1,340 matches
-
Chiar termenul paramodern sugerează o imperfecțiune față de standardele recomandate (e sufixul din paraliteratură, nu cel din paraleu; cititorul frustrat e totuși consolat să afle că statutul para- e aplicat și culturii franceze, sau chiar profesorilor titulari din universitățile americane). Mecanismul argumentativ e concesia: este recunoscut un mic bine, pentru a denunța marele rău: "deși bine intenționată, nu s-a putut feri de păcatul tuturor grupurilor de prestigiu din România" (26); "grupurile de prestigiu nu sînt, prin definiție, rele (....) însă... " (p. 30
Argumentarea și sistemele de valori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12604_a_13929]
-
a limbii, tocmai pentru că este nemarcată. Dincolo de unele diferențe în modul de organizare ( tipologia conversațiilor), în sistemul de transcriere și în tipul de texte dominant ( CORV cuprinde mai multe conversații în familie, cu grad mai mare de coerență narativă sau argumentativă, iar Interacțiunea verbală acoperă o mai mare diversitate de situații de comunicare), importante sînt asemănările, explicabile prin formația și mai ales prin interesele convergente ale autoarelor. De altfel, ambele proiecte din care este publicată acum doar o mică parte, zeci
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]
-
la timpul imperfect dintr-un text prezentat. Iată ce a notat unul dintre candidați: “Verbele permit povestirea unei acțiuni trecute, care provoacă freamătul și curiozitatea nexteriorizată a naratorului”. Subiectul al II-lea cerut candidaților să scrie un text de tip argumentativ despre calitățile umane, pornind de la afirmația lui Lucian Blaga “ Nu e de ajuns să ai mari calități;trebuie să știi cum să le folosești cu rost”. Un absolvent de liceu a formulat ceea ce poate fi considerată concluzia examenului de Bacalaureat
Perle de la BAC: “Hyperion a zburat la Dumnezeu pentru că a prins-o pe Cătălina cu un alt bărbat” () [Corola-journal/Journalistic/22523_a_23848]
-
-o în timpul războiului. Pe toate acestea a fost nevoit să le hrănească la timpul lor. Dar le-a depășit. Dovada: articolele sale din Combat și nu numai. Fără să-ți dai seama cum și când, te trezești prins în angrenajul argumentativ al cărții lui I. Lascu, te obișnuiești cu acea senzație de déjà-lu, de repetiție, de monotonie (care există tocmai pentru că acest studiu se mulează - dovadă a fidelității - pe opera integrală a lui Camus considerată și ea monotonă ca o obsesie
LECTURI LA ZI by Iulia Argint () [Corola-journal/Imaginative/14275_a_15600]
-
00. La profilul UMAN Subiectul 1 - „Accidentul“, de Mihail Sebastian - pe baza acestui text, printre alte cerințe, elevii au avut de găsit sinonime și de identificat două cuvinte care să dovedească genul căruia îi aparține textul. Subiectul 2 - un text argumentativ despre importanța jurnalului în viața unui adolescent. Subiectul 3 - elevii au avut de argumentat simbolismul. Anul acesta, Ministerul Educației a hotărât să nu le mai dea elevilor textul aforistic/critic că un al doilea subiect, care se dădea până anul
Bacalaureat 2013: Vezi subiectele Variantei 7 la Limba română. Baremele, după orele 14,00 by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78171_a_79496]
-
negativă. Volumul Margaretei Manu Magda conține o analiză subtilă a dialogului în dialog - procedeu foarte prezent în oralitatea populară - în funcție de competența comunicativă a locutorilor, de gradul lor de cultură, de implicarea afectivă, și mai ales - element adesea neglijat - de rolul argumentativ (autenticitate, convingere etc.) al replicilor citate. Se atrage atenția asupra reproducerii aproximative care simulează autenticitatea, asupra formelor de filtrare și distorsionare a replicii (prin formule de rezumare, omitere, reliefare, delimitare). Pe tot parcursul volumului - fie că este vorba de secvențele
Pragmatică interculturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12332_a_13657]
-
