1,035 matches
-
unei ample anchete efectuate de profesorul german Thede Kahl în anul 1998, în satele din Dobrogea, 70-75% dintre locuitorii aromâni nu se consideră sau nu vor să fie considerați minoritate etnică. Datele acestei anchete, care susțin teza potrivit căreia cei mai mulți aromâni din România se consideră români, s-au concretizat în lucrarea de doctorat a lui Kahl intitulată " Ethnizität und räumliche Verteilung der Aromunen in Sudosteuropa" ("Etnicitatea și răspândirea teritoriala a aromânilor din Europa de sud-est"). O minoritate activă se consideră totuși
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
etnică. Datele acestei anchete, care susțin teza potrivit căreia cei mai mulți aromâni din România se consideră români, s-au concretizat în lucrarea de doctorat a lui Kahl intitulată " Ethnizität und räumliche Verteilung der Aromunen in Sudosteuropa" ("Etnicitatea și răspândirea teritoriala a aromânilor din Europa de sud-est"). O minoritate activă se consideră totuși "minoritate etnică" și au adresat guvernului României o cerere ca să fie recunoscuți drept minoritate națională. Datele statistice oscilează însă în privința tendinței aromânilor de a se autoconsidera minoritate "națională", "culturală" sau
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
și au adresat guvernului României o cerere ca să fie recunoscuți drept minoritate națională. Datele statistice oscilează însă în privința tendinței aromânilor de a se autoconsidera minoritate "națională", "culturală" sau doar "lingvistică". Aceste date sunt divergente și contradictorii. Astfel, un segment al aromânilor, provenit mai ales din grămuștenii bulgari (foști locuitori ai comunelor din jurul Giumaiei, actualul Blagoevgrad, din vecinătatea Sofiei, emigrat în România în valuri succesive după 1926) și vorbitor al unei variante de aromână arhaică, au înaintat autorităților din București petiții în
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
de "minoritate etnică" (pe lângă celelalte 19 minorități etnice deja recunoscute în România). La sosirea lor în România, acești grămușteni au fost colonizați ca "macedoni", iar cetățenia regatului România le-a fost acordată abia după un deceniu. Orientarea acestor grupuri de aromâni este motivată de dorința de a-și păstra vorbirea proprie. Statutul de minoritate le-ar permite să-și păstreze mai bine specificul etnic, cultural și lingvistic. Subdialectele aromânei aparțin patrimoniului european și este în interesul Europei ca acestea să fie
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
proprie. Statutul de minoritate le-ar permite să-și păstreze mai bine specificul etnic, cultural și lingvistic. Subdialectele aromânei aparțin patrimoniului european și este în interesul Europei ca acestea să fie protejate și să li se confere un statut aparte. Aromânii figurează de mai mulți ani pe listele unor organizații europene care au în vedere situația popoarelor așa zis "periclitate" (pe cale de asimilare ireversibilă). Unii aromâni marcanți din România, cum ar fi Matilda Caragiu-Marioțeanu, susțin tot mai frecvent că aromânii din
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
interesul Europei ca acestea să fie protejate și să li se confere un statut aparte. Aromânii figurează de mai mulți ani pe listele unor organizații europene care au în vedere situația popoarelor așa zis "periclitate" (pe cale de asimilare ireversibilă). Unii aromâni marcanți din România, cum ar fi Matilda Caragiu-Marioțeanu, susțin tot mai frecvent că aromânii din România s-ar afla actualmente într-o criză de identitate profundă. Această criză este artificial întreținută de interferențele politice în domeniul cercetărilor filologice, istorice, etnologice
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
aparte. Aromânii figurează de mai mulți ani pe listele unor organizații europene care au în vedere situația popoarelor așa zis "periclitate" (pe cale de asimilare ireversibilă). Unii aromâni marcanți din România, cum ar fi Matilda Caragiu-Marioțeanu, susțin tot mai frecvent că aromânii din România s-ar afla actualmente într-o criză de identitate profundă. Această criză este artificial întreținută de interferențele politice în domeniul cercetărilor filologice, istorice, etnologice și lingvistice, care se manifestă prin teorii contradictorii și dispute privind originea lor. Istoriografiile
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
o întâietate cât mai timpurie a fiecărui popor, chiar în teritoriul acoperit astăzi de statul care îl reprezintă: "vatra străromână" doar în România, teoria vechilor slavi de sud evoluând singuri în Serbia și Bulgaria, sau "grecii latinizați" ca strămoși ai Aromânilor, intră în această tendință. În astfel de teorii, Linia Jireček, Țaratul Vlaho-Bulgar, Iașii sau ponderea Cumanilor la Dunărea de Jos și în Balcani, nu sunt negate de nimeni, dar sunt trecute sub tăcere, iar în dezbaterea istorică, rolul strămoșilor minorităților
