6,861 matches
-
două spirite evoluează însă pînă la pragul unei simbioze, atunci e mai greu să invocăm doar întîmplarea: Iosif și Anghel au simțit, instantaneu, complementaritatea profundă care îi lega fără voia lor. Veniți din orizonturi sociale opuse (modesta familie de intelectuali ardeleni la prima generație versus moșieri moldoveni), au mers însă unul spre celălalt, întîlnindu-se la jumătatea drumului. Pe Iosif l-a atras aerul blazat, decadent și hipersensibil al fiului de moșier; după cum pe Anghel - energia și productivitatea celuilalt. După zece ani
„Muzică mai presus de orice” by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6339_a_7664]
-
Bratu Iulian Doi ardeleni tăiau lemne, iarna, pe un frig năprasnic. - D-apoi vere, cum de nu ai luat șapca aia cu urechi? - De când am avut accidentul, n-o mai port! - Ce accident? - Mi s-a oferit o pălincă și nu am auzit...
Bancul Zilei: Accident suferit de un ardelean, în timp ce tăia lemne by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/63448_a_64773]
-
într-un univers al ei, suspendată într-un timp ce nu părea să aibă vreo legătură cu lumpenizata lume comunistă. Nu știu dacă era înrudită sau nu cu Sebastian Bornemisa și nici ce s-a mai întâmplat cu ea. Intelectual ardelean de la începutul secolului al douăzecilea (se născuse în 1890), Sebastian Bornemisa a dovedit o surprinzătoare precocitate culturală: fiu de învățători, absolvă liceul „Șaguna” din Brașov, iar apoi studiază Filozofia și Literele la Budapesta. În 1911 îl regăsim la Orăștie, unde
Cum se scrântesc intelectualii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4726_a_6051]
-
mărimea lui, îți trimit drept aceea numai 100 lei, rămânând ca restul să-l primești când vom putea socoti exact câte pagini are volumul.” Pe lângă interesul de istorie literară (Niculae Gheran elucidează astfel misterul debutului în volum al marelui prozator ardelean), mai reiese un lucru. Era inevitabil ca, având aceste calități de administrator, amplu documentate în volumul d-lui Gheran, Sebastian Bornemisa nu putea să nu facă și o spectaculoasă carieră publică. Va fi primar al Clujului - mai întâi, timp de
Cum se scrântesc intelectualii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4726_a_6051]
-
respectivei organizații. Jurnaliștii mai scriu că această bancă se dorește a se înființa la sfârșitul lunii septembrie, iar "moneda”, SIC, s-ar dori a fi folosită din 2012, pe ea urmând a fi imprimate portretele unor personalități zonale, precum principele ardelean Gabriel Bethen. Președintele PCM, Szasz Jeno, a explicat pentru sursa citată că nu poate fi vorba de o monedă, ci că ar putea fi un instrument de plată folosit în tranzacțiile economice regionale, gen filă de CEC sau bonuri valorice
Erdelyi Ero, o organizaţie extremistă din Miercurea Ciuc, propune monedă proprie pentru Ţinutul Secuiesc () [Corola-journal/Journalistic/47768_a_49093]
-
dragoste și de atmosferă, Aripile demonului stăpânește știința de a suspenda oarecum decizia Istoriei, căci tăietura netă și oarbă a evenimentului istoric este umanizată într-o proză de extraordinară știință a reconstituirii. Povestirea lucrează, declarat și îndrăzneț, în descendența prozei ardelene gen Slavici, Agârbiceanu, Pavel Dan, Rebreanu, chiar Blaga, dar și cu o vagă ritmare sadoveniană, poematică a detaliului. Volumul 3 pune în pagină mai întâi Caietul pierdut al unei încercări de roman din anii ’60 și îl recuperează prin acumulări
O amplă frescă transilvană by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4779_a_6104]
-
