3,560 matches
-
narațiunile germane și rusești asupra lui (1896) -, dar și scrieri legate de relațiile cu alte culturi sau de istorie a vechilor instituții românești. B. rezolvă problema dificilă a transpunerii în românește a textelor vechi, realizând o tălmăcire fidelă, de coloratură arhaică a Letopisețului de când s-a început Țara Moldovei, a Letopisețului de la Putna ș.a. Pentru a stabili însemnătatea istorico-literară a textelor, B. întreprinde o analiză detaliată, urmărind, concomitent, soluționarea unor controversate chestiuni de datare, localizare și paternitate. Dacă cercetările de mai
BOGDAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285785_a_287114]
-
1927), Pământul luminilor mele (1940), premiate de Academia Română, și Cununa soarelui (1942) - îl definesc pe C. drept un tradiționalist de expresie oltenească, vizibil influențat de „Gândirea” din prima fază (în speță de Lucian Blaga). Așadar, el acordă prioritate elementului originar, arhaic, ca factor regenerator și de autenticitate, cultivând tentația vieții primitive, exuberanța vitalistă trăită cu ardoare și frenezie. „Revărsarea” în natură, voluptatea cufundării în biologic, exaltarea instinctelor vitale vin dintr-o arzătoare dorință de plenitudine, de conectare la ritmurile eterne ale
CIUREZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286287_a_287616]
-
ca fiind confluențe de forțe astrale favorabile și energii telurice armonioase, astăzi aceste locuri încă sunt bune pentru practicarea meditației și a altor forme de qi gong. Deși o parte din termenii și conceptele discutate mai sus îi pot părea arhaice sau anacronice cititorului modern neinițiat, de fapt, principiile implicate aici sunt absolut științifice și sunt la fel de valabile astăzi ca și atunci când au fost formulate pentru prima dată, cu mii de ani în urmă. Deși civilizația umană s-a schimbat mult
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
prin intervenții guvernamentale au devenit modele pentru unele țări din Lumea a treia. Premisele discursului dezvoltării au fost formulate în anii ’40 și ’50. Esențială a fost credința în rolul modernizării ca singura forță capabilă să distrugă superstițiile și relațiile arhaice indiferent de costurile politice, sociale și culturale. Urbanizarea și industrializarea erau considerate ca rutele inevitabile și necesare către modernizare. Doar printr-o creștere materială putea fi realizat progresul social, cultural și politic. Această viziune a generat teza că investiția de
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
sistematizarea acestor relații pentru a forma un ansamblu”, scria Escobar. Abordarea dezvoltării economice a început după 1945 cu obiective numeroase și variate. Unele erau clare, vizând sărăcia, tehnologia și capitalul insuficient, creșterea rapidă a populației, serviciile publice inadecvate, producția agricolă arhaică etc., altele erau neclare referindu-se la: atitudinile și valorile culturale, factorii etnici, religioși, rasiali, care se credea că sunt asociați cu înapoierea. Oricum, abordarea dezvoltării a devenit legată de instrumentele de putere și control. Au fost întocmite dosare complete
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
le neglijează pe celelalte. Imperialismul capitalist, consideră susținătorii acestor opinii, a stabilit fundamente pentru dezvoltarea industrială într-un grup privilegiat de țări slab dezvoltate. În celelalte, penetrarea capitalismului și impactul său au fost suficiente pentru a distruge modul de producție arhaic și a deschide calea progresului economic. Într-o expresie simplă, lamentarea acestor gânditori este: „de ce nu ne-au colonizat pe noi?”. Opinia dezvoltării dependente sau asociate este cea mai recentă interpretare a teoriei dependenței. Susținătorii ei arată că, în anumite
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
problema cea mai delicată cu care se confruntă cercetătorul care își propune o tratare diacronică a fenomenelor culturii și mentalității populare autohtone. Este vorba despre o lucidă și corectă măsurare a aportului - cantitativ și calitativ - al structurilor și motivelor mitice arhaice în cadrul fenomenului cultural complex al mitologiei române. Poziția maximalistă adoptată de unii cercetători este spectaculoasă și seducătoare, dar nu mai puțin exagerată (câteodată nocivă) decât cea minimalistă, adoptată de alții. În ambele cazuri este vorba adesea de o implicare subiectivă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dintre motivele care-l făceau pe Mircea Eliade să afirme (doar aparent retoric) că, de multe ori, „credințe și obiceiuri încă vii în anumite regiuni eminamente conservatoare (printre care trebuie întotdeauna numite Balcanii și România) revelează straturi de cultură mai arhaice decât cele reprezentate, de exemplu, de mitologiile «clasice» greacă și romană” (2, p. 191). Sau, într-o altă formulare, datorată tot lui Eliade : „Se știe că anumite scenarii mitico- rituale, existente încă la țăranii din Europa Centrală și Sud-Orientală la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de altă parte, a fost supusă unei evoluții accelerate, dar în genere discontinuă, datorată suprapunerilor și presiunilor culturale exercitate de diverse tradiții exogene. O numesc convențional evoluție în trepte. Specificul mitologiei române nu rezidă numai în faptul că structuri mitice arhaice, autohtone, au supraviețuit în forme folclorizate în mitologia populară, dar și în modul în care au fost asimilate scenarii și motive mitice exogene. Curba evoluției în trepte a fost astfel mult aplatizată („liniarizată”), în primul rând pentru că au fost asimilate
