17,831 matches
-
precum și/sau a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual, în scop ambiental și lucrativ, și tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale ale artiștilor interpreți sau executanți pentru fonograme și pentru audiovizual și ale producătorilor de fonograme, prin gestiune colectivă obligatorie, prevăzută în Hotărârea arbitrală nr. 1 din 15 februarie 2016, publicată prin Decizia directorului general adjunct al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 10/2016 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 25 februarie 2016, astfel cum a fost modificată prin
DECIZIE nr. 35 din 2 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265128]
-
cuvenite titularilor de drepturi conexe, prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a) și b) din Metodologia privind stabilirea remunerațiilor cuvenite titularilor drepturilor conexe pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerț prin intermediul serviciilor online sau mobile, prevăzută în Hotărârea arbitrală din 2 august 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 232/2011 EMITENT OFICIUL ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 157 din 26
DECIZIE nr. 37 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279464]
-
cuvenite titularilor de drepturi conexe, prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a) și b) din Metodologia privind stabilirea remunerațiilor cuvenite titularilor drepturilor conexe pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerț prin intermediul serviciilor online sau mobile, prevăzută în Hotărârea arbitrală din 2 august 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 232/2011. Articolul 2 Metodologia privind stabilirea remunerațiilor cuvenite titularilor drepturilor conexe pentru comunicarea publică a fonogramelor
DECIZIE nr. 37 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279464]
-
I, prin Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 232/2011. Articolul 2 Metodologia privind stabilirea remunerațiilor cuvenite titularilor drepturilor conexe pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerț prin intermediul serviciilor online sau mobile, prevăzută în Hotărârea arbitrală din 2 august 2011, publicată prin Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 232/2011 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 29 septembrie 2011, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează: 1
DECIZIE nr. 37 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279464]
-
cuvenite titularilor de drepturi conexe, prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a) și b) din Metodologia privind stabilirea remunerațiilor cuvenite titularilor drepturilor conexe pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerț prin intermediul serviciilor online sau mobile, prevăzută în Hotărârea arbitrală din 2 august 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 232/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 9 februarie 2023, se
DECIZIE nr. 37 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279464]
-
din București, pe care o va absolvi în 1894, cu teza Responsabilitatea penală, tipărită în același an. Va funcționa ca avocat în Buzău, apoi ca magistrat, iar din 1916 ca avocat și inspector general la CFR. Face parte din tribunalele arbitrale ce au pregătit tratatele de pace de la Paris, serviciile fiindu-i răsplătite cu ordinele Coroana României și Steaua României. În literatură debutează în 1891, cu o imitație publicată în „Revista Alexandri”, după care se apropie de cercul lui Al. Macedonski
MOLDOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288231_a_289560]
-
contractanta poate cere președintelui Consiliului Organizației Aviației Civile Internaționale să desemneze arbitrul sau arbitrii necesari, după caz. 16.4. Fiecare parte contractanta va depune toate eforturile, luînd măsuri compatibile cu legislația sa națională, pentru a aduce la îndeplinire decizia tribunalului arbitral. 16.5. Fiecare parte contractanta va suporta remunerarea și cheltuielile necesare pentru arbitrul sau, iar onorariul pentru cel de-al treilea arbitru și cheltuielile necesare acestuia, precum și cele aferente activității arbitrajului, vor fi suportate în mod egal de ambele părți
DECRET Nr. 215 din 26 iunie 1984 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106660_a_107989]
-
pe cît posibil, prin negocieri între cele două părți. Dacă un astfel de diferend nu poate fi soluționat într-un termen de 6 luni după începerea negocierilor, atunci, la cererea uneia dintre părțile contractante, el va fi supus unui tribunal arbitral. 2. Tribunalul arbitral este constituit astfel: fiecare parte contractanta desemnează un arbitru; cei doi arbitri propun de comun acord părților contractante un președinte care trebuie să fie cetățean al unui stat terț, desemnat de părțile contractante. Arbitrii sînt numiți în
DECRET Nr. 215 din 26 iunie 1984 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106660_a_107989]
-
prin negocieri între cele două părți. Dacă un astfel de diferend nu poate fi soluționat într-un termen de 6 luni după începerea negocierilor, atunci, la cererea uneia dintre părțile contractante, el va fi supus unui tribunal arbitral. 2. Tribunalul arbitral este constituit astfel: fiecare parte contractanta desemnează un arbitru; cei doi arbitri propun de comun acord părților contractante un președinte care trebuie să fie cetățean al unui stat terț, desemnat de părțile contractante. Arbitrii sînt numiți în termen de 3