dedesubtul și prin interiorul geografiei lui fizice, palpitând nestins ca un zvon neîntrerupt”; „îmi place lumea aceasta de oameni vechi ai Clujului, în care cei noi au calitățile și instinctul de a se așeza, cuminți, cum le stă bine unor ardeleni adevărați, într-o suită care vine de departe și cine știe dacă duce undeva”. Cele trei cărți sunt construite simfonic și cadențate prin câteva vaste laitmotive: lumina, echilibrul, melodia. Fiecare scenă e secționată ca la un tomograf scriptural, felie cu
O amplă frescă transilvană by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4779_a_6104]
-
îndărătnicește a supraviețui și chiar a insufla stihurile unor barzi. Cîteva cincinale cu trăsături secular-globalizante se pare că nu pot stîrpi o vegetație fie și „buruienoasă”, cum se exprima cineva, cu vechimi imemoriale. Dau acum drept exemplu producția unui poet ardelean, pe care îl cunosc încă din perioada incipientei „Familii” orădene, Ion Mărgineanu. Fugosul tînăr de atunci își adăuga la nume, spre a marca, dacă nu mă înșel, un episod erotic, silaba Li. În ultima d-sale carte, îi descopăr poezia
Un poet naivist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4786_a_6111]
-
optzecismul poetic să devină de fapt nu o mișcare pură, un curent sau o școală cu principii radicale și solide, ci o fermecătoare sinteză poetică între trecutul modernist și deja presimțitul viitor postmodern. Celălalt model, mult mai nociv, este cel ardelean, de asemenea modernist, care, prin poeți ai anilor ’60 ca Ioan Alexandru sau Gh. Pituț și prin echinoxismul anilor ’70, relua modul solemn și incantatoriu, ca și expresionismul metafizic al poeziei blagiene. De aici neoexpresionismul anilor ’80, care, dacă a
Completări facultative by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4690_a_6015]
-
modul solemn și incantatoriu, ca și expresionismul metafizic al poeziei blagiene. De aici neoexpresionismul anilor ’80, care, dacă a dat și poezie valoroasă (în cazul lui Ion Mureșan sau al lui Liviu Ioan Stoiciu), rămâne totuși sursa eșecului celor mai mulți optzeciști ardeleni.” Nu e nevoie să fac sublinieri în text pentru a se înțelege ce anume (tot în virtutea unui partizanat, până la urmă) a declanșat reacția Sandei Cordoș. Nu mă interesează de partea cui e adevărul în această dispută. Constat doar că autoarea
Completări facultative by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4690_a_6015]
-
interior, a cărui minte s-a uscat în rutina cărților, l-aș depune din treaptă, degradîndu-i stofa. Mai curînd Ion Papuc e din categoria extravaganților cu destin inclasabil. Mai rar un spirit atît de desfăcut de servituți publice ca acest ardelean care a părăsit Clujul în 1968, pentru a se așeza în ticăloasă capitală dîmbovițeană, unde regățeni stricați de morbul levantin nu numai că respiră aerul mitocăniei oficiale, dar pe deasupra, mai fac și cultură de elită. A spune despre Ion Papuc
Vultus importunus by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4692_a_6017]
-
decît cele impuse de uzanța epocii. Nu a avut meserie și nici salariu, fiind un excentric superior, scutit de umilința înjosirilor ideologice, un excentric ce a stat lîngă Blaga, Stăniloae sau Țuțea și care s-a vindecat repede de frustrarea ardeleanului care, neputîndu-se adapta Bucureștiului, își convertește neputința în dispreț cultural, pentru ca în final să se întoarcă spășit la umbra protectoare a Feleacului. Sclipirea spiritului Ion Papuc și-o ascunde sub o încetineală mocăită, marca lipsei vitezei de reacție, firea domoală
Vultus importunus by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4692_a_6017]
-
