2,802 matches
-
productivității este prezentată de Noica plecând de la analiza pe care o face legendei românești a celui de-al doilea păcat adamic. Astfel, arând mai mult de o brazdă (cât le impusese divinitatea), Dumnezeu le comunică celor doi că vor putea ara cât vor, și el le va da tot cât va voi El. Și atunci, la ce să mai depui eforturi deosebite dacă tot este stabilită recolta conform unei rațiuni ce scapă omului? Maniera în care s-au sedimentat diferitele practici
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Desigur, nici această intenție nu poate fi convingătoare la acest moment, dar nu acesta este punctul nostru central aici. Practicile amintite megeau de la închiderea cârciumilor în zilele de sărbătoare și până la măsuri privind îmbunătățirea culturii pământurilor prin forțarea țăranilor să are bine, să alterneze semănăturile, să folosească gunoiul în loc să-l arunce, fiecare proprietar să își adune la un loc pământurile de obicei foarte fărâmițate, formarea asociațiilor țărănești care să permită "punerea în comun a muncii", achiziția de unelte în comun sau
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
premergătoare sunt cele care lasă în urmă un nivel bun de substanțe nutritive reziduale și au un efect înăbușitor asupra buruienilor. în multe privințe, stratul de iarbă, trifoi și lucernă sunt ideale, dar mineralizarea azotului poate fi rapidă atunci când se ară. Există unele dubii legate de faptul că, cultura de grâu poate prelua toamna suficient azot ca să prevină pierderile prin scurgeri, în special, pentru solurile ușoare, nisipoase. Dacă culturile de primăvară ar fi fezabile, ar fi de preferat să se are
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
ară. Există unele dubii legate de faptul că, cultura de grâu poate prelua toamna suficient azot ca să prevină pierderile prin scurgeri, în special, pentru solurile ușoare, nisipoase. Dacă culturile de primăvară ar fi fezabile, ar fi de preferat să se are primăvara, urmând cu o cultură precum cartoful și apoi grâul. Este potrivit ca grâul să urmeze după leguminoase pentru boabe și rădăcinoase care au fost fertilizate și care lasă o fertilitate reziduală ridicată. Culturile recoltate devreme permit pregătirea unui pat
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
și de a preveni scurgerea acestora. Cerințele ridicate de substanțe nutritive ale porumbului ne arată că este necesară folosirea unui îngrășământ pentru această cultură. Acest lucru poate implica aplicarea a 20-30 t/ha gunoi de grajd bine fermentat, atunci când se ară și ulterior, acoperirea foarte bună a suprafeței cu nămol. Porumbul se seamănă în luna aprilie iar la 5-6 zile de la semănat, terenul se poate grăpa deoarece germenii sunt la doi centimetri adâncime în sol. Lucrările ulterioare cu cultivatorul aerisesc solul
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
sursa de hrană înainte ca ciclul de viață al nematozilor să fie complet. De exemplu, nematozii sfeclei furajere pot fi obținuți folosind îngrășăminte verzi crucifere, ca o cultură precedentă care încurajează larvele să iasă din chisturi și apoi pot fi arate. Fasolea de câmp are un efect similar înainte de sfecla pentru zahăr, iar un îngrășământ verde de muștar poate fi de folos în lupta contra viermilor sârmă. Există o gamă de potențiale îngrășăminte verzi care pot fi semănate printre rânduri sau
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
paielor, nu aduc alte suplimente de materie organică. Un exemplu de îngră șământ verde potrivit este fasolea de câmp, trifoiul roșu sau alte leguminoase. Amestecul este cosit și împrăștiat ca îngrășământ de câteva ori în timpul anului, iar întregul lot este arat înainte de următoarea cultură de cereale. Nu este nevoie ca îngrășămintele verzi să apară anual în rotație, ele de obicei se cultivă din 3-5 în 3-5 ani. Mai mult sunt folosite în rotații simple cum ar fi sistemele fără șeptel, bazate
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
singură rotație care să se potrivească în toate sistemele agricole și nici nu este foarte posibil ca o rotație să fie potrivită pentru întreaga activitate a unei ferme individuale. Aderența rigidă la un program prestabilit poate însemna că pajiștile sunt arate înainte ca viața lor folositoare să fi luat sfârșit, că oportunitățile de cultivare sunt ratate, sau chiar că buruienile sunt scăpate de sub control, deoarece nu sunt implementate schimbări atunci când situația o cere. 2.3.1. Rotații arabile Acestea depind foarte
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