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
zonelor respective, la fel în Peninsula Balcanică și la Dunărea de Jos, populația Daco-Tracă romanizată a evoluat diferit de la nordul la sudul zonei, "vatra străromână" întinzându-se la nordul liniei Jireček pe ambele maluri ale Dunării, iar despărțirea Românilor de Aromâni (și de Megleno-Români) producându-se fără ca unii să descindă din ceilalți, prin instalarea Slavilor între ei, și prin evoluția separată din Proto-Română în Română și în Aromână. Sigurele Românii populare care se datorează unor migrațiuni ar fi, în această ipoteză
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
în Aromână. Sigurele Românii populare care se datorează unor migrațiuni ar fi, în această ipoteză "sedentaristă", grupul Istro-Românilor și Vlahia moravă. Toți ceilalți ar fi băștinași acolo unde trăiesc, fie ei Români sau Aromâni... Exceptând statele din Peninsula Balcanică, unde aromânii sunt autohtoni, există comunități sau grupuri de emigranți aromâni care trăiesc în diasporă. Cele mai importante și bine organizate se află în Statele Unite ale Americii și Canada, în Australia, respectiv în Franța și Germania, dar și în România. Originea acestor
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
află în Statele Unite ale Americii și Canada, în Australia, respectiv în Franța și Germania, dar și în România. Originea acestor comunități este diversă. Germania e țara în care, la Freiburg, își află sediul una din cele mai importante organizații ale aromânilor, cu caracter transnațional, intitulată "" Uniunea pentru cultura și limba aromână"". Decanul de vârsta și liderul necontestat al diasporei aromâne este profesorul Vasile Barba din Freiburg. Născut în Grecia, în Megali Livadhia, s-a stabilit în perioada interbelică împreună cu familia în
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
Născut în Grecia, în Megali Livadhia, s-a stabilit în perioada interbelică împreună cu familia în România, de unde a emigrat în Germania. Vasile Barba a contribuit la adoptarea Recomandării 1333/1997 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind limba și cultura aromânilor, document care în Grecia a fost criticat ca "o nouă iradea (decret) a Sultanului din 1905" și care a recunoscut la timpul respectiv vlahii ca etnie separată de greci în cadrul Imperiului Otoman. Într-un interviu din martie 2006, Barba a
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
ca "o nouă iradea (decret) a Sultanului din 1905" și care a recunoscut la timpul respectiv vlahii ca etnie separată de greci în cadrul Imperiului Otoman. Într-un interviu din martie 2006, Barba a declarat că ""România e singura patrie a aromânilor"". La Freiburg se află de mai bine de o jumătate de veac o amplă bibliotecă macedoromână. În Italia, la Salo, a trăiit în exil Constantin Papanace, aromân născut la Veria, ajuns mai apoi deputat în Parlamentul României și ministru de
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
interviu din martie 2006, Barba a declarat că ""România e singura patrie a aromânilor"". La Freiburg se află de mai bine de o jumătate de veac o amplă bibliotecă macedoromână. În Italia, la Salo, a trăiit în exil Constantin Papanace, aromân născut la Veria, ajuns mai apoi deputat în Parlamentul României și ministru de finanțe. În America, "Societatea Fărșărotul", înființată in 1902 de Nicolae Cican, un fost elev al școlilor românești din Albania, este încă activă în statul Connecticut și cuprinde
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
ajuns mai apoi deputat în Parlamentul României și ministru de finanțe. În America, "Societatea Fărșărotul", înființată in 1902 de Nicolae Cican, un fost elev al școlilor românești din Albania, este încă activă în statul Connecticut și cuprinde grupuri eterogene de aromâni, care uneori își percep identitatea în mod diferit sau chiar antagonic unii față de ceilalți. În conjuncție cu Societatea Fărșărotul, deși cu personalitate proprie, se află „Congresul pentru cultura macedoromână”, condus de Aureliu Ciufecu, originar din comuna Pleasa, Albania, și absolvent
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
Pleasa, Albania, și absolvent al Liceului Român din Salonica, Grecia. În prezent Ciufecu e consul onorific al României în Statele Unite . Pentru un timp, Ciufecu a fost secretar al Societății Fărșărotul, el fiind înlocuit ulterior de mai tânărul Nick Balamaci, un aromân născut în Statele Unite, căruia i s-a reproșat temporar o atitudine fățiș conciliatoare pro-greacă reflectată în tonul editorialelor publicate în buletinul societății. Societatea Fărșărotul se află în vizorul diplomaților eleni de la Ambasada Greciei la Washington D.C., care tradițional monitorizează activitatea
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
conciliatoare pro-greacă reflectată în tonul editorialelor publicate în buletinul societății. Societatea Fărșărotul se află în vizorul diplomaților eleni de la Ambasada Greciei la Washington D.C., care tradițional monitorizează activitatea diasporei aromâne, deseori acuzată de activități așa zise antielene. În Franța, unii aromâni sunt grupați sub egida asociației 'Tră Armănami' de la Paris, condusă de omul de afaceri și absolvent al Politehnicii din București Iancu Perifan, care în vremea studenției și ulterior a fost membru al Mișcării Legionare Aromânii se află în prezent la
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
zise antielene. În Franța, unii aromâni sunt grupați sub egida asociației 'Tră Armănami' de la Paris, condusă de omul de afaceri și absolvent al Politehnicii din București Iancu Perifan, care în vremea studenției și ulterior a fost membru al Mișcării Legionare Aromânii se află în prezent la răscruce de drumuri, iar conjunctura politică pare să le surâdă din nou. La 1 ianuarie 2007 România și Bulgaria (pe lângă Grecia) au devenit state membre cu drepturi depline ale Uniunii Europene, iar cetățenii acestor țări
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
1 ianuarie 2007 România și Bulgaria (pe lângă Grecia) au devenit state membre cu drepturi depline ale Uniunii Europene, iar cetățenii acestor țări se bucură de dreptul de a călători, studia, stabili cu ușurință în una sau alta din aceste țări. Aromânilor grămușteni de origine bulgară din România care păstrează sentimentul identității lor în această patrie de adopție (vezi revista 'Bana Armâneascâ' li se deschid noi oportunități pentru salvarea propriei identități. Profesorul de istorie contemporană la Universitatea din Viena Max Demeter Peyfuss
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
de adopție (vezi revista 'Bana Armâneascâ' li se deschid noi oportunități pentru salvarea propriei identități. Profesorul de istorie contemporană la Universitatea din Viena Max Demeter Peyfuss remarca într-un articol publicat în Curierul Național că "Într-o viitoare Europă comună, aromânii - indiferent de ce parte a frontierei ar trăi (căci frontierele moderne au distrus spațiul natural de viață al aromânilor) - trebuie să obțina dreptul lor nelimitat de domiciliu ca aromâni." GRECIA FYROM SERBIA BULGARIA ROMANIA DIASPORA DIVERSE Bloguri Istorie Aromâni ROUMANIE. Ministère
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
contemporană la Universitatea din Viena Max Demeter Peyfuss remarca într-un articol publicat în Curierul Național că "Într-o viitoare Europă comună, aromânii - indiferent de ce parte a frontierei ar trăi (căci frontierele moderne au distrus spațiul natural de viață al aromânilor) - trebuie să obțina dreptul lor nelimitat de domiciliu ca aromâni." GRECIA FYROM SERBIA BULGARIA ROMANIA DIASPORA DIVERSE Bloguri Istorie Aromâni ROUMANIE. Ministère des Affaires étrangères “Le traité de paix de Bucarest du 28 juillet (10 août ) 1913” précédé des Protocoles
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
un articol publicat în Curierul Național că "Într-o viitoare Europă comună, aromânii - indiferent de ce parte a frontierei ar trăi (căci frontierele moderne au distrus spațiul natural de viață al aromânilor) - trebuie să obțina dreptul lor nelimitat de domiciliu ca aromâni." GRECIA FYROM SERBIA BULGARIA ROMANIA DIASPORA DIVERSE Bloguri Istorie Aromâni ROUMANIE. Ministère des Affaires étrangères “Le traité de paix de Bucarest du 28 juillet (10 août ) 1913” précédé des Protocoles à la Conférence Bucarest, 1913.
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
Skopje, cu 338.358 de locuitori, sau 66,75% din populație. Ei sunt urmați de albanezi, care numără 103.891 de locuitori (20.49%), 23.475 de romi (4.63%), sârbi (14.298), turci (8.595), bosniaci (7.585) și aromâni (2.557), iar 8.167 oamenii nu aparțin nici uneia dintre aceste grupuri etnice. Skopje este un oraș înfrățit cu:
Skopje () [Corola-website/Science/297229_a_298558]
-
se oferă mărțișoare băieților de către fete (in mod tradițional mărțișoarele sunt făcute de ele însele), aceștia oferind la rândul lor fetelor mărțișoare de 8 martie (o mică diferență față de restul țării). Sărbătoarea mărțișorului se poate întâlni în zona Balcanilor la Aromâni și Megleno-Români, precum și la Bulgari care o numesc "Martenița" (""). Literatură
Mărțișor () [Corola-website/Science/298167_a_299496]
-
puternic distribuția demografică internă a Albaniei. Problema etniei este una delicată și pe larg dezbătută. Statisticile oficiale consideră Albania o țară puternic omogenă din punct de vedere etnic (97% albanezi), dar grupurile minoritare (greci, macedoneni, muntenegreni/sârbi, romi și vlahi/aromâni) au pus la îndoială datele oficiale, afirmând că ponderea lor în cadrul populației este subestimată. Ultimul recensământ cu date etnografice înainte de 2011 fusese efectuat de autoritățile comuniste în 1989. Albania recunoaște trei minorități naționale, grecii, macedonenii și muntenegrenii, și două minorități
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]