
-
pacea sufletului său. Curând și-au dat seama că pe ei îi leaga un puternic sentiment de iubire. Acum cugetând în liniște la cele ce mi s-au povestit, cred că era și disperarea vârstei, acea goană contracronometru, ce-i apucă pe unii dintre noi când intră în toamna vieții. Așadar erau îndrăgostiți și fericiți cum nu se poate descrie. Gândeau la fel, vorbeau la fel, se completau reciproc, își ghiceau dorințele și se grăbeau să și le îndeplinească reciproc. Erau
O IUBIRE PÂNĂ DINCOLO DE MOARTE de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/O_iubire_pana_dincolo_de_moarte.html [Corola-blog/BlogPost/348273_a_349602]
-
marea/și-a plâns/ cu capul pe meduze verzi/...și-a strâns/pentru ghicit/țigăncilor din șatră/scoici/ Pun scoica la ureche/și ascult/cum cântă,/râde și jelește marea„.(Rosturile firii) „Vânt țicnit”. Vântul îndrăgostit de fete, ispitit(„L-apucă amețeala,/scuipă-n sân/și-l apucă strănutul.../ ce mai rochițe ridicate-i vedeau ochii!”). Hiperbola, „Un țârâit de greier/sparge/noaptea/și-o preface-n cioburi/de neliniști”, crează o ușoară dezordine în univers și-n microcosmos. Carpe diem
RECENZIE VOLUMULUI DE POEZII ,ARC DE CURCUBEU”- AUTOR VASILE POPOVICI, REALIZATĂ DE PROF. MARIA VASILIU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_volumului_de_poezii_arc_de_cu_valentina_becart_1330887343.html [Corola-blog/BlogPost/357927_a_359256]
-
meduze verzi/...și-a strâns/pentru ghicit/țigăncilor din șatră/scoici/ Pun scoica la ureche/și ascult/cum cântă,/râde și jelește marea„.(Rosturile firii) „Vânt țicnit”. Vântul îndrăgostit de fete, ispitit(„L-apucă amețeala,/scuipă-n sân/și-l apucă strănutul.../ ce mai rochițe ridicate-i vedeau ochii!”). Hiperbola, „Un țârâit de greier/sparge/noaptea/și-o preface-n cioburi/de neliniști”, crează o ușoară dezordine în univers și-n microcosmos. Carpe diem zice latinul; bucură-te de clipă, trăiește
RECENZIE VOLUMULUI DE POEZII ,ARC DE CURCUBEU”- AUTOR VASILE POPOVICI, REALIZATĂ DE PROF. MARIA VASILIU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_volumului_de_poezii_arc_de_cu_valentina_becart_1330887343.html [Corola-blog/BlogPost/357927_a_359256]
-
au pomenit întâi au spus: „Domnule, e cu chitara, e folk!”. Așteptau să mă vadă ca pe Onofrei la Brașov, cu trei fete lângă mine și cu încă două chitare. N-am ieșit. Am coborât către folclor adevărat. M-am apucat de cobză. Au spus „Băi, uite, băiatul e lăutar!”, pe urmă, iată-mă brusc cu o orchestră simfonică, total debusolant, n-a mai știut nimeni ce este cu mine. Iată-mă cu taraf tradițional, iată-mă pe urmă cu muzica
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_maestrul_tudor_gheorghe_.html [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
Acasa > Manuscris > Jurnal > GÂNDURI ÎN RÂNDURI (27 FEBRUARIE 2013) Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 789 din 27 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Unde și când am apucat pluta și am alunecat pe apele deznădejdii, știe doar Domnul. Acolo, undeva, pe țărmul necunoașterii se plimba un om cu ochii din filele timpului. Răsturnat pe plută, timpul meu anunța ploile și fulgerele își încercau tăria alergând prin trupul meu
GÂNDURI ÎN RÂNDURI (27 FEBRUARIE 2013) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/Ganduri_in_raduri_27_febru_anne_marie_bejliu_1362008398.html [Corola-blog/BlogPost/351984_a_353313]
-
mult prinzi moartea pe chipul celor ce-și târăsc tălpile prin universul plimbat de la o cușcă la alta. Regulile își pierd logica iar tâmplele pulsează frustrări infinite în portretele din expoziția fără vânzare a umanului. Totuși...unde și când am apucat pluta și am alunecat pe apele deznădejdii, ridicând ca într-un spasm apa cu vâslele visului și ale speranței. Unde și când am regăsit Credința în poarta albelor reînceputuri ale ființei. Poate atunci când brațul tatălui mi-a ridicat trupul chircit
GÂNDURI ÎN RÂNDURI (27 FEBRUARIE 2013) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/Ganduri_in_raduri_27_febru_anne_marie_bejliu_1362008398.html [Corola-blog/BlogPost/351984_a_353313]
-
se răstoarnă și devenim cei mai nefericiți, loviți de boală, de nenorociri, de vești rele, așa încât, tot ce-a fost bun până cu câtva timp în urmă, se năruie. Degeaba faci planuri cu bătaie lungă, daca nu știi de vei apucă zorii zilei următoare. Să fim cu luare aminte la orice clipă irosita, la orice zi în care ne-am risipit, cu nechibzuința, fără să gândim la propriul sfârșit, la cele sfinte. Am avut prilejul, și îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru
de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Caritatea_crestina_cezarina_adamescu_cezarina_adamescu_1330853724.html [Corola-blog/BlogPost/357952_a_359281]
-
lege, nu-i tocmeală”. Lege a fost să greșească? Sau să suporte legea care domnește peste zisa ”Vale a Plângerii”? Feciorul de împărat simte că i se spulberă visele, retrăiește dureros sentimentul dorului de părinți, „dor care de piept îl apucă”, devenind „dorul de ducă”, numit metaforic prin „Nemurirea, visul - viselor deșerte”. Impresionează modalitatea prin care autorul sugerează trecerea timpului, „Vanitas vanitatum et omnia vanitas”. Nu numai împărații ci și Scorpiile sau Ghionoaiele devin „povești”. Făt Frumos îmbătrânește. Basmul, după cum e