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
săpat, dezgroparea unor relicve acoperite de aluviuni, interpretarea lor prin descifrarea corectă a semnificațiilor, îndepăr- tarea elementelor suprapuse (când ?, cum ?, de ce ?) și adăugarea celor dispărute (când ?, cum ?, de ce ?), reconstituirea prin extrapolare, pe baza câtorva fragmente, a unui întreg fenomen mitic arhaic, argumen- tarea originii și evoluției fenomenului sociocultural respectiv, rapor- tarea lui la fenomene mitice universale și așa mai departe. în cazul mitologiilor unor etnii europene - care au fost redactate de mitografi în Antichitate (grecii și romanii), în Evul Mediu (germanii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
starea haotică inițială, precosmogonică. Universul (sau orice microunivers : corpul, casa, satul etc.) este văzut ca fiind într-un echilibru labil, oscilând mereu între starea de Haos și cea de Cosmos („univers ordonat”, în sensul pitagoreic al conceptului kosmos). În societățile arhaice și tradiționale, omul nu se comportă ca un spectator pasiv la acest „spectacol cosmic”, ci participă activ, cu mijloace mito-rituale, la regenerarea Cosmosului uzat și la restabilirea ordinii cosmice care este temporar, uneori ciclic, disturbată. Odată restaurat acest principiu al
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
un alt prilej (6). Se pune întrebarea dacă principiul Ordine și Haos este specific mentalității mitice autohtone și, dacă da, în ce măsură. Nu cred că-l pot considera ca fiind specific, în sensul strict al termenului. Este vorba de un model arhaic și universal de gândire mitică. El este specific mentalității mitice autohtone doar în măsura în care s-a manifestat în forme specifice, câteodată inedite. Acțiunea sa se verifică atât sincronic, pe orizontala spațiului cultural românesc, cât și diacronic, pe verticala timpului, mergând de la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sorcova, plugușorul, bradul de Crăciun, urările, colindatul ș.a.m.d. Excepție fac „cântecele de stea”, teatrul religios („Vifleim”) și alte câteva manifestări cu tematică și de proveniență propriu-zis creștină. Suprapunerea arbitrară și târzie a celebrării nașterii lui Isus cu acest arhaic complex mito-ritual de structură cosmogonică a generat un amalgam de tradiții și obiceiuri. A luat naștere un fenomen sincretic specific, ale cărui circumstanțe și consecințe nu au fost încă pe deplin lămurite. Iată, de exemplu, cum supra- punerea de care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu mine, El cu mine, eu cu el, Cum e legea lui Crăciun Lui Crăciun celui bătrân, C-așa mult nu va ședea, Mâine-n prânz s-o ridica, Pleacă-n codru să rodească ș.a.m.d. (9, p. 24). Arhaice și profunde semnificații par a ieși la lumină. În mod ritual, de Crăciun era restabilită starea întreruptă in illo tempore din cauza păcatelor omenești. O stare paradiziacă în care „cerul era aproape de tot de pământ”, astfel că omul putea ușor să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Găsi-mi leul d-adormit/ Sub un spin mândru înflorit/ Florile l-au năpădit/ De s-a scăpat d- adormit”), Mihai Coman notează următoarele : „S-a observat că în spațiile necălcate de om, așa cum au fost ele imaginate de gândirea arhaică, toate ființele vii se află într-o acută stare de inerție (dorm, se mișcă greu, n-au forță), în timp ce regnul vegetal cunoaște o dezvoltare frenetică și exuberantă” (22, p. 38). Să observăm totuși că nu este vorba de vegetație în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fiind inclus în chiar scenariul colindei), fie colindătorului, a cărui incantație are menirea de a trezi gazda sau chiar pe Dumnezeu și, odată cu el, întreaga natură : „Scoală, Doamne, nu dormi !”. În această formulă imperativă pare să supraviețuiască relictual unul dintre arhaicele rosturi rituale ale colindei. În utilul Index tipologic și bibliografic al colindelor românești realizat de Monica Brătulescu (42, pp. 165-168) sunt decelate tipurile de colinde care tratează exclusiv acest subiect : colindătorii „trezesc” din somn pe oameni, pe Isus, pe Crăciun
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
gest din partea gazdei este extrem de grav, fiind drastic amendat de colindători (81), dar de data aceasta el este provocat și justificat de o greșeală rituală produsă chiar de aceștia. Din cele relatate par să se întrevadă coordonatele unui comportament ritual arhaic, în mare parte dispărut și ale cărui 40 Ordine și Haos bogate și subtile semnificații nu au fost încă elucidate. Este vorba de somnul ritual și de trezirea rituală de către colindători - un comportament probabil legat (imitatio dei) de tema mitică
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Haos bogate și subtile semnificații nu au fost încă elucidate. Este vorba de somnul ritual și de trezirea rituală de către colindători - un comportament probabil legat (imitatio dei) de tema mitică punctată în paginile anterioare : „adormirea” și „trezirea” zeului. O datină arhaică ar putea aduce unele lămuriri. Astfel, la romani, ultima noapte din an, noaptea dinspre Calendae Januariae, era serbată obligatoriu în stare de veghe, fiind numită Vigilia (lat. vigilo = „a sta treaz noaptea, a veghea”). Unul dintre părinții Bisericii, Ioan Chrysostom
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
surplus și completându-le pe cele în deficit, Mihai Coman (10, pp. 84-117) a încercat să refacă principalele coordonate și linii de forță ale personajului mitologic căruia i s-a suprapus, ocultându-l, perso- najul biblic Iuda Iscarioteanul. Iuda este un arhaic demon malefic, al cărui unic rost este distrugerea lumii. În folclorul mitic românesc, el este făcut răs- punzător pentru cutremurele de pământ, pentru boli, pentru furtunile și grindinele care distrug recoltele (94). El este cel care roade furcile (arborele) pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
agresivitatea bestială, demonismul sunt imagini arhetipale esențiale care produc și sunt produse la rândul lor de o spaimă ancestrală. Spaimă decelabilă atât în structura psihică a omului primitiv, cât și în cea a copilului, atât în ficțiunile mitice ale omului arhaic, cât și în cele literare ale omului modern, atât în fantasmele onirice ale omului sănătos, cât și în fobiile psihopatului. Am văzut că unicul criteriu după care dragonul Tiamat concepe și înarmează pe cei 11 demoni care urmează să înfrunte
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
erou) sunt nenumărate ; simpla lor trecere în revistă mi-ar cere câteva pagini. Consemnez totuși faptul că împărțirea armelor de care se folosesc zeii (eroii) în „războinice” și „magice” este întru câtva convențională, având în vedere că, „din perspectiva gândirii arhaice, o armă este întotdeauna un mijloc magic” (40, p. 132). Astfel se explică de ce, în foarte multe scenarii mitice, arma războinică este dublată de una magică și de ce gestul războinic al zeului (eroului) precedă, dublează sau urmează unui gest magic
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
face parte dintre speciile folclorice rituale (ca și descântecul, bocetul etc.). Or, este de presupus că anume aceste creații au rămas neschimbate în fondul lor, chiar dacă „unele teme de obârșie străveche au primit coloratură creștină” (93, p. 362). Pentru mentalitatea arhaică și tradițională, alterarea unui text ritual este de neînchipuit. Consecințele ar fi grave : textul și-ar pierde efectul sau ar căpăta un efect contrar. De aceea, textele rituale s-au păstrat, de regulă, neschimbate de-a lungul secolelor și de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
practici păgâne, și adaptarea lor după calapodul noii religii. Zeul sau eroul ucigător de balaur a devenit Sf. Gheorghe. Zeul furtunii a fost înlocuit cu Sf. Ilie („sfânt mare, cu roșu la calendar”, indiciu al importanței zeului furtunii în panteonul arhaic autohton). Zeița fertilității a fost asimilată cu Sf. Maria. Duhurile rele au devenit ipostaze ale lui Iuda sau Scaraoțchi (conform pronunției slave a supranumelui lui Iuda Iscarioteanul - Iskarioțki). Vechii preoți-magi au primit (sau și-au luat) ca „patron” pe legendarul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care au fost preluate alte figuri biblice, care nu aveau corespondent în mitologia daco-română. Mitul potopului este unul universal, cu o arie imensă de răspândire (China, India, Orientul Apropiat, civilizația maya, America de Nord, Oceania etc.), dar relativ rar atestat în tradițiile arhaice europene : la greci (posibilă influență orientală) și la nordici, unde potopul este descris în două forme diferite - inundație cu sângele uriașului Ymir și acoperirea cu zăpezi (pro- babil o reminiscență din mitologia ariană, pentru că în Avesta este descris un fenomen
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
De regulă, legendele și credințele populare românești referi- toare la potop au urmat modelul biblic al mitului. Totuși, modificări și inserții aparent gratuite și ilogice se dovedesc a fi - așa cum vom vedea - semnificative, fiind justificate de o anumită mentali- tate arhaică autohtonă. Astfel, vrând Dumnezeu să „potopească” ome nirea, îl cheamă la el pe „un pui de rumân [sic !], pre numele său Noe” (2, p. 153), și-l învață cum să-și construiască o corabie în care el, toți ai săi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]