1,120 matches
-
Atitudini și polemici în presa literară interbelică, volum coordonat și editat de Institutul "G. Călinescu", București, 1984. 89 George Călinescu, "Duelistul", în Gâlceava înțeleptului cu lumea I, Editura Minerva, București, 1973, p. 132. 90 Serban Cioculescu, " Caracterul inovator al prozei argheziene" în Argheziana, Editura Eminescu, București, 1985, p. 283. 91 Ibid., p. 303. 92 Vezi Dorina Grăsoiu, Bătălia "Arghezi", Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984. 93 Alexandru George, Marele Alpha, Editura Cartea Românească, București, 1970. 94 Alexandru George, "Estetica și pamfletul arghezian", în
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
polemici în presa literară interbelică, volum coordonat și editat de Institutul "G. Călinescu", București, 1984. 89 George Călinescu, "Duelistul", în Gâlceava înțeleptului cu lumea I, Editura Minerva, București, 1973, p. 132. 90 Serban Cioculescu, " Caracterul inovator al prozei argheziene" în Argheziana, Editura Eminescu, București, 1985, p. 283. 91 Ibid., p. 303. 92 Vezi Dorina Grăsoiu, Bătălia "Arghezi", Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984. 93 Alexandru George, Marele Alpha, Editura Cartea Românească, București, 1970. 94 Alexandru George, "Estetica și pamfletul arghezian", în La sfârșitul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
prozei argheziene" în Argheziana, Editura Eminescu, București, 1985, p. 283. 91 Ibid., p. 303. 92 Vezi Dorina Grăsoiu, Bătălia "Arghezi", Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984. 93 Alexandru George, Marele Alpha, Editura Cartea Românească, București, 1970. 94 Alexandru George, "Estetica și pamfletul arghezian", în La sfârșitul lecturii, Editura Cartea Românească, București, 1973, p. 251. 95 Ibid., p. 217. 96 Pompiliu Constantinescu, Tudor Arghezi, Editura Minerva, București, 1994, p. 158. 97 Ibid. p. 160. 98 Vezi Eugen Lovinescu, Critice I, Editura Minerva, București, 1982
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ale lui Tudor Arghezi", în Imaginarul violent al românilor, Editura Humanitas, București, 2003, pp. 37-54. 105 Nicolae Balotă, Opera lui Tudor Arghezi, Editura Eminescu, București, 1979, pp. 418-441 (capitolul " Arta de a spurca frumos"). 106 Ștefan Melancu, Apocalipsa cuvântului. Pamfletul arghezian, Editura Cartimpex, Cluj-Napoca, 2001. 107 Ion Tudor Iovian, Gherla imaginarului arghezian (eseu despre pamfletul arghezian), Editura Plumb, Bacău, 2003. 108 Vezi Ion Dur, Noica portretul gazetarului la tinerețe, Editura Saelucum, Sibiu, 1999. 109 Sintagma îi aparține lui Costi Rogozanu și
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
București, 2003, pp. 37-54. 105 Nicolae Balotă, Opera lui Tudor Arghezi, Editura Eminescu, București, 1979, pp. 418-441 (capitolul " Arta de a spurca frumos"). 106 Ștefan Melancu, Apocalipsa cuvântului. Pamfletul arghezian, Editura Cartimpex, Cluj-Napoca, 2001. 107 Ion Tudor Iovian, Gherla imaginarului arghezian (eseu despre pamfletul arghezian), Editura Plumb, Bacău, 2003. 108 Vezi Ion Dur, Noica portretul gazetarului la tinerețe, Editura Saelucum, Sibiu, 1999. 109 Sintagma îi aparține lui Costi Rogozanu și a fost rostită cu prilejul simpozionului Cazul Arghezi. 110 Tudor Arghezi
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
105 Nicolae Balotă, Opera lui Tudor Arghezi, Editura Eminescu, București, 1979, pp. 418-441 (capitolul " Arta de a spurca frumos"). 106 Ștefan Melancu, Apocalipsa cuvântului. Pamfletul arghezian, Editura Cartimpex, Cluj-Napoca, 2001. 107 Ion Tudor Iovian, Gherla imaginarului arghezian (eseu despre pamfletul arghezian), Editura Plumb, Bacău, 2003. 108 Vezi Ion Dur, Noica portretul gazetarului la tinerețe, Editura Saelucum, Sibiu, 1999. 109 Sintagma îi aparține lui Costi Rogozanu și a fost rostită cu prilejul simpozionului Cazul Arghezi. 110 Tudor Arghezi, Autoportret prin corespondență, Editura
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
condeiul poate să dea atâta parfum, transparență opacității." ("Stilul indirect", în Ars poetica, p. 258). E semnificativ acest episod al capitulării voluntare într-o epocă în care "se preferă în scris fermoarul, care închide și deschide dintr-odată", pentru că ironia argheziană, altă dată arma briliantă în disputele cotidiene, disimulează acum un zâmbet amar, resemnat, în fața unui croitor de pantaloni "învățat cu purtarea în partea stângă" ("Răscrucea", în Ars poetica, p. 270). 116 Liga ortodoxă, București, an I, nr. 9/30 iulie
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
nr. 9/30 iulie 1896. 117 Pavel Țugui, Arghezi necunoscut, Editura Vestala, București, 1998, p. 18. 118 În ***L-am cunoscut pe Tudor Arghezi, Editura Eminescu, București, 1981, p. 24. 119 Vezi, spre exemplu, unele din cele mai virulente pamflete argheziene antisinodale: "Ortodoxie cu țuică", în Scrieri 25, p. 280; "Cultură și ortodoxie", în Scrieri 25, p. 217; "Aleluia, aleluia, aleluia", în Scrieri 23, p. 226; "Ortodoxie, naționalism ori inconștiență?", în Scrieri 24, p. 156. 120 Tudor Arghezi, Scrieri 23, p.
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ortodoxie", în Scrieri 25, p. 217; "Aleluia, aleluia, aleluia", în Scrieri 23, p. 226; "Ortodoxie, naționalism ori inconștiență?", în Scrieri 24, p. 156. 120 Tudor Arghezi, Scrieri 23, p. 106. 121 Pentru alte două abordări interesante ale religiozității în lirica argheziană, alături de cea avansată de Marin Mincu în Paradigma Tudor Arghezi, vezi www.asalt.seanet.ro/paradigma arghezi.htm 122 În acest sens, "Tată și fată", în Scrieri 41, p. 271, este, dintr-o suită amplă, un text reprezentativ pentru ceea ce
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
190 Marc Angenot, op. cit., p. 74. 191 Tudor Arghezi, "Antisemitisme...", în Pagini din trecut, p. 54; până la următoarea notă, citatele sunt extrase din acest text. 192 Marc Angenot, op. cit., p. 199. 193 Mariana Ionescu, în cercetarea sa privind "anatomia" pamfletului arghezian, le-a descris minuțios. Vezi Ochiul ciclopului, Editura Eminescu, București, 1981, pp. 29-52. 194 Tudor Arghezi, "Postul cel mare și teatrul", în Pagini din trecut, p. 14. 195 Marc Angenot, op. cit., p. 197. 196 Tudor Arghezi, "Rețete", în Pagini din
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
J.L. Austin How to Do Things with Words/Cum să faci lucruri cu vorbe, traducere de Sorana Corneanu, Colecția "Studii", Seria "Studii socio-umane", Editura Paralela 45, Pitești, 2003. 207 Mariana Ionescu, op. cit., p. 68. 208 I. Tudor Iovian, Gherla imaginarului arghezian, p. 31. 209 Vezi convorbirea cu Vasile Natea, " În amintiri și destăinuiri", în volumul L-am cunoscut pe Tudor Arghezi, pp. 204-214. 210 Marc Angenot, op. cit., p. 326. 211 Ne referim la lucrări privind istoria presei românești (Constantin Antip, Iulian
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
presei românești (Constantin Antip, Iulian Negrilă, Marian Petcu, soții Răduică, Victor Vișinescu ș.a.) și presa literară românească (D. Micu, I. Hangiu, Zigu Ornea ș.a.), precum și la cercetări focalizate strict pe publicistica eminesciană (Al. Oprea, D. Vatamaniuc, Monica Spiridon ș.a.) sau argheziană (Mariana Ionescu, Ștefan Melancu ș.a.). 212 Ne gândim inclusiv la volumul Ruxandrei Cesereanu Imaginarul violent al românilor (Editura Humanitas, București, 2003), care, interogând publicistica eminesciană (însă doar cea de la Timpul!), caragialiană și argheziană, fixează, ca numitor comun al celor trei
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Oprea, D. Vatamaniuc, Monica Spiridon ș.a.) sau argheziană (Mariana Ionescu, Ștefan Melancu ș.a.). 212 Ne gândim inclusiv la volumul Ruxandrei Cesereanu Imaginarul violent al românilor (Editura Humanitas, București, 2003), care, interogând publicistica eminesciană (însă doar cea de la Timpul!), caragialiană și argheziană, fixează, ca numitor comun al celor trei publiciști, violența limbajului, în sintagma autoarei "fratricidul lingvistic". Din unghiul cercetării mentalului colectiv, demersul său se dorește a fi o aventură a deconspirării "imaginarului violent", o "scanare" a unor stereotipii psiho-etnice pe care
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
scanare" a unor stereotipii psiho-etnice pe care însuși discursul celor trei scriitori le exhibă. Reținem cu deosebit interes punctul de vedere al autoarei, însă credem că perspectiva retorico-literară va nuanța mai ales traiectoria și semnificația distinctă a publicisticii eminesciene și argheziene, iar mai departe aceeași perspectivă va decela natura contiguității caragialiene și argheziene. Evident, dată fiind natura diferită a cercetărilor, prospectarea de suprafață și de adâncime a textului publicistic va oferi, sperăm, o nouă apertură, consonantă cu cea a Monicăi Spiridon
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
le exhibă. Reținem cu deosebit interes punctul de vedere al autoarei, însă credem că perspectiva retorico-literară va nuanța mai ales traiectoria și semnificația distinctă a publicisticii eminesciene și argheziene, iar mai departe aceeași perspectivă va decela natura contiguității caragialiene și argheziene. Evident, dată fiind natura diferită a cercetărilor, prospectarea de suprafață și de adâncime a textului publicistic va oferi, sperăm, o nouă apertură, consonantă cu cea a Monicăi Spiridon și complementară celei inițiate de Ruxandra Cesereanu. 213 E vorba de Monica
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Tradiții istorice". 219 Marc Angenot, op. cit., p. 42, p. 103. 220 Publicat în Convorbiri literare, anul X/nr. 5 din 1 august 1876. 221 Cornel Munteanu, " Pamfletul și presa", în op. cit., p. 114. 222 Vezi Alexandru George, "Polemica și pamfletul arghezian", "Note despre polemică", "Din nou despre polemică", în La sfârșitul lecturii, III, Editura Cartea Românească, București, 1980. 223 Tudor Arghezi, Scrieri 26, p. 100. 224 Apud Cornel Munteau, op. cit., p. 79. 225 Mihai Eminescu, "Unul din argumentele cele mai obicinuite
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
lung șir de polemici între cei doi. 229 Cornel Munteanu, op. cit., p. 224. 230 Tudor Arghezi, "Un răspuns", în Scrieri 41, p. 168. 231 Tudor Arghezi, "Pârțotina boșoroagă", în Scrieri 25, p. 147. 232 Șerban Cioculescu, " Caracterul inovator al prozei argheziene", în Argheziana, p. 287. 233 Mihai Eminescu, ["În numărul nostru de vineri"], în Opere IX, Editura Academiei, București, 1984, p. 145. 234 Henri Bergson, Teoria râsului, Editura Institutul European, Iași, 1992, p. 130. 235 Marian Popa, Comicologia, Editura Univers, București
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
de polemici între cei doi. 229 Cornel Munteanu, op. cit., p. 224. 230 Tudor Arghezi, "Un răspuns", în Scrieri 41, p. 168. 231 Tudor Arghezi, "Pârțotina boșoroagă", în Scrieri 25, p. 147. 232 Șerban Cioculescu, " Caracterul inovator al prozei argheziene", în Argheziana, p. 287. 233 Mihai Eminescu, ["În numărul nostru de vineri"], în Opere IX, Editura Academiei, București, 1984, p. 145. 234 Henri Bergson, Teoria râsului, Editura Institutul European, Iași, 1992, p. 130. 235 Marian Popa, Comicologia, Editura Univers, București, 1975, p.
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
prindă: miniștri de finanțe. Am ales doi în loc de unul singur, pentru ca unul să-l ție pe kut și cellalt să-l opereze, obicinuind poporul și cu noțiunea contribuțiilor directe. 50 În categoria prozei satirice, la mare distanță valorică de cea argheziană, poate fi menționat romanul neterminat Minunile Sfântului Sisoe, în care G. Topârceanu incriminează în principal instituția clerului și moravurile bisericești, romanul cu titlu și tipologie caragialescă Actele vorbește de I. Peltz roman apreciat de G. Călinescu la fel de puțin ca scrierile
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
O. Goga, I. Minulescu, Cincinat Pavelescu, T. Arghezi etc. ale căror stereotipii prozodice și de limbaj, ținând și de conformația specifică epopeii, romanței, epigramei, psalmului etc. devin prin imitare caricaturală atât surse de umor cât și reproșuri exegetice. Pastișarea Psalmilor arghezieni, de pildă, implică și surăsul condescendent al criticului în măsură să reproducă tocmai acele dislocări și amputări sintactice, acele subite redistribuiri de valori gramaticale ale cuvintelor, prin care Arghezi forța limbajul să se împrospăteze, dar care, prin condeiul parodistului dobândesc
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Caragiale banalul și derizoriul pot fi resorturi de reprezentare artistică alături de "enorm și monstruos", aceștia din urmă vor acapara decisiv viziunea urmuziană asupra unei infralumi hidoase anchilozate în stereotipii bizare și vor covârși mai apoi limbajul poetic, jurnalistic și romanesc arghezian. În Cimitirul Buna-Vestire, de exemplu, grotescul dezvăluie înverșunarea de a vedea totul prin ocheanul deformărilor monstruoase sau de a căuta cu interes naturalist hiperbolizarea umanului josnic în surprinzătoare contexte solemne. Democratizarea limbajului arghezian presupune aici alternarea termenilor triviali cu sintagme
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
mai apoi limbajul poetic, jurnalistic și romanesc arghezian. În Cimitirul Buna-Vestire, de exemplu, grotescul dezvăluie înverșunarea de a vedea totul prin ocheanul deformărilor monstruoase sau de a căuta cu interes naturalist hiperbolizarea umanului josnic în surprinzătoare contexte solemne. Democratizarea limbajului arghezian presupune aici alternarea termenilor triviali cu sintagme erudite și deliberata inversare a referențialităților, înfățișând așadar bestialitatea prin livresc (scenele de sexualitate, perversiunile, violurile), și invers. Portretele profesorilor, de pildă, sau ceremonia examinării, sunt impietate prin vocabule și asocieri improprii, adecvate
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
pe portretul lor bărbierit proaspăt, jignit și glacial. Când omul devine comisiune și cultură, ființa lui cu prostatită trece subit în cristal și columnă.187 Așa cum putem remarca dintr-un singur fragment, scabrosul, excremențialul, penibilul, macabrul fac din acest roman arghezian cea mai adecvată ilustrare a definiției selectate pentru modul grotesc. Elocventă este și secvența care descrie instalarea familiei noului intendent în incinta cimitirului, coincidențele sinistre, cumulate cu penibilul situației (incredibila numire a unui doctor în filologie în postul de intendent
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
purtase un ochi de sticlă și murise cu el deschis. Coșciugul era scoborât cu ghetele în sus, ca un leagăn de copil înfășat, dintr-un vagon de tren.188 În Tablete din Țara de Kuty (1933), "adevărat florilegiu al prozei argheziene"189, întrucât " oferă mostre pentru fiecare din tendințele ilustrate anterior"190, după cum preciza Dorina Grăsoiu în "Bătălia" Arghezi, grotescul este subsumat satirei bazată pe formula absurdului și domină numeroasele portrete-caricatură. Cel al Prezidentei, amintind de imaginea coanei Lucsița din La
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de altfel, îl va juca personal în întreaga sa activitate polemică, pusă emblematic sub semnul "notelor și a contranotelor", într-o consecvență a inconsecvenței care definește cel mai bine esența atitudinii ionesciene. Ilustrativ pentru zigzagul exegetic este raportul cu textul arghezian: după ce în martie 1931, Eugen Ionescu lăuda volumul Poarta neagră în paginile Zodiacului, în Nu încearcă să desființeze poemele argheziene, pentru ca în 1943 să facă efortul de a le traduce și publica în Cahiers du Sud190. Sintagma "temă și variațiuni
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]