1,007 matches
-
fără egal în Europa, chiar și atunci când considerăm Rusia. Majoritatea marilor proprietari funciari în anii premergători răscoalei preferau să locuiască în orașe, și nu doreau să se ocupe direct de administrația proprietăților lor. Prin urmare, închiriau domeniile lor unor intermediari ("arendași"), primind în schimb o sumă fixă ("arendă"). Arendașii, la rândul lor, încercau să obțină profituri cât mai mari într-o perioadă cât mai scurtă de timp. În acea perioadă țăranii formau până la 80% din populația României și circa 60% aveau
Răscoala Țărănească din 1907 () [Corola-website/Science/303619_a_304948]
-
tulburările au început "„în partea de miazănoapte a Moldovei, unde arendașii erau puternici”", și spune că numai trustul fraților Fischer, care deținea moșii și păduri, totaliza 236.863 hectare, adică 2.368 kmp, ceea ce reprezenta aproape suprafața unui județ întreg, arendând la acea vreme circa 75% din pământul arabil din trei județe din Moldova (așa-numita „Fischerland”). Mochi Fischer poseda cel mai mare trust arendășesc din țară, având în arendă 11 moșii între care și moșia Flămânzi. Pe data de 1
Răscoala Țărănească din 1907 () [Corola-website/Science/303619_a_304948]
-
liberale din București, reușind să-l atragă cu ideile sale pe tânărul Emanoil (Manolache) Bălăceanu, fiul lui Nae Bălăceanu din Ploiești, care moștenise o avere însemnată, ce cuprindea și moșia Scăeni, aflată pe teritoriul actualului oraș prahovean Boldești-Scăeni. Bălăceanu își arendase dezavantajos moșia unui anume Teodor Zaplan, cu care a intrat în conflict, ajungând în urma unor acțiuni în instanță dator acestuia. Pentru a evita plata datoriei, Bălăceanu a acceptat să dea moșia în arendă unei colectivități de familii, aduse de Diamant
Teodor Diamant () [Corola-website/Science/312138_a_313467]
-
proprietăților din Bucovina (înființată în 1781), comisie condusă de colonelul Metzger și din care făceau parte mazilii moldoveni Ion Calmuțchi, căpitan asesor, și Alexandru Ilschi, asesor . Neputând să-și administreze moșia de la distanță, la 26 aprilie 1792, Vasile Neculce a arendat satul Boian și jumătatea sa din moșia Lehăceni mazilului Ion Calmuțchi, proprietar al moșiei Călinești pe Ceremuș. După ce termenul de arendă s-a încheiat, boierul Vasile Neculce a administrat din nou moșia, prin intermediul unui vechil. Începând din 1812, în partea
Boian, Noua Suliță () [Corola-website/Science/311756_a_313085]
-
asigura interimatul funcției de Președinte al Republicii Moldova. Este fratele lui Gheorghe Ghimpu și unchiul primarului general al municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă. A fost acționar (cu o participație de o treime) la lanțul de benzinării Eurosim, până în septembrie 2012 când a arendat acțiunile companiei Petrom. Pe data de 28 august 2009, Mihai Ghimpu a fost ales Președinte al Parlamentului Republicii Moldova cu votul a 53 de deputați ai Alianței pentru Integrare Europeană din numărul total de 101 parlamentari. Partidul Comuniștilor din Republică Moldova
Mihai Ghimpu () [Corola-website/Science/311836_a_313165]
-
Pașcani pâinea ce a luat-o dijmă de pe moșia lui Chirca peste Bîc. Chirca-denumirea moșiei vine de la rusescul кирка,кирочка,мотыга. Pământul unde este așezat satul Chirca a aparținut mănăstirii Căpriana, care avea sediul la Iași. Această moșie a fost arendată de Vasile Scrupovschi (poleac). Primul locuitor a fost Sidor Brașoveanu; s-au stabilit aici și Nistor Hodorogea, Vasile Popan, Timofte Armașu, care au venit din Schinoasa. În anul 1866 opt oameni au primit nadel (9 ha de pămînt). În anul
Chirca, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305129_a_306458]
-