el doar în expresia F"”ir al-samaw"ti wa al-’arð (6, 14; 12, 101/102; 14, 10/11; 35, 1; 39, 46/47; 42, 11/9) și este considerat de comentatori un simplu echivalent al lui ‚"liq. Verbul fă”ara mai poate însemna „a fi cel dintâi care face ceva”, insă sensul lui originar este „a despica”. De aceea, Halm înțelege expresia de mai sus că „cel care despica - adica desparte - cerurile de pământ”131. Semnificație de bază: creator
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
la imperfect, iar înlocuitorul sau, ’A:Än"y, este un substantiv la plural însoțit de pronumele sufix de persoana I singular. Numele generice sunt și ele variate: substantive la singular (’Pl, ’Eloah, Šaddai), la plural (’Elohm), adjective substantivizate (‘ElyÄn - aram. ‘Ill"i’"). Restul numelor pot fi clasificate gramatical după cum urmează: - substantive (10): ƒ"z"q (3.1.7.3.), ’A:Än (3.1.8.1.), mélek (3.1.8.2.), ‘Q: (3.1.9.2.), ’"> (3.1.10.5. și
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
q":Äš/qe:ošm (3.1.6.1.), ‘elyÄn (3.1.6.2.), g":Äl (3.1.6.5.), kabbr (3.1.6.6.), ’addr (3.1.6.9.), ‘izzóz (3.1.7.1), ƒ"œn (aram. 3.1.7.2.), gibbÄr (3.1.7.5.), țaddq (3.1.11.1.), y"š"r (3.1.11.2.), ƒannón (3.1.14.1.), raƒóm (3.1.14.2.), ƒ"s: (3.1.14.3.), tÄ> (3
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
3.1.16.6.); - verb la imperfect: ’Ehyeh (3.1.3.1.); - pronume personal cu funcție de predicat: Hó’ (3.1.3.5. și 3.1.4.3); - expresii formate din: - substantiv + adjectiv (2): ’Pl ƒ"y/’Elohm ≤"yym (aram. ’Elaha ƒ"yya) (3.1.3.2.), ’Pl gibbÄr (3.1.7.5.); - substantiv + participiu (3): ’Pl misetatter (3.1.3.4.), h"-’Pl hanne’em"n (3.1.12.2.), ’Pl noœQ’ (3.1.15.2.); - substantiv în anexiune
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
I. L. Caragiale” din capitală, devine asistent și apoi lector în cadrul Facultății de Litere, la Catedra de literatură română. În timpul studiilor universitare frecventează cenaclul Junimea, condus de Ovid S. Crohmălniceanu, și fondează Clubul literar, alături de Fevronia Novac, Vlad Pavlovici, Alexandru Pleșcan, Ara Șeptilici și Andrei Zlătescu. Împreună cu aceștia debutează editorial în 1992, în volumul colectiv Ficțiuni, scos în regie proprie. Debutul publicistic se produsese în 1987, la „Amfiteatru”, cu proză. Prima carte personală, Întâmplări din orășelul nostru, îi apare în 1993. Colaborează
MANOLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287988_a_289317]
-
atunci. O idee cu privire la dezastrul provocat de Marea Epurare din 1936-1937 ne dă faptul că atunci a fost Încurajată, pentru puțin timp, criticarea funcționarilor din colhozuri de către țărani, pentru a se putea identifica „sabotorii”. Un colhoz a primit ordinul să are pajiștile și câmpurile deschise, fără de care oamenii nu ar fi putut să-și hrănească animalele. Altul a primit instrucțiuni să dubleze suprafața alocată anterior fânețelor, prin transformarea parcelelor private și a zonelor cu nisipuri mișcătoare. Era limpede că planificatorii favorizau
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
care să Înlocuiască locuințele răsfirate și regimurile de proprietate complexe din alte părți. Cu cât planificatorii prevedeau mai multe detalii - deci cu cât se construiau sau se contractau mai multe case, se demarcau mai multe terenuri, se desțeleneau și se arau mai multe câmpuri și se selectau (uneori chiar se semănau) mai multe plante -, cu atât creșteau șansele de a avea intervenția sub control și de a o desfășura după cum fusese prevăzut. Beinert arată clar că planul elaborat pentru valea inferioară
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ar putea numi o codificare vizuală a producției și vieții comunitare rurale moderne. Asemenea unei credințe religioase, această codificare vizuală era aproape imună la critici sau la dovezile contrare. Încrederea În fermele mari, În monoculturi, În satele „adevărate”, În ogoarele arate cu tractorul și În agricultura colectivă sau comunală era o convingere estetică Întărită de credința că aceasta era direcția În care se Îndrepta lumea - o teleologie. Pentru nimeni, cu excepția unui mic grup de specialiști, acestea nu reprezentau ipoteze empirice derivate
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
inestetic. Cu câteva excepții, terenurile arse erau pregătite cu sapa sau cotonoaga și nu cu plugul. Agronomilor occidentali li se părea că acești agricultori de-abia „zgârie suprafața” solului, dintr-o profundă ignoranță sau lene, iar acolo unde vedeau terenuri arate În adâncime și monoculturi, considerau că au de-au face cu o populație avansată și mai harnică. Arderea arbuștilor pentru desțelenirea unui nou teren cultivabil era și ea condamnată ca fiind o risipă. După un timp, Însă, atât plantarea la
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