DESPRE O POVESTE ÎN VERSURI A LUI ADRIAN ERBICEANU de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_1400332334.html [Corola-blog/BlogPost/354952_a_356281]
-
au crescut părinții lor. Bănuiesc că aceste simțăminte sunt comune pentru prima generație de emigranți și, din fericire probabil, se vor estompa în mod natural la copiii lor. Cu toate acestea, fiica mea cea mai mare, profesoară de engleză, a apucat să citească două opere traduse în engleză: „Fecioare despletite”, de Hortensia Papadat-Bengescu și „Hanul Ancuței”, de Mihail Sadoveanu - care i-au plăcut foarte mult. Dar cam asta a fost tot, deoarece nu am mai găsit alte romane românești traduse în
DARUL POEZIEI ROMÂNEŞTI CĂTRE UNIVERSALITATE de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Daniel_ionita_darul_poeziei_romane_daniel_ionita_1357033961.html [Corola-blog/BlogPost/348797_a_350126]
-
aproape de vorbirea curentă: cu un pic de haz, cu o zicală, cu un proverb, un arhaism, o onomatopee. Cum este publicul de film românesc? Eu cred că publicul de film românesc există, din păcate este un public năpăstuit, care nu apucă să afle când sunt filme românești în cinema. Care ar vrea să vadă filme românești, dar până apucă să afle, ele ies din cinema. Vina pentru povestea asta este legată de lipsa de buget și lipsa de interes a cinematografelor
Ada Solomon: "Filmul e un produs nișat. Se cumpără într-o perioadă limitată, pe un număr foarte redus de tarabe care sunt cinematografele" by http://www.zilesinopti.ro/articole/8537/ada-solomon-filmul-e-un-produs-nisat [Corola-blog/BlogPost/100737_a_102029]
-
Cum este publicul de film românesc? Eu cred că publicul de film românesc există, din păcate este un public năpăstuit, care nu apucă să afle când sunt filme românești în cinema. Care ar vrea să vadă filme românești, dar până apucă să afle, ele ies din cinema. Vina pentru povestea asta este legată de lipsa de buget și lipsa de interes a cinematografelor. Sistemul de distribuție și exploatare ale filmelor românești este puternic văduvit. Nu există nici un fel de sistem de
Ada Solomon: "Filmul e un produs nișat. Se cumpără într-o perioadă limitată, pe un număr foarte redus de tarabe care sunt cinematografele" by http://www.zilesinopti.ro/articole/8537/ada-solomon-filmul-e-un-produs-nisat [Corola-blog/BlogPost/100737_a_102029]
-
de toate tipurile...în toate zonele bune. Singura fobie o constituia...Complexul studențesc! Îi ura din suflet pe toți “sărăntocii...și țărănoii” care veniseră la Timișoara să se facă „domni”. Așa de puternic trăia acest sentiment...că se albea...îl apuca tremuratul...voma...dacă trebuia să schimbe urgent ceva valută...și n-avea unde altundeva decât în Complex. Într-una dintre turele mai aerisite, cu control, la vamă...îi mărturisi unuia dintre șefi „durerea sa”. Se gândi șeful mai bine și
HEI, COŞAR, COŞAR...COŞAR! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 51 din 20 februarie 2011 by http://confluente.ro/Hei_cosar_cosar_cosar_.html [Corola-blog/BlogPost/367193_a_368522]
-
care nu l-a plăcut, încă de când venise s-o pețească. Era iarna anului 1952. Mama, orfană de tată, se afla în casa surorii sale. Într-o zi, s-a oprit la poartă o sanie trasă de doi cai. Se apucase să frământe pâine și când a văzut pe geam că vin oamenii, a luat copaia și-a vârât-o sub pat, iar cu șorțul a vânturat orice urmă lăsată de făină. Au intrat: nașii și, în urmă, tata. - Radule, nică
GHIOCEL de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1488623706.html [Corola-blog/BlogPost/381539_a_382868]
-
marginea uneia din ele si privind departe în larg. Se vedeau în depărtare, vase mici cu pânzele velelor albe întinse în bătaia brizei. Când s-a apropiat momentul să merg la întâlnire, am ieșit pe Riviera, am traversat și am apucat pe strada potrivită, îndreptându-mă către agenție căci mai era puțin până la ora 10. Ajunsesem mai devreme. La scurt timp, a apărut și Marcela și ne-am salutat bucuroase. Ea își luase o oră de învoire de la Adele, ca să mă
INGRID- CONTINUARE(FRAGMENT-2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465000432.html [Corola-blog/BlogPost/378300_a_379629]
-
nu mai avea ochi decât pentru fata soției sale. Când fata împlinise 16 ani, tatăl vitreg o ceru să-i fie lui nevastă, după ce o batjocorise. Poate că se temea de pușcărie, sau o iubea cu disperarea vârstei ce-i apucă pe unii câteodată. Asta numai ei o știu, că noi nu avem cum să știm. I-au reparat mamei fetei, o căsuță batrânească, undeva mai în fundul curții și au silit-o să se retragă acolo. Fostă soție, devenită soacră. Ce
BLESTEM SAU DREPTATE DIVINĂ de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Blestem_sau_dreptate_divina.html [Corola-blog/BlogPost/348274_a_349603]