DECRET Nr. 215 din 26 iunie 1984 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106660_a_107989]
-
fie cetățean al unui stat terț, desemnat de părțile contractante. Arbitrii sînt numiți în termen de 3 luni și președintele, în termen de 5 luni, după ce una dintre părțile contractante a notificat celeilalte că dorește să supună diferendul unui tribunal arbitral. Dacă arbitrii nu sînt numiți în termenul convenit, partea contractanta care nu și-a numit arbitrul este de acord că acesta să fie numit de președintele Curții Internaționale de Justiție. Dacă părțile contractante nu pot să se pună de acord
DECRET Nr. 215 din 26 iunie 1984 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106660_a_107989]
-
fie numit de președintele Curții Internaționale de Justiție. Dacă părțile contractante nu pot să se pună de acord asupra numirii președintelui, ele sînt, de asemenea, de acord că acesta să fie numit de președintele Curții Internaționale de Justiție. 3. Tribunalul arbitral adopta hotărîrile sale pe baza dispozițiilor prezentului acord și ale celorlalte acorduri similare încheiate de părțile contractante, precum și potrivit principiilor și normelor generale ale dreptului internațional. Tribunalul arbitral ia hotărîrile sale cu majoritate de voturi și hotărîrea să este definitivă
DECRET Nr. 215 din 26 iunie 1984 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106660_a_107989]
-
acesta să fie numit de președintele Curții Internaționale de Justiție. 3. Tribunalul arbitral adopta hotărîrile sale pe baza dispozițiilor prezentului acord și ale celorlalte acorduri similare încheiate de părțile contractante, precum și potrivit principiilor și normelor generale ale dreptului internațional. Tribunalul arbitral ia hotărîrile sale cu majoritate de voturi și hotărîrea să este definitivă și obligatorie. Numai părțile contractante pot să supună acțiuni tribunalului arbitral și să participe la dezbateri. 4. Fiecare parte contractanta suporta cheltuielile arbitrului pe care l-a desemnat
DECRET Nr. 215 din 26 iunie 1984 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106660_a_107989]
-
celorlalte acorduri similare încheiate de părțile contractante, precum și potrivit principiilor și normelor generale ale dreptului internațional. Tribunalul arbitral ia hotărîrile sale cu majoritate de voturi și hotărîrea să este definitivă și obligatorie. Numai părțile contractante pot să supună acțiuni tribunalului arbitral și să participe la dezbateri. 4. Fiecare parte contractanta suporta cheltuielile arbitrului pe care l-a desemnat și cele efectuate de reprezentanții săi la dezbaterile tribunalului. Cheltuielile privind președintele și celelalte cheltuieli vor fi suportate în părți egale de părțile
DECRET Nr. 215 din 26 iunie 1984 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106660_a_107989]
-
la dezbateri. 4. Fiecare parte contractanta suporta cheltuielile arbitrului pe care l-a desemnat și cele efectuate de reprezentanții săi la dezbaterile tribunalului. Cheltuielile privind președintele și celelalte cheltuieli vor fi suportate în părți egale de părțile contractante. 5. Tribunalul arbitral își fixează propria să procedura. Articolul 11 1. În ceea ce privește Regatul Țărilor de Jos, prezentul acord se va aplica Regatului situat în Europa și Antilelor Olandeze. 2. Ținînd seama de termenele de denunțare menționate în paragraful 1 al art. 12, Guvernul
DECRET Nr. 215 din 26 iunie 1984 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106660_a_107989]
-
internațională de mărfuri (chiar ratificată de unele state Franța, Italia), dar încă neintrată în vigoare. Cât privește excluderea de la lit.e (clauza compromisorie și cea de alegerea forului) este quasiunanim profesată și totodată consacrată de lungă vreme teoria "autonomiei clauzei arbitrale" (the doctrine of separability), așa încât problemele privind clauza de electio iudicis, chiar dacă ajung să fie guvernate de lex contractus, aceasta le va guverna cu alt titlu, nu pentru că dispune norma conflictuală din Convenție. 190. Referitor la capacitatea de a contracta
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
XII de la Haga din 1907; Curtea de Justiție din America Centrală (1907-1917); Tratatul de pace din 1919 dintre Puterile aliate și asociate și Germania (prevăzând dreptul cetățenilor Puterilor aliate de a-și prezenta cereri de despăgubire împotriva Germaniei in fața Tribunalului Arbitral Mixt); Convenția germano-poloneză, referitoare la Silezia Superioară, 15 mai 1922; Pactul Societății Națiunilor. 31 Convenția și Protocolul referitoare la statutul refugiaților; Convenția privind statutul apatrizilor; Convenția asupra reducerii cazurilor de apatridie; Convenția asupra eliminării tuturor formelor de discriminare rasială; Convenția