terorism. Riscă 21 de ani de închisoare” (realitatea.net, 23.07.2011). Sentimentul neliniștitor sau iritant pe care îl poate provoca o formulare de felul celor de mai sus nu e greu de explicat: provine din ignorarea încărcăturii evaluative sau argumentative a cuvintelor. O inadecvare la așteptările cititorilor e agravată, în acest caz, de atrocitatea situației. Nu pot să-mi imaginez că redactorii acestor titluri aveau simpatii față de autorul crimelor în masă: pur și simplu, automatismele de limbaj i-au făcut
A risca by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5367_a_6692]
-
utilizări: „le tueur norvégien risque 21 ans” (jeuxvideo.com), „le tueur présumé risque une peine maximale de 21 ans” (wikipedios.com). Pentru a corecta implicațiile verbului a risca, s-au introdus totuși în enunț, uneori, mărci care să reechilibreze orientarea argumentativă: cel mult, doar. Dincolo de stângăcia folosirii unui clișeu lexical, relatările celui mai recent masacru mai pot lansa o temă de discuție. În discursul jurnalistic sunt criticabile în genere elementele afective, evaluative, care introduc în informația obiectivă un punct de vedere
A risca by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5367_a_6692]
-
hai să-i las pe ăștia mai tineri să facă treabă, hai să mă dau la o parte?" (FA 440, 2000). Și în acest caz, numeroase sînt formulele metadiscursive, prin care vorbitorul își explicitează și își subliniază mișcările dialogale și argumentative: Hai să încep cu Shri Mataji, că ați menționat-o" (FRL - 13.03.2002); , Păi haideți să vă dau un exemplu" (Nașul 24.03.2005); , Hai să vă spun altfel" (ib.). Doar accidental găsim asocierea interjecției hai cu persoana a
"Hai să zicem..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11564_a_12889]
-
cu orgoliu nemărturisit. Creștinii sunt încredințați că surele Coranului nu reprezintă o scriere revelată și că islamul este o religie barbară și înapoiată. Musulmanii, la rîndul lor, privesc creștinismul ca pe un corpus de falsuri și inexactități a căror vulnerabilitate argumentativă poate fi depistată la cea mai mică analiză rațională. În fine, un ultim amănunt este că, spre deosebire de creștini, musulmanii nu simt îndemnul de a se informa asupra creștinismului. Cu alte cuvinte, doar creștinii sunt curioși să cunoască doctrina islamului, iar
Lumi paralele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9381_a_10706]
-
schimbe pe cont propriu lumea. Reflectînd pe teme socotite de mulți drept marginale și uneori chiar minore, Sontag are ținuta filozofului de calibru, convins că va descoperi un adevăr esențial despre natura umană. Profund neamericană, o asemenea postură stilistică și argumentativă au făcut din autoare o figură mai curînd bizară, seducătoare prin ciudățenia ei mai curînd decît populară ca urmare a inteligibilității ideilor prezentate. Ultimul ei volum publicat, romanul In America, e în multe privințe simptomatic pentru un asemenea profil intelectual
O Europă interioară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16563_a_17888]
-
viață). Diferența de ton e imediat perceptibilă, polemistul devenind la răstimpuri sarcastic. Nemulțumirea distantă a lui Mircea Martin, pe care am văzut-o la lucru mai sus, va căpăta aici o nuanță suplimentară de apropiere și de urgență. Întreaga armătură argumentativă ar merita reprodusă. Dar, pentru ce ne interesează acum, o mostră, extrasă nu tocmai la întâmplare, e de ajuns: „Acesta ar putea fi argumentul celor care mizează pe «naturalețe», «spontaneitate» și, ca un corolar, pe «autenticitate». Nu puțini dintre ei
Semnal de alarmă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6164_a_7489]
-
fericirii al lui N. Steinhardt, Jurnalul unui jurnalist fără jurnal al lui Ion D. Sîrbu și Jurnalul lui Mihail Sebastian? In-teresul maxim al publicului, al criticii, al școlii deodată nu mai contează? Pornind de obicei bine la drum, rațional și argumentativ, Ion Simuț ajunge pe parcurs în contradicții flagrante: deopotrivă cu actualitatea literară și cu tezele pe care le susține. Discuția despre canon și cea despre revizuiri, legate într-o aceeași concepție critică, avansează o serie de opinii pertinente și multe