neputîndu-se adapta Bucureștiului, își convertește neputința în dispreț cultural, pentru ca în final să se întoarcă spășit la umbra protectoare a Feleacului. Sclipirea spiritului Ion Papuc și-o ascunde sub o încetineală mocăită, marca lipsei vitezei de reacție, firea domoală a ardeleanului arătînd o înșelătoare dificultate de comunicare cu semenii, care însă se risipește de îndată ce, trecînd peste reticența cuvenită grosolăniei regățene, miezul ardorii i se deschide nestînjenit. Și atunci, de sub aparența de figură aspră (vultus importunus), ai parte de spectacolul unei elocvențe
Vultus importunus by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4692_a_6017]
-
lepăda imediat de creștinism și s-ar converti la zeii Valhallei. Are un cult pentru boierii munteni sau moldoveni care au făcut România Mare și pufnește a nemulțumire de cîte ori are de-a face cu aerele de suficiență ale ardelenilor față de miticii bucureșteni, accese pe care, pe urmele lui Iorga, le etichetează drept „handicapul de comportament al unor slugi care se iau pe ele însele drept nemeșii la care au robit într-o îndelungată istorie.” (p. 61) Scrisul lui Papuc
Vultus importunus by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4692_a_6017]
-
crêpes aux oranges avec sa sauce du caramel au beurre salé”, furnizată de Radu Paraschivescu, „Magret de canard cu sos de afine și hrean” (Adriana Babeți) ori „Creveți à la Rome” (Gabriel Liiceanu)”. „Gomboții cu prune”, care revin în poveștile ardelenilor, aflăm cum se fac de la Adriana Babeți, „mousse au chocolat” ne propune Neagu Djuvara, o destul de complicată șarlotă e descrisă de Marius Chivu. Pentru toate gusturile! Pentru cei care vor dori să pună în practică rețetele de aici, cartea reprezintă
Povești cu savoare by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4704_a_6029]
-
Corina Ciocârlie În buna tradiție a romanului ardelean, Pădurea spânzuraților e pus dintru început sub semnul moștenirii lăsate de ireproșabilul Iosif Bologa: „Ca bărbat, să-ți faci datoria și să nu uiți niciodată că ești român.” Ca bărbat, Apostol își va face în final datoria de român, deși
Ora dezertorilor by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4967_a_6292]
-
acasă, în târgușorul Parva de pe valea Someșului.” În toate încercările, multe la număr, Apostol poartă la gât „o buclă blondă și chipul unui căpșor fermecător”, care-i permit să-și reprezinte târgușorul Parva ca o posibilă Itacă central-europeană. Vajnicul Ulise ardelean se luptă bărbătește, luni de zile, cu gândul la reîntoarcerea mult așteptată, deși scrisorile mamei îl lasă să înțeleagă că Marta n-ar fi chiar la înălțimea Penelopei: „Mereu îmi spune că i-e dor de tine, dar iarăși nu
Ora dezertorilor by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4967_a_6292]
-
iar Boc a lăsat-o "fără direcție și sens". Jorj susține în că premierul are șansa de a lua o "decizie demnă", aceea de a pleca singur din fruntea Guvernului. "Plecați acasă, din respect pentru înaintașii dumneavoastră, domnule prim-ministru ardelean. Țara e în haos absolut. Ne-ați lăsat fără direcție și sens. Câteva clipe de calm și cugetare ardeleană vă cerem, domnule prim-ministru. Sunt clipe care încă mai pot salva țara. Nu v-au aparținut prea multe decizii de când
Liderul PSD Cluj îi cere lui Boc să plece acasă () [Corola-journal/Journalistic/49885_a_51210]
-
o "decizie demnă", aceea de a pleca singur din fruntea Guvernului. "Plecați acasă, din respect pentru înaintașii dumneavoastră, domnule prim-ministru ardelean. Țara e în haos absolut. Ne-ați lăsat fără direcție și sens. Câteva clipe de calm și cugetare ardeleană vă cerem, domnule prim-ministru. Sunt clipe care încă mai pot salva țara. Nu v-au aparținut prea multe decizii de când sunteți premier. Vă place sau nu, dar mai aveți șansa unei decizii demne, aceea de a pleca singur", se
