5,079 matches
-
care de altfel au fost mobilizați pe loc, pentru a repara ceea ce se putea repara și mai ales, pentru a reconstrui, completa și reconfecționa mobilierul și materialul didactic al școlii. Toată arhiva școlii a fost distrusă, cea mai mare parte arsă și o bună parte împrăștiată așa că, primele două decenii ale secolului al XX-lea vor fi greu de reconstituit - dacă nu imposibil, din punct de vedere al problematicilor care fac obiectul întreprinderii de față : proces școlar, oameni, activități, înfăptuiri, etc.
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355549_a_356878]
-
să mă mir câtă energie vitală am consumat, doar ca să supraviețuiesc de azi pe mâine în această junglă modernă pe care o reprezintă astăzi o metropolă, oricare ar fi ea. Cu ce preț și, cu ce câștig? Vise spulberate, tinerețe arsă prea devreme, sănătate zdruncinată iar despre idealuri, mai bine să nu pomenesc nimic. Și cu cât este metropola mai mare, cu atât și alienarea este mai mare, de cele mai multe ori reîntoarcerea fiind aproape imposibilă. O junglă care macină nervii și
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 14 de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355636_a_356965]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > BĂTRÂNI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 890 din 08 iunie 2013 Toate Articolele Autorului BĂTRÂNI... Am rămas doar, Două străchini de lut, Ciobite de vreme, Mușcate de timp, Una arsă și neagră, Din transilvanul Corund, Cealaltă albă, Cumpărată demult. Avem fețe brăzdate, De plugul anilor mulți, Smochine uscate, Ochii martori tăcuți. Vocile ne sunt, Sugrumate, De amintirea, Anilor trecuți. Referință Bibliografică: BĂTRÂNI / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
BĂTRÂNI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 890 din 08 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346214_a_347543]
-
scos din geantă un bidon cu apă de i-am spălat rănile. Îl ustura și mai rău. Nea Titi zice „Lasă, Chiriac, că poate-ți rămân urechile mai mici.” Urecheatu' vroia să râdă dar nu putea, că-l ustura pilea arsă de pe față. Mitu era mai dolofan, mai bucălat. Suflu' exploziei nu l-a trântit, dar în fugă s-a-mpiedicat și-a căzut în barbă. Era julit de ziceai că s-a dus la bărbier și bărbieru' era orb. „Cum ieșim de-
ORTAC de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346198_a_347527]
-
mângâia tenebrlele din suflet ale celor 10 femei din salon... Genele s-au unit într-un dans al clipelor magice dintr-o noapte de dragoste cu eternitatea și au adormit în murmurul unui cântec de leagăn abia îngânat de buzele arse ale unei bătrâne pierdută în negura uitării de sine... Va urma Referință Bibliografică: Dă-mi, Doamne, un petec de cer!-fragment de roman / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 246, Anul I, 03 septembrie 2011. Drepturi de Autor
DĂ-MI, DOAMNE, UN PETEC DE CER!-FRAGMENT DE ROMAN de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356162_a_357491]
-
înaltă/ cu miresme de sori,/ de o noapte de cumpănă,/ ca orice noapte/ promițătoare și/ primejdioasă,/ și de glasul nostru/ planând în rotocoale line/ peste ființe năpădite de ierburi,/ scoici, melci și sare/ fierbinte". Dar în umbră stă binecunoscuta "Efigie arsă/ într-un timp sonor, de clopote." Chiar dacă peisajul existențial se prezintă bântuit de torturantul spirit al obscurității, speranța va persista, infatigabila speranță: "Voi vedea/ încă o dată soarele, luna crescând și, poate,/ mugurii unei vindecări colective." "Belșugul sclipitor de nisipuri spulberate
MUZICALE de BAKI YMERI în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368977_a_370306]
-
roze/ după steaua cu lumini și poze./ Dar zadarnic cearcă: steaua nu-i,/ Moșul a plecat în drumul lui/ și-a lăsat ca un amar descântec,/ numai somnul legănat de cântec-/ cântecul de leagăn fără mamă/ să-i închidă ochii arși de teamă:/ Nani, suflet de zăpadă,/ lasă genele să cadă./ Lasă fruntea, ca o undă,/ între perne să se-ascundă,/ căci în lumea asta rea/ nu mai arde nici o stea./ Steaua magilor, albastră,/ a fugit de la fereastră/ și s-a
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
Five Senses", în 2014, și a avut mai multe concerte în Europa și SUA. Ariana Arcu și-a început de curând și o carieră de soprană, dând astfel curs pasiunii sale dintotdeauna pentru operă. În 2015, a debutat în producția Ars Nova a "Nunții lui Figaro", de Mozart, în rolul Cherubino, după care, în 2017, a primit rolul Mimi din "La Bohème", de Puccini. Artista continuă colaborarea cu profesoara sa, dr. Ginger Beazley. Artista va interpreta următorul repertoriu: Francis Poulenc - "Les