denumirea de „Sfînta Treime”. În partea de nord a satului Bodești au apărut două cătune prin anul 1748, cătunul Harbuțcani și o așezare de oameni liberi Răzeși, care făceau parte din oastea domnitorului Moldovei - Nicolae Mavrocordat. Răzeșii fiind oameni liberi arendau pământ de la boieri și dezvoltau gospodăriile particulare. Ei primeau la muncă țărani fugiți din alte sate dându-le pămînt. În decursul anilor numărul gospodăriilor din Răzeși a crescut la 48 pînă la 1750, la 107- în anul 1870. Satul a
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
rusă, intrînd în funcție la 01.10.1901. Reforma țărănească din anul 1861 a fost înfăptuită abia în 1908, când țăranii dependenți au primit câte 12,8 ha de pământ, iar restul de țărani neprimind nimic au fost nevoiți să arendeze pământ de la boieri ori să lucreze în parte. După Revoluția din 1917 din Rusia - Basarabia s-a alipit la România. Țăranilor li s-au dat cîte 6 ha de pământ la cap de familie cu dreptul de a-l vinde
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
din Pogănești România, Ștefan Bălan, ca ultimul în caz de este întrebat să spună că podul îi aparține. Când a fost întrebată de noile autorități de pod și crâșmă, ea a declarat că nu este stăpâna lor, iar crâșma este arendată de Ștefan Bălan și ea este angajată să muncească în crâșmă. În felul acesta ea a scăpat de deportare. În afară de gospodarii menționați mai sus, până la 1949 dar și după aceia în Pogănești erau foarte mulți gospodari care mai mult sau
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
al Tribunalului minier din Bucovina, în funcția de șef al acestor lucrări de prospectare și exploatare a sării. La 16 octombrie 1784, starețul Paisie și ecleziarhul Gherasim al Mănăstirii Putna trimit Consistorului Episcopal un document cu munții care s-au arendat, moșiile de pe Suceava care nu s-au arendat, iar printre moșiile de pe Siret date în arendă sunt și cele din Crasna-Ciudei. La 14 ianuarie 1787, Alexandru Ilschi înzestrează pe fiica sa Anastasia, căsătorită cu Vasile Vasilco, dându-i lucruri din
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
șef al acestor lucrări de prospectare și exploatare a sării. La 16 octombrie 1784, starețul Paisie și ecleziarhul Gherasim al Mănăstirii Putna trimit Consistorului Episcopal un document cu munții care s-au arendat, moșiile de pe Suceava care nu s-au arendat, iar printre moșiile de pe Siret date în arendă sunt și cele din Crasna-Ciudei. La 14 ianuarie 1787, Alexandru Ilschi înzestrează pe fiica sa Anastasia, căsătorită cu Vasile Vasilco, dându-i lucruri din casă. La 15 decembrie 1787, Sanda Volcinceasa, fiica
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
arendă în continuare sectorul ÎI au parvenit mai multe cereri de la: 1. Asociația tovărășeasca a satului Cucueții-Vechi, reprezentant Dimitrii Parițași Dimitrii Mogureancare arenddau la momnet 147,5 deseatine de pămînt. 2. Locuitorii s. Hiliuți Ivan Buznea și Grigorie Cucerenco, care arendau 239 des. 1000 saj.p. 3. Asociația tovărășeasca a s. Cucueți care arendau sectorul I al moșiei, prin reprezentanții Ștefan Levcenco și Român Melinik: 4. Țăranii satului Alexandrești, Filip Bejenari și Mitrifan Melinic și altor persoane. 5. Locuitorii satului Cucueții -Vechi
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
Asociația tovărășeasca a satului Cucueții-Vechi, reprezentant Dimitrii Parițași Dimitrii Mogureancare arenddau la momnet 147,5 deseatine de pămînt. 2. Locuitorii s. Hiliuți Ivan Buznea și Grigorie Cucerenco, care arendau 239 des. 1000 saj.p. 3. Asociația tovărășeasca a s. Cucueți care arendau sectorul I al moșiei, prin reprezentanții Ștefan Levcenco și Român Melinik: 4. Țăranii satului Alexandrești, Filip Bejenari și Mitrifan Melinic și altor persoane. 5. Locuitorii satului Cucueții -Vechi și Alexăndrești, Ivan și Filip Baziukov, Ivan Roșca ș.a. total 24 familii
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