iau În calcul faptul că europenii emigrați și-au elaborat foarte repede propriile metode empirice și, ca toți agricultorii din lume, au fost foarte atenți la ce fac ceilalți cultivatori. În general, nimeni nu vrea să fie nici primul care ară și sădește, dar nici ultimul. Citat În Ian Hacking, The Taming of Chance, Cambridge University Press, Cambridge, 1990, p. 62. De remarcat că, până și În cazul formulei lui Quetelet, calculele Încep cu un eveniment imprevizibil: „ultimul Îngheț”. Cum data
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
la tradiție și la modelul ei literar reprezentat de Cezar Petrescu. În articolul Precizări lui Cezar Petrescu și etc. (5/1925) se promovează un nou mod de a înțelege tradiția: „tradiție numim a merge în pas cu vremea”, așadar „să arăm primăverile cu autoplugul și să ne hrănim cu electricitate”. Cu integralismul „începe stilul veacului XX”, iar tradiția lui ar fi cele șapte manifeste dada. De altfel, apariția revistei fusese precedată de o pagină publicitară, sub formă de manifest, în care
INTEGRAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287566_a_288895]
-
Miracolelor (2004), A doua Curte a Miracolelor (2004), Made in Romania. Subculturi urbane la sfârșit de secol XX și Început de secol XXI (2005) și România Înghesuită. Ipostaze ale ghetoizării În comunism și postcomunism (2006). A coordonat volumele T(z)ara noastră. Stereotipii și prejudecăți (2006) și Comunism și represiune În România. Istoria tematică a unui fratricid național (2006). Este, de asemenea, poetă (a publicat șase volume, Între care Oceanul Schizoidian - 1998, Femeia-cruciat - 1999, Veneția cu vene violete - 2002, Kore-Persefona - 2004
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
în posesia lui G.T. Kirileanu. Totodată, C. Comăneșteanu și Petru Iroaie scriu despre Al. Vlahuță, I.Al. Brătescu-Voinești, M. Sadoveanu. Mai publică studii de istorie literară Aurel George Stino, I.E. Torouțiu, D. Murărașu, iar articole de filosofie, folclor, istorie semnează Aram M. Frenkian și Traian Cantemir. Atrag atenția două necroloage din 1944, concepute pe un ton ireverențios, primul la moartea lui Liviu Rebreanu, al doilea la moartea lui Ion Minulescu. Sunt inserate traduceri din paginile lui St.O. Iosif, Al. Vlahuță
FAT-FRUMOS-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286968_a_288297]
-
centrală sau o idee coagulantă”, erau „lipsite de actualitate, cu un risc ideologic scăzut”, evidențiind totodată că revista s-a bucurat de colaborarea unora dintre cele mai prestigioase personalități ale cercetării literare și lingvistice: Ovidiu Papadima, Gheorghe Vrabie, Dan Simonescu, Aram Frenkian, Petre V. Haneș ș.a. De remarcat sunt textele publicate la rubrica „Documentar” despre „Courrier de Moldavie”, identificări de vechi traduceri, scrisori inedite etc. Anul 1972 înseamnă o diversificare a rubricilor: „Limbă și stil”, „Limba română azi”, „Teorie, critică și
LIMBA SI LITERATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287815_a_289144]
-
vorba de fascinația misterelor lumii, de retorica tăcerii, de „culmea aspră a tăcerii”, de trufia nedisimulată a celui care se vede întemeind și întrebând lumea prin cuvânt. Specific este faptul că această trufie nu aparține demiurgului, ci truditorului încăpățânat care ară țarina poeziei și sfidează spiritul elitist. În Poeme (1971) se simte o domolire a confesiunii rebele, a patetismului recalcitrant și contestatar. O schimbare a perspectivei se poate observa clar în Favoare (1972) și în Poet al uriașilor (1973), în care
ROMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
țâșnesc cascadă”. S. se vrea rapsodul acestei câmpii aride și potrivnice, versurile lui înscriindu-se în paradigma perspectivei antipoetizante a lui Zaharia Stancu și Marin Preda, de altfel conjudețeni: „Eu port în ochi toți bulgării de lut,/ Ce i-am arat atâția ani de-a rândul”. Unele poeme au ceva din „priveliștile” lui B. Fundoianu sau din tablourile lui Adrian Maniu, fără să închege totuși viziunea expresionistă de acolo, altele anticipează întrucâtva amărăciunea „îngerului vagabond” Dimitrie Stelaru („Cu florile de lut
SALCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289445_a_290774]
-
arțar, București, 1958 (în colaborare cu Val Cordun); M. A. Gherșt, N. I. Danilov, Jucătorul, București, 1960 (în colaborare cu Valeria Sadoveanu); William Saroyan, Unu, doi, trageți ușa după voi, pref. trad., București, 1964 (în colaborare cu Teodora Sadoveanu), Mă cheamă Aram, București, 1969 (în colaborare cu Teodora Sadoveanu); Anatole France, Crinul roșu, București, 1967; Al. Dumas, Doctorul misterios. Fiica marchizului, I-II, București, 1976; Eudora Welty, Bătălii pierdute, București, 1976. Repere bibliografice: Pompiliu Constantinescu, „Mormolocul”, VRA, 1934, 331; N. Pora, „Mormolocul
SADOVEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]