LA SOIRÉE DE LA FRANCOPHONIE de I C R NEW YORK în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370792_a_372121]
-
Daniel Publicat în: Ediția nr. 1990 din 12 iunie 2016 Toate Articolele Autorului curg ciupercile pe drum ca și mâna pe perete nu-ți mai vine nici acum dor să-ți fie mai cu sete mai cu sete de dor ars să te vezi cu ochii-n stele pas făcând după alt pas să ascunzi lumina-n ele să asculți mers după mers umbra-n floare floarea-n umbră lung privind după-nțeles și cu mersu până-n dungă văz de stele
UMBRA-N FLOARE de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370872_a_372201]
-
străduim să fim mai buni și-n satul mirosind a pâine, cum dat ne este din străbuni, pășim încet, încet spre mâine căci este Sfânta Joie Mare.... un colț de pagină ruptă dintr-un măr înflorit ... seceta gândului peste buze arse poposind însetate pe trifoiul cu patru foi zâmbind sub poveri înrourate chemări depărtări visuri patimi adieri de zefir pribeag narcise firave îndrăgostite de iriși-vâslași unduind miresme crude înoată într-un ostrov de verde crud ploaie de raze călduțe prinse-n
FLORILEGIU DE PRIMĂVARĂ (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370996_a_372325]
-
Dar băiatul suferea. Până într-o zi. Era la coasă. Măriuca a trecut pe lângă fâneața lui și-i dete binețe. Avea un ulcior cu apă rece de izvor. - Ți-i sete Costache? îl întrebă fata întinzându-i vasul de lut ars. - Mi-o fi, Mărioară, de câte ori te văd mă seacă inima de tine. A băut jumătate de ulcior. Fata, simțind că s-a împuținat apa, îi zise mai mult în glumă. - Acum ce fac, mă duc la taica cu jumătate de
UN GRĂDINAR ŞI O FLOARE ÎNTRE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370916_a_372245]
-
moment dat capul. Prin aerul umed se simțea miros picant de carne pe grătar. Se îndreptă încet spre chioșcul din colț. - Hei, ce faci? E ziua ta liberă! Costi rostogolea micii, împingându-i cu furculița lungă, cu coada de lemn arsă, atent la zeama care curgea pe cărbuni. - Dă-mi cinci bucăți! Strânse pachetul cald la piept și o luă încet spre casă. I se păru că vede apropiindu-se de stație un tramvai galben condus de un Nicu țanțoș și
VASILICA de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370971_a_372300]
-
NUME ... Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1589 din 08 mai 2015 Toate Articolele Autorului Pe plaja fără nume, de mine rătăcit Și descompus de valuri în mii de firicele, Simțeam lumina crudă, crescând din răsărit, Albind cenușa arsă a patimilor mele. Mă desmierdau adâncuri ce trimeteau prin unde, Crâmpeiele de raze ce foc purtau de sus, Să reaprindă bobul de jar dintre imunde Cochilii sfărâmate și putrede-n apus. Doar licăr de siliciu mai dormita pe mal, Pierdut
PE PLAJA FĂRĂ NUME … de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369818_a_371147]
-
păreau fermecate, purtându-l ca vântul pe drumurile înghețate, așa încât, în curând, ajunseră în locul în care fusese odată căsuța celor doi frați moși. Zăpada se topise de jur-împrejur, iar nu foarte departe de mormanul de cenușă rămasă din toate lucrurile arse, Ionuț zări niște urme negre de pași. - Sunt urmele vrăjitorului! Băiatul își duse un deget la buze și îi făcu semn lui Fulgușor să nu mai scoată nici un sunet. Pesemne că Vrăjitorul de Foc se întorsese în locul pe care îl
POVESTEA VRĂJITORULUI DIN ŢINUTUL DE FOC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369919_a_371248]
-
era în incapacitate de a-și mai exercita funcția. Părintele Ioanichie Moroi avea să treacă la Domnul doi ani mai târziu, la 3 septembrie 1944. Prima grijă a Părintelui Cleopa Ilie a fost aceea de a reînnoi incinta și chiliile arse, să acopere cu tablă biserica de piatră și să facă un nou paraclis. În anul 1944, la 27 decembrie, monahul Cleopa este hirotonit ierodiacon, iar la 23 ianuarie 1945, ieromonah de Episcopul Galaction Cordun, pe atunci stareț al Mănăstirii Neamț
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369913_a_371242]
-
o vorbă. S-a așezat pe pat deoarece eu ocupam singurul scaun. Eu tot demontam și remontam piesă de piesă căutând defectul când la unul când la altul abia răspunzând volubilei taclale. În sfârșit am găsi defectele Erau niște lămpi arse, dar care nu se puteau folosi de la unul la altul. Am cerut o punguliță spre a lua lămpile cu mine în încercarea de a procura unele bune. Când, după două săptămâni, Veronica m-a întrebat de ele i-am răspuns