Cu cărțile pe masă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8072_a_9397]
-
celelalte". Noua guvernare are nevoie de noi moravuri - ele sunt subiectul celei de-a doua părți a discursului. Sofismul e regula de căpătâi a scriiturii lui Sade, care are soluții și răspunsuri la orice. Totul lasă însă impresia unei construcții argumentative perfecte, în care logica guvernează în numele unor firești legi naturale, ce abolesc orice limită, în graba de a trece de la realizarea republicii, la schimbarea moravurilor pentru desăvârșirea ei, de teama ca țelul acesteia să nu fie ratat încă o dată. Francezi
Republica lui Sade by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16331_a_17656]
-
moderne românești", exercitând "o funcție de civilizare, de îmblânzire a moravurilor, a pasiunilor". Trecând în domeniul "spațiului public", observăm cu surprindere că dihotomia public/ privat nu este sinonimă cu aceea dintre opera beletristică și cea jurnalistică. Deși eseistul nu ignoră "proza argumentativă", publicistica joacă un rol secundar în ansamblul monografiei, de vreme ce distincția amintită trece chiar prin miezul poeziei eminesciene. Astfel, dacă "imaginarul privat" este echivalat de Caius Dobrescu în principal cu beletristica de factură erotică, "imaginarul public" ar corespunde așa-zisei literaturi
"Politicile" imaginației by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11768_a_13093]
-
previzibil; Generalitate a motivelor de laudă și universalitate a nodurilor în papură. Sunt lucruri știute. Dar, dincolo de ele, ce se înțelege - în mod esențial - de aici ? Că un sistem de acreditare ideologic putea fi combătut dinăuntru printr-o simplă simulare argumentativă. Că, în ciuda bunei primiri de care Ana Roșculeț avusese parte în câteva reviste - tocmai pe criterii doctrinare - banala invocare din afară a aceleiași doctrine putea răsturna cu capul în jos întregul dosar de presă. Că, oricât de ideologizat și oricât
Impresionismul socialist by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8929_a_10254]
-
Celălalt. Cărțile sînt Mărturisirea și iertarea. Dificultățile confesiunii. Secolele XIII-XVIII, un studiu pe cît de doct pe atît de accesibil apartinîndu-i lui Jean Delumeau, si Iertarea, un eseu în de-acum cunoscută (cititorului român) manieră tulburătoare, aforistic-speculativă, si totusi auster argumentativa, a lui Vladimir Jankelevitch. Ambele cărți tratează chestiunea iertării, Delumeau în cheie istorică și focalizata pe religie într-o perioadă bine determinată, Jankelevitch la un nivel pur teoretic și filozofic. Dar, în esență, ambele sînt o reflecție pe tema felului
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
distinct al întrebării - și mai ales de permanenta distincție și comparație între ceea ce ține de universalii cognitive și lingvistice și ceea ce este caracteristic limbii române. Pentru nespecialiști, punctul central de interes ar putea sta în analiza presupozițiilor și a funcțiilor argumentative ale întrebărilor, în finețea interpretării "amalgamului pragmatic", ilustrat de exemple construite, absolut credibile, de limbă vorbită standard. Chiar aparatul strict sintactic e redus la un minimum necesar, pentru a deveni accesibil unui destinatar mai larg. Interesantă și convingătoare pentru orice
Despre întrebare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14308_a_15633]
-
în punctul de pornire, această deficiență pare neglijabilă, când nu e prezentată de-a dreptul ca o calitate. Tot insistând însă asupra ei printr-o serie de driblinguri retorice menite să-ți ia ochii (lui Cistelecan îi plac calambururile, jocurile argumentative absurde, ipotezele false), această carență ia amploare. Din minoră, ea devine gravă; iar din ingenios, autorul vizat se transformă repede într-un ridicol cu acte în regulă. Asta, desigur, doar după ce toate argumentele invocate în favoarea lui cu scrupulozitate avocățească și