orice alte documente de punere în posesie întocmite de comisiile locale, potrivit dispozițiilor legale în vigoare, chiar dacă nu este emis titlul de proprietate. 75. În cazul în care terenul, proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice, este închiriat, concesionat sau arendat în baza unui contract de închiriere, de concesiune ori de arendare, după caz, impozitul pe teren se datorează de către proprietar, cu excepția cazurilor prevăzute la pct. 73 alin. (2^1). ----------------- Pct. 75 din Normele metodologice de aplicare a art. 256 din
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
orice alte documente de punere în posesie întocmite de comisiile locale, potrivit dispozițiilor legale în vigoare, chiar dacă nu este emis titlul de proprietate. 75. În cazul în care terenul, proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice, este închiriat, concesionat sau arendat în baza unui contract de închiriere, de concesiune ori de arendare, după caz, impozitul pe teren se datorează de către proprietar, cu excepția cazurilor prevăzute la pct. 73 alin. (2^1). ----------------- Pct. 75 din Normele metodologice de aplicare a art. 256 din
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]
-
următoare intrării în vigoare a contractului; ... d) taxa pe teren se plătește la bugetul local lunar, până la data de 25 a lunii următoare. ... 68. În cazul în care terenul, proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice, este închiriat, concesionat sau arendat în baza unui contract de închiriere, de concesiune ori de arendare, după caz, impozitul pe teren se datorează de către proprietar, cu excepția cazurilor prevăzute la pct. 66. 69. (1) Dacă un teren se află în proprietatea comună a două sau mai
NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268965_a_270294]
-
local/sucursala județeană sau a municipiului București unde a fost depusă cererea de plată a fermierului care transferă exploatația agricolă Cererea de transfer de exploatație însoțită de documentele care au stat la baza transferului de exploatație agricolă: contract de vânzare-cumpărare/arendă/închiriere/concesionare/donație/comodat sau altele asemenea și dovada contului bancar activ, pe teritoriul României. Dacă fermierul care a transferat exploatația a solicitat în cererea sa de plată depusă la A.P.I.A. sprijinul aferent unui ANT sector vegetal și
ANEXE din 24 februarie 2016(*actualizate*) nr. 1 ��i 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 249/2016 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270270_a_271599]
-
următoare intrării în vigoare a contractului; ... d) taxa pe teren se plătește la bugetul local lunar, până la data de 25 a lunii următoare. ... 68. În cazul în care terenul, proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice, este închiriat, concesionat sau arendat în baza unui contract de închiriere, de concesiune ori de arendare, după caz, impozitul pe teren se datorează de către proprietar, cu excepția cazurilor prevăzute la pct. 66. 69. (1) Dacă un teren se află în proprietatea comună a două sau mai
NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269105_a_270434]
-
februarie 2016 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 23 februarie 2016. (4) Contractele de asociere în participațiune incluse în documentele menționate la alin. (2) trebuie să respecte prevederile art. 1.949-1.954 din noul Cod Civil. Suprafețele de teren arendate/închiriate/concesionate/împrumutate prin contracte de comodat nu pot face obiectul contractelor de asociere în participațiune. ... (5) În cursul controalelor administrative referitoare la utilizarea terenurilor agricole care fac obiectul cererii unice de plată, funcționarul APIA responsabil cu administrarea cererii unice
ORDIN nr. 619 din 6 aprilie 2015(*actualizat*) pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271906_a_273235]
-