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în executarea contractului. Limitele reevaluării judiciare a clauzei penale 194 Recunoscându-se instanței dreptul de a reevalua clauza penală ne întrebăm cum va utiliza judecătorul această putere. Cu privire la această chestiune soluțiile jurisprudențiale și opiniile doctrinare sunt diverse. Până acum, instanțele arbitrale au modificat clauza penală astfel încât aceasta să nu depășească prejudiciul suferit de creditor: damnum emergens și lucrum cessans 195. Reevaluarea s-a realizat prin raportare la moneda liber convertibilă în care erau evaluate obligațiile debitorului, la cursul interbancar din data
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
judecătorului să-și exercite puterea de a reevalua clauza penală este cel a prejudiciului efectiv suferit de creditor. În măsura în care se constată că valoarea clauzei penale este disproporționată raportat la paguba suferită de creditor, instanța intervine și modifică cuantumul clauzei. Tribunalele arbitrale au considerat că o valoare de 1% pe zi întârziere înfrânge flagrant nivelul clauzelor penale obișnuite și rezonabile prevăzute de diverse dispoziții legale, care pot fi considerate ca etalon în materie 273. În practica recentă a instanței supreme s-a
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
prevăzut la alin.(1) lit. b), penalitatea astfel redusă trebuie, însă, să rămână superioară obligației principale.( 3) Orice stipulație contrară se consideră nescrisă. 194 Sub acest titlu vom analiza posibilitatea reevaluării clauzei penale de către instanțele de judecată și de către tribunalele arbitrale. 195 A. Man, N. Varo (Cozea), op. cit., p. 252. 196 "Comisiei de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comert, Industrie și Agricultură Cluj, hotărârea arbitrală nr. 83/2000", în Dreptul nr. 4/2003, pp. 180-181. 197 "Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
Sub acest titlu vom analiza posibilitatea reevaluării clauzei penale de către instanțele de judecată și de către tribunalele arbitrale. 195 A. Man, N. Varo (Cozea), op. cit., p. 252. 196 "Comisiei de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comert, Industrie și Agricultură Cluj, hotărârea arbitrală nr. 83/2000", în Dreptul nr. 4/2003, pp. 180-181. 197 "Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, sent. nr. 158/1999", în R.D.C., nr. 4/2000, p. 127. 198 A. Man, N. Varo, "Notă
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
2000", în Dreptul nr. 4/2003, pp. 180-181. 197 "Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, sent. nr. 158/1999", în R.D.C., nr. 4/2000, p. 127. 198 A. Man, N. Varo, "Notă la hotarârea arbitrală nr. 83/2000 a Comisiei de Arbitraj Comercial de pe lângă Camera de Comert, Industrie și Agricultură Cluj", în Dreptul nr. 4/2003, p. 189 199 În sensul unei nulități absolute parțiale: A. Man, N. Varo (Cozea), "Considerații cu privire la ireductibilitatea clauzei penale", în
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
tribunalul în a cărui rază teritorială își are sediul societatea. Un litigiu care privește anularea unei hotărâri a adunării generale nu este susceptibil de a fi soluționat pe calea arbitrajului 216 chiar dacă există clauză compromisorie în actul constitutiv sau compromis arbitral. Cererea se va judeca în camera de consiliu. Deși judecarea cererii are caracter contencios, totuși se judecă în camera de consiliu pentru celeritatea judecății. Cerința este imperativă, urmărind să protejeze confidențialitatea informațiilor privind activitatea societății. Acțiunea se soluționează în contradictoriu
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
problema optanților unguri. Fără a avea argumente juridice în favoarea punctului lor de vedere, reprezentanții Ungariei s-au folosit de dispozițiile articolelor 239 și 250 din Tratatul de la Trianon, articole care le dădeau dreptul de a supune problema optanților în fața Tribunalului Arbitral Mixt româno-maghiar. Aici avocații guvernului român Millerand, Politis și Rosenthal, n-au făcut altceva decât să demonstreze incompetența acestei instanțe , refuzând să se ocupe de fondul problemei respective. Guvernul român a depus în anul 1925, la aceeași instanță, cereri excepționale
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
în dezbaterea Consiliului Ligii Națiunilor. În sesiunea acestuia din septembrie 1927, Nicolae Titulescu invocând articolul 11, alineatul 2 din Pactul Ligii Națiunilor, a propus acestuia să considere problema închisă prin hotărârea luată la Bruxelles și să nu admită amestecul Tribunalului Arbitral Mixt într-un litigiu reglementat care privea nu o contestație a unui stat împotriva celuilalt, ci cereri ale optanților adresate în mod individual tribunalului 24. Poziția guvernului maghiar în cadrul procesului optanților, începând din vara anului 1927, când el a găsit
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
ale Tratatului de la Trianon. În sesiunea din martie 1928 a Consiliului Ligii Națiunilor problema optanților unguri a fost obiect de discuție timp de două zile fără ca ea să fie rezolvată. Contele Appony a pledat pentru o soluție legală, prin Tribunalul Arbitral Mixt iar Titulescu s-a pronunțat în favoarea unei soluții politice, prin negocieri directe. În acest sens, Nicolae Titulescu declara: “Eu nu pot admite ca suveranitatea României să fie pusă în discuția arbitrilor străini, din cauză că în această problemă este vorba de
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]