Critic peste noapte by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3627_a_4952]
-
o vadă desfășurând oarece sistem de gândire (sau de simboluri). Curat Dante iese Alexandru Mușina în sonetist” etc. Magna cum laude mustește de subtilități ironice ce vizează, toate, deconstruirea ticurilor de scriitor în critică. Nu atât sistemul critic sau structura argumentativă îl interesează pe Cistelecan, cât temperatura scriiturii și atitudinea personajului din umbra ei. Astfel, Liviu Antonesei e un cititor prea exaltat, pasibil de „un dezastru de voluptăți” la prima citire a Sexus-ului lui Miller; Romulus Bucur se lasă prea ușor
Critic peste noapte by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3627_a_4952]
-
e nevoie, mă tem, de ceea ce unii abhora pur și simplu, iar alții o fac fie cu prea mult spirit critic, fie cu totală complezenta: de o istorie a gîndirii structuraliste, care să îi desfăca mecanismele articulatorii, pîrghiile conceptuale și argumentative, așa cum reduci la piese o imensă mașinărie, pentru a le recupera și folosi altundeva. E o misiune fie grea, fie ingrata, depinde de cine se încumeta la ea. Lubomăr Dolezel, în cartea recent publicată în condiții editoriale onorabile de Univers
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
sau pedagogic vor avea la proba de română subiecte mai grele decât cei care au terminat profilul real sau tehnologic. A altă schimbare la proba de limba și literatura română este că subiectul al doilea, cel cu alcătuirea unui text argumentativ pornind de la un citat, a fost exclus. Reprezentanții Ministerului Educației își motivează această decizie spunând că unii dintre elevi nu înțelegeau această cerință. Iată calendarul examenului de Bacalaureat 2013: 27 - 31 mai 2013 Înscrierea candidaților la prima sesiune de examen
Bacalaureat 2013: Schimbare importantă față de anii trecuți by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/78557_a_79882]
-
ele conțin o mare cantitate de texte previzibile și repetitive: limbaj juridic, administrativ, formule fixe, secvențe automatizate (" Cine este pentru? Împotrivă? Abțineri? Unanimitate"). Cuprind însă și lucruri mai puțin banale, pe care le găsim mai rar reunite: structuri retorice și argumentative, conflicte verbale menținute (cu eforturi vizibile) în limitele limbajului cult - și mai ales tensiuni între registrul standard, cel înalt- ceremonios și spontaneitatea oralității de tip popular-colocvial, care iese la suprafață din cînd în cînd, mai ales în dispute. Unul dintre
Parlamentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12908_a_14233]
-
o carte, așadar, o operă literară capabilă să țină treaz interesul și să desfete. În substanța ei, adică în paginile autografe, în preambulul fiecărei nuvele și în acestea din urmă se împletesc în succesiunea lor cele două componente ale operei: argumentativă (ce scoate la lumină vicii și virtuți, indicîndu-i așadar cititorului valori ale vieții și contrariul lor, cu scopul de a întocmi un tratat, fie el și nesistematic, de filosofie morală) și recreativă, componentă încredințată oportun povestirilor celor zece tineri. Elemente
Lucia Battaglia Ricci Pentru o nouă abordare a Decameronului by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3125_a_4450]
-
mișcare de idei din lumea literelor de pretutindeni, mai efervescentă ca niciodată? Între cele patru dimensiuni ale discursului critic românesc marcate de un retard care stă la originea dezinteresului consumatorului străin (simplu termen de raportare, cu rol euristic în construcția argumentativă), adică metoda, forma, obiectul și criteriile, cauza principală pare să fie „dogma autonomiei esteticului”, care `l face pe criticul român să disprețuiască metodele moderne de investigație și chiar de lectură, precum și temele care deschid firesc un câmp comparatist: nu faptul
Globalizarea criticii literare by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2672_a_3997]