11 a fost introdus de pct. 12 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 35 din 28 iunie 2016 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 489 din 30 iunie 2016. (22^9) Prevederile alin. (22^8) sunt aplicabile terenurilor agricole arendate potrivit dispozițiilor Legii nr. 287/2009 , republicată, cu modificările ulterioare, caz în care în cartea funciară se notează arenda asupra imobilului. ---------- Alin. (22^9) al art. 11 a fost introdus de pct. 12 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ
LEGE nr. 7 din 13 martie 1996 (**republicată**)(*actualizată*) cadastrului şi a publicităţii imobiliare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273051_a_274380]
-
2016 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 489 din 30 iunie 2016. (22^9) Prevederile alin. (22^8) sunt aplicabile terenurilor agricole arendate potrivit dispozițiilor Legii nr. 287/2009 , republicată, cu modificările ulterioare, caz în care în cartea funciară se notează arenda asupra imobilului. ---------- Alin. (22^9) al art. 11 a fost introdus de pct. 12 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 35 din 28 iunie 2016 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 489 din 30 iunie 2016. (22^10) În
LEGE nr. 7 din 13 martie 1996 (**republicată**)(*actualizată*) cadastrului şi a publicităţii imobiliare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273051_a_274380]
-
II-a a aportului de folosință a terenului în favoarea entității agricole astfel constituite, în aplicarea dispozițiilor art. 31-33 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare. (22^9) Prevederile alin. (22^8) sunt aplicabile terenurilor agricole arendate potrivit dispozițiilor Legii nr. 287/2009 , republicată, cu modificările ulterioare, caz în care în cartea funciară se notează arenda asupra imobilului. (22^10) În cazul imobilelor înscrise în cărți funciare ai căror proprietari au calitate de arendatori sau fac obiectul
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 35 din 28 iunie 2016 (*actualizată*) privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272982_a_274311]
-
Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare. (22^9) Prevederile alin. (22^8) sunt aplicabile terenurilor agricole arendate potrivit dispozițiilor Legii nr. 287/2009 , republicată, cu modificările ulterioare, caz în care în cartea funciară se notează arenda asupra imobilului. (22^10) În cazul imobilelor înscrise în cărți funciare ai căror proprietari au calitate de arendatori sau fac obiectul Legii nr. 36/1991 , cu modificările ulterioare, dispozițiile privind deschiderea cărții funciare a titlurilor de proprietate din sector sunt
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 35 din 28 iunie 2016 (*actualizată*) privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272982_a_274311]
-
a fost descrisă de Kogălniceanu că „testamentul politic al lui Cuza”. În pofida acestor măsuri, unii factori, cum ar fi creșterea demografică, fărâmițarea loturilor prin moștenire, îndatorarea țărânilor și dependența lor de veniturile provenite din munca pe moșii, împreună cu specula practicată arendași și cu cazurile în care corupția funcționarilor a întârziat alocarea pământurilor, au făcut că reforma să fie ineficientă pe termen lung, si a contribuit la exacerbarea unor frământări care au culminat cu răscoală din 1907. Cu concursul lui Kogălniceanu, regimul
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
fiica lui Andronie și a Varteniei Marcovici din Roman, descendenți, la rândul lor, ai unor vechi familii armenești din Moldova. Părinții, împreună cu copilul, se mută la Roman, în 1872, în casa Varteniei Marcovici. În anul 1876, Teodor Ibrăileanu, în asociație, arendează moșia de la Poiana lui Iurașcu, din apropierea Romanului, unde se mută, la puțină vreme, toată familia. „Aici, la Poiana lui Iurașcu, am cunoscut natura”, va scrie peste ani Garabet Ibrăileanu. La 17 septembrie, în același an, Maria Ibrăileanu moare după ce dăduse
Garabet Ibrăileanu () [Corola-website/Science/297561_a_298890]