TELEVIZORUL REPARAT. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370393_a_371722]
-
Corund cu material și glazură din import, manifestând preferință pentru modelul lusitan portughez, din secolul al XVII-lea. Elemente de noutate se observă și în expoziția lui Sillo Attila, din Miercurea-Ciuc care lucrează într-o singură culoare, aceea a lutului ars, modele sculptate, cât și desenate: frunze, capul de zimbru, rață, cocoș, căprioară, spirale. Pe lângă obiecte de uz casnic și decorativ, prezente aproape în toată țara, ceramica de Corund înregistrează și forme originale, precum candelele sau felinarele în formă de dovleac
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
Nicoleta, Râmnicu-Vâlcea. O îmbinare între meșteșug străvechi și imaginație proprie oferă și Deak Csaba, din Odorheiu Secuiesc, în expoziția din podoabe de ceramică, ce au la bază forme și ornamente populare, prelucrate și adaptate după fantezie proprie, modelate din lut ars și pictat manual, reprezentând: păsări stilizate, inimioare, potcoave, frunze, floricele, multe tipuri de cruci, rozete, dinți de lup, soare. Daniel Ionescu, ceramist din Râmnicu Vâlcea, are ingenioasa și originala idee de a prezenta trăsăturile stilului arhitectural românesc, prin intermediul caselor, mânăstirilor
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
ceramist din Râmnicu Vâlcea, are ingenioasa și originala idee de a prezenta trăsăturile stilului arhitectural românesc, prin intermediul caselor, mânăstirilor, culelor, hanurilor, pe care le creează din lut ars în cuptor cu lemne. Lutul recoltat din spații speciale, dospit, frământat, purificat, ars și decorat, însuflețit cu dragostea și hărnicia creatorilor, prinde viață luând forme variate și originale, tradiționale sau moderne, utile fie în scopuri casnice, fie decorative. Pentru încurajarea meșterilor ceramiști a fost organizat concurs de premiere a celor mai reușite creații
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
-o-mpart la toți în jur ce-or vrea Să guste din licoarea ce curge din vioară Și-apoi nebuni de beți să cădem toți în ea. Azi aripi mi-au crescut din nemurire Și din cenușa caldă a sufletului ars, Chip nu mai am, nici glas, dar nici durere, Născut-am fost acum din al viorii glas. Referință Bibliografică: GUST DE VIOARĂ / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2015, Anul VI, 07 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
GUST DE VIOARĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370569_a_371898]
-
mine care-mi umplu buzunarele cu solzi de pește, vara tîrziu, către toamnă, într-un echilibru fragil și cu regretul de a nu-mi fi de ajuns această bucată pustie de drum. Amară și înecăcioasă ca un fum de paie arse. Adevărul e pretutindeni sub razele piezișe, iar noi așteptăm, așteptăm, așteptăm. Munții se apropie de cer încheind tratate de pace croite pe măsura ta, dimineața la ora exactă, nu există ceva comparabil, poate doar această mare de dragoste și recunostință
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
Timp, de mine care-mi umplu buzunarelecu solzi de pește, vara tîrziu, către toamnă,într-un echilibru fragil și cu regretulde a nu-mi fi de ajuns această bucată pustie de drum.Amară și înecăcioasă ca un fum de paie arse.Adevărul e pretutindeni sub razele piezișe,iar noi așteptăm, așteptăm, așteptăm.Munții se apropie de cer încheind tratate de pacecroite pe măsura ta, dimineața la ora exactă,nu există ceva comparabil,poate doar această mare de dragoste și recunostință.... VIII
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
inimaginabile pe care i le-a oferit viața au fost exemplare, trecând cu un curaj de neînchipuit prin infernul războiului, atât pe frontul de est, cât și pe cel din vest, ca artilerist, rănit în mai multe rânduri, cu pielea arsă sau cu picioarele degerate, vindecat ca prin minune și întors cu bine acasă, unde era singurul sprijin al părinților săi. Dar calvarul său nu se va opri aici, deoarece va cunoaște și infernul închisorilor de la Giurgiu, Văcărești și Gherla, întemnițat
NEVOIA DE SENIN de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369389_a_370718]
-
de-am pierdut un an apoi și mă luară la război. Azi ești asemeni tuturor... și te privesc nepăsător, iar viața mea se scurge-ncet, am fost și sunt poet. Poeții nu sunt judecați, în legea lor sunt împărați, zadarnic arși ori spânzurați, poeți eternizați. Ei nu trădează , nici nu mint, prin sine-o lume oglindind. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Mitologicale / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1371, Anