2,000 matches
-
iar cele mai puține 7, variabila L-A, care arată rapotul dintre lungimea și lățimea limbului. Corelații semnificative dar de semn negativ au fost cele mai multe, 16 la variabila SP (deschiderea sinusului pețiolar) și nici una la variabila N2. Analizate pe categorii arhitectonice se constată că lungimea nervurilor principale a avut cele mai multe corelații semnificative de la 20 la N2 până la 26 la N3. Adâncimea sinusurilor laterale (U, O, DS1, DS2, DS) a avut corelații semnificative cuprinse între 25 (DS) și 20 (U). Lungimea (ALT
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
culturii vechi românești În Muntenia”,fiind conștient de aspectele ce privesc luminarea maselor prin cultură și educație morală. Educația religioasă primită de la mama sa și dragostea față de Dumnezeu a Voievodului Constantin s-a concretizat prin ridicarea de biserici În stilul arhitectonic brâncovenesc, care a apărut Între anii 1678 și 1725 și s-a răspândit În toată Țara Românească și Transilvania. Unele ctitorii au rezistat vitregiilor vremii, altele Însă nu. Înainte de a ajunge domnitor, el construiește două biserici lângă București la Mogoșoaia
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]
-
Cantacuzino a scris un text esențial intitulat „Orașul Iași, un peisaj”. Scris Între anii 1957-1960, când arhitectul locuia, cu domiciliul forțat, la Mitropolia Moldovei și Bucovinei, textul a văzut lumina tiparului abia În anul 1993. Superba sinteză a valorilor urbanistice, arhitectonice, culturale ale acelui Iași a rămas Într-un tainic anonimat timp lung În care orașul va căpăta o imagine radical opusă.Valoarea acelor idei ce Întruchipează un destin urban rămas În nedesăvârșire ne obligă la reamintire, rememorare și meditație. Iașiul
Prelegeri academice by Arh. IONEL OANCEA () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92346]
-
executat Împreună cu cei 4 fii ai săi și sfetnicul Ianache. Dintre toți domnitorii, niciunul nu a prețuit mai mult arta și cultura așa cum a făcut-o Constantin Brâncoveanu. A Înființat școli, tipografii, a ridicat palate, biserici, dezvoltând propriul său stil arhitectonic. La sfârșitul secolului al XVII-lea și Începutul secolului al XVIII-lea, Învățământul s-a dezvoltat foarte mult, funcționând școli mănăstirești, episcopale și domnești. Cele mănăstirești erau accesibile celor din rândurile maselor populare, iar cele episcopale pregăteau tinerii la un
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Oana-Maria Acsinie () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92320]
-
Olga Froebe-Kapteyn l-a invitat pe Jung în august 1933 la prima conferință Eranos cu tema "Yoga și Meditația în Occident și Orient". Invitații de onoare erau așezați în jurul unei imense Mese Rotunde de culoare verde, o adevărată mandală ipostaziată arhitectonic. Ea funcționa aici asemenea unei roți generatoare de creație, după cum își notase peste timp amfitrioana Eranos-ului. N-aș vrea să trec cu vederea nici prezența specială, cu totul privilegiată, la Ascona a lui Mircea Eliade. În Memorii, dar și în
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
asupra mediului social și e lipsit de semnificații mai profunde. Ion Proza românească interbelică inaugurează prin Liviu Rebreanu, obiectivarea romanului modern considerat de critica literară o treaptă superioară în evoluția speciei. Eugen Lovinescu observa orientarea autorului romanului Ion, prin construcția arhitectonică și prin multitudinea detaliilor, spre “amplele proze epice”, fenomen remarcabil în perioada de după primul război mondial.Ion Simuț specifică în cartea sa Rebreanu dincolo de realism motivele care i-au adus celebritatea, relevate de critica interbelică: ”Întâiul e acela că
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
978-606-24-0119-1 111 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/ 1996. Printed in ROMANIA BOGDAN NITA Ontologia operei de artă INSTITUTUL EUROPEAN 2016 Cuvinte-cheie: ontologie, estetică, opera de artă, arhitectonică, tropi ontologici "La philosophie trouvera aide dans poésie, art, etc, dans un rapport beaucoup plus étroit avec elles, elle renaïtra et réinterprétera ainsi son propre passée de métaphysique - qui n'est pas passé" (NC: 39). Maurice Merleau-Ponty Cuprins Mulțumiri / 11
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
5.3. Sculptura / 149 5.4. Fotografia și cinematografia / 151 6. Stratificarea obiectului estetic / 153 7. Opera de artă ca produs finit / 155 8. Puterea creației și rolul contemplației / 158 9. Tropii ontologici ai operei de artă / 163 PARTEA II Arhitectonica ontologică a operei de artă / 175 Capitolul I. Înțelegerea și funcționarea operei de artă literară / 179 1. Nevoia stratificării ontologice și modul de a înțelege opera literară / 182 1.1. Stratificarea operei literare / 195 1.1.1. Stratul sunetelor cuvintelor
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
adăugări pentru înțelegerea operei poetice / 210 3. Anumite adăugări pentru înțelegerea romanului și a dramei / 215 4. Subgenuri estetice specifice operei literare / 220 4.1. Dimensiunea fantastică a operei literare / 221 4.2. Dimensiunea magică a operei / 223 Capitolul II. Arhitectonica ontologică a operei de artă vizuală / 227 1. Pictura, fotografia și filmul: particularizări / 230 2. Determinarea ontologică a picturii / 232 3. Compoziția artei fotografice și determinarea valorilor artistice / 239 4. Arhitectonica ontologică a operei cinematografice / 246 5. Clarificări în privința arhitectonicii
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
4.2. Dimensiunea magică a operei / 223 Capitolul II. Arhitectonica ontologică a operei de artă vizuală / 227 1. Pictura, fotografia și filmul: particularizări / 230 2. Determinarea ontologică a picturii / 232 3. Compoziția artei fotografice și determinarea valorilor artistice / 239 4. Arhitectonica ontologică a operei cinematografice / 246 5. Clarificări în privința arhitectonicii ontologice a operei de artă vizuală / 256 Addenda De ce o stratificare ontologică a operei de artă / 261 Afterword / 265 Bibliografie / 271 Mulțumiri Publicarea primei mele cărți de specialitate vine în urma unui
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Arhitectonica ontologică a operei de artă vizuală / 227 1. Pictura, fotografia și filmul: particularizări / 230 2. Determinarea ontologică a picturii / 232 3. Compoziția artei fotografice și determinarea valorilor artistice / 239 4. Arhitectonica ontologică a operei cinematografice / 246 5. Clarificări în privința arhitectonicii ontologice a operei de artă vizuală / 256 Addenda De ce o stratificare ontologică a operei de artă / 261 Afterword / 265 Bibliografie / 271 Mulțumiri Publicarea primei mele cărți de specialitate vine în urma unui efort colectiv. De aceea doresc să îmi exprim recunoștința
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
atunci când nu este supusă contemplației și într-o stare deschisă atunci când este supusă contemplației. Determinarea naturii sale ideale nu poate fi dată decât prin contemplație, în timp ce experiența estetică duce la identitatea operei de artă. De aceea, pentru a putea determina arhitectonica operei trebuie să plecăm de la identificarea tipului de obiect de care dispune, ce ne este revelat prin relațiile dintre individualii artei. 1. Tema cercetării și modul în care va fi tratată Opera de artă poate fi înțeleasă ca obiect auto-suficient
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Acest lucru este posibil prin intermediul fenomenalității operei. Opera de artă se prezintă ca o formă materială prin intermediul materiei ei și ca o formă spirituală prin puterea și imaginea sa. Pornind de la tipul dublu de existență a operei putem propune o arhitectonică ontologică a operei de artă. O posibilă stratificare ontologică nu poate ignora istoricitatea operei. În Estetica, pentru Hartmann primul strat (stratum) este cel perceptibil ce produce stratul de fond. Cele două tipuri de straturi se află într-o relație eterogenă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
acestor "multiplicități" și, astfel, ea se prezintă ca un individual. Din acest motiv, înțelegerea operei ca individual necesită o stratificare în funcție de tipul operei de artă. Pericolul unei stratificări ontologice survine din posibilitatea interpretării operei ca idee superioară sau ideală, întrucât arhitectonica operei se poate impune ca model valid universal. De aceea se impune o stratificare ontologică numai prin posibilitatea unei analize deschise a operei. Opera rămâne deschisă pentru că este potențialitate, în timp ce produsul final este caracterizat de actualitate întrucât arta este determinată
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ei. Înțelegerea trăsăturilor fundamentale ale artei și a procesului de raportare dintre entitățile artelor. În partea a doua, analiza pleacă de la stratificarea ingardiană pentru a determina o stratificare specifică artei, una care nu elimină experiența estetică. Totodată, voi propune o arhitectonică ontologică a artei vizuale pentru înțelegerea existenței lor. Ambele părți implică ideea conform căreia valoarea și adevărul artei intră în raport cu temporalitatea umană. PARTEA I Fundamentarea câmpului teoretic și determinarea conceptelor de analiză a operei de artă Ontologia înțelege opera de
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de artă. Totodată, pentru a determina existența operei trebuie să expunem aparatul teoretic și să evidențiem factorii externi ce contribuie la definirea operei de artă. Dacă în cadrul operei literare vorbim de o stratificare ontologică, în cadrul operei vizuale vom aplica o arhitectonică ontologică. Facem acest lucru pentru a diferenția modul relațional al elementelor constituente operei, fără a elimina din cadrul arhitectonicii artei vizuale prezența și modul distinctiv de funcționare a straturilor ontologice. Ce dorim să evidențiem este următorul lucru: în cadrul artelor vizuale elementele
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ce contribuie la definirea operei de artă. Dacă în cadrul operei literare vorbim de o stratificare ontologică, în cadrul operei vizuale vom aplica o arhitectonică ontologică. Facem acest lucru pentru a diferenția modul relațional al elementelor constituente operei, fără a elimina din cadrul arhitectonicii artei vizuale prezența și modul distinctiv de funcționare a straturilor ontologice. Ce dorim să evidențiem este următorul lucru: în cadrul artelor vizuale elementele compoziționale au o libertate de manifestare mai mare decât în cadrul operei scrise. Capitolul I Cum se naște și
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
arte ale reprezentării, desenul și pictura, au o natură specială definită prin intermediul puterii imaginii și al imaginației. Ca arte reprezentative ele pot fi interpretate ca reprezentări ale reprezentării, adică imaginea reprezentării. De aceea, desenului și picturii li se aplică o arhitectonică definită de meta-imagine. Compoziția reală a desenului și a picturii sunt pânza, petele de culoare și creionarea. Imaginea lor este redarea unei părți a vieții, a unei idei sau exprimări ale esenței ideilor (în cazul picturii abstracte). Arta complexă, în
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
numelor" necesită o gândire și o acțiune magice, iar orice funcție magică a cuvântului domină funcția semantică. Ca purtătoare de energie magică, arta nu este interpretată doar ca o artă auto-suficientă, ci și ca instrument al refacerii creative. PARTEA II Arhitectonica ontologică a operei de artă În analiza noastră ne îndreptăm spre înțelegerea operei după modelul prezentat, la care adăugăm principiile determinatoare ale artei. Vom lua în considerare artele scrise și artele vizuale și vom face referințe la un număr limitat
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
altele "pentru a percepe realismul și fantezia ca pe niște praguri ale evoluției și alchimiei. Acest prag este un component al "podului mintal" în și între culturi"44. Obiectul literaturii își câștigă unicitatea și autonomia cu ajutorul tropilor ontologici. Capitolul II Arhitectonica ontologică a operei de artă vizuală Diferența dintre artele scrise și artele vizuale constă în relația dintre elementele ontologice din cadrul compoziției fiecărei arte în parte. Artele vizuale sunt interpretate ca fiind mai degrabă acțiuni și execuții. Adică ele sugerează o
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
cu arta ci, mai degrabă, cu forma socială și valoarea formei în sens marxist. Dematerializarea fotografiei implică "principiul infinit al câmpului vizualizării"9 unde, imaginea este abstractizarea perceptuală a unei structuri vizuale ce are la bază o formă materială. 4. Arhitectonica ontologică a operei cinematografice Studiile filosofice ale filmului se centrează, în general, pe ontologia generativă a formelor ecranizate. Întrebarea privitoare la arta cinematografică este o întrebare care caută să înțeleagă modului în care "cinematografia" aduce la un loc, în termenii
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
dintre un film bine executat și un film artistic. Valoarea cinematografică întâmpină aceleași probleme ca valoarea fotografică. Însă, un răspuns provizoriu ar putea consta în diferența dintre cinematografie, înțeleasă ca formă de artă, și producția de film. 5. Clarificări în privința arhitectonicii ontologice a operei de artă vizuală Cercetarea ontologică a structurii operei de artă atrage atenția asupra unor determinări care, prin intermediul intuiției, pot explica existența operei de artă. Riscul unei stratificării ontologice constă în conturarea unui profil teoretic în care opera
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
încercarea sa de a reda forme de artă. De exemplu, în modernism, implicarea instrumentelor tehnice a dus la problema fundamentală a modului lor de utilizare și a rolului operei pe care îl însușește în noul mediu al creației. Prin urmare, arhitectonica ontologică a artei vizuale evidențiază nu doar relația elementelor constituente operei, ci și procesul mecanic al redării artei vizuale. Astfel, existența operei vizuale ține de modalitatea relației dintre compoziția sa și procesul creativ. În modernitate, determinarea ontologică a existenței obiectului
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
un mod nihilist de refulare a artei, ci definesc starea pre-ontoloigcă a operei de artă. Cu alte cuvinte, orice obiect real poate dobândi însușiri artistice dar nu mod natural, ci doar prin implicația creatorului. În consecință, putem spune că orice arhitectonică ontologică a operei de artă nu are ca scop înțelegerea completă a operei, ci identificarea relațiilor dintre elementele compoziționale ale obiectului și scopul tropilor ontologici. O astfel de relație face posibilă concretizarea operei de artă. Astfel, prin intermediul categoriei de relație
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
320. ------------------------------------------------------------------------- ONTOLOGIA OPEREI DE ARTĂ 10 1 Résumé Introducere Fundamentarea câmpului teoretic... Cum se naște și cum înțelegem opera de artă în general Prezență și absență. Ideea de apariție și ideea de percepție Înțelegerea și funcționarea operei de artă literară Arhitectonica ontologică a operei de artă vizuală De ce o stratificare ontologică a operei de artă? Afterword Bibliografie Bibliografie
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]