Liderul PSD Cluj îi cere lui Boc să plece acasă () [Corola-journal/Journalistic/49885_a_51210]
-
de a pleca singur", se arată în documentul citat. Liderul PSD Cluj-Napoca i-a reproșat lui Boc că, în perioada în care era în opoziție, vorbea mult despre metehnele politicii dâmbovițene, dar se pare că nu doar "debitul verbal nespecific ardelenilor" l-a deosebit de aceștia, ci și capacitatea "de a îmbrățișa imediat cinismul și nerăbdarea celor care au mereu senzația că li se cuvine orice pe lumea asta". "Ați uitat că, pentru noi, ardelenii, mândria și demnitatea, respectul pentru cuvântul dat
Liderul PSD Cluj îi cere lui Boc să plece acasă () [Corola-journal/Journalistic/49885_a_51210]
-
controversate, suspendată și apoi repusa pe tapet, sau mai precis, la plata. DIM Soft srl. câștiga, în 31.07. 2009 contractul. Pe 7 august, în urma izbucnirii scandalului, acordul cadru semnat cu MCSI este anulat. Firma avea trei acționari: Marius Ioan Ardelean, din Arad, Andrei Iliescu, din Pitești și Adrian Ujeniuc, din Craiova, fiecare cu 33%. După doi ani succesivi cu profituri de circa un milion de euro fiecare, cei trei decid să renunțe la firma care aștepta doar un aviz ministerial
Firmele megaşmenului Gabriel Sandu-Microsoft: tranzacţii, acţionariat, conexiuni () [Corola-journal/Journalistic/49897_a_51222]
-
a primit în 2004, la Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF), Premiul de Excelență pentru întreaga carieră. În același an a fost declarat de către criticii de film din România cel mai bun actor din 2004 pentru rolul din filmul „Niki Ardelean, colonel în rezervă”, de Lucian Pintilie. În plus, cu ocazia cele de-a 75-a aniversări a actorului, Editura Humanitas a lansat volumul „Victor Rebengiuc - omul și actorul“, semnată de criticul Mihaela Michailov și jurnalista Simona Chițan. Cartea cuprinde interviuri
Mircea Geoană, mesaj de suflet: "Este un titan"-VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/46060_a_47385]
-
Claudia Boghicevici, noul ministru al Muncii, a declarat vineri, la ceremonia de instalare că "un ardelean, de obicei, duce lucrurile până la capăt și, dacă nu reușește să le facă foarte bine, să fiți siguri că nu le va face rău". Boghicevici a precizat, cu același prilej, că ministerul va avea printre priorități continuarea reformei în domeniul
Boghicevici: Un ardelean duce lucrurile până la capăt () [Corola-journal/Journalistic/46075_a_47400]
-
profilul poetic al lui Ion Horea: „Trei lucruri sunt izbitoare în versurile lui Horea. Primul este o ureche muzicală absolută. Cum, iarăși, ardelenii n-au avut decât rareori. Al doilea este simțul formei, nici el ținut la mare cinste de către ardeleni, care au scris rareori sonete sau rondeluri. Singura «concesie» pe care Horea o face tradiției de dincolo de munți constă într-un sentimentalism al locurilor, pe care îl găsim, de pildă, și la Goga. O geografie epurată însă, mai degrabă de
Caligrafiile memoriei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4605_a_5930]
-
Ardeal, acesta e, în esență, Ion Horea”. Caligrafii ale avatarurilor memoriei sunt poemele lui Ion Horea, transcrieri suave ale neliniștilor și avânturilor eului, pe urmele unei tradiții transilvane bine precizate, fapt observat de I. Negoițescu: „Ion Horea continua firul poeziei ardelene ce și-a decantat specificul la un moment dat în generația lui Emil Giurgiuca, poezie în care puternicul sentiment al peisajului local s-a turnat în forme ce profitau de evoluția generală a lirismului românesc modern. Forme care părăsiseră tradiția
Caligrafiile memoriei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4605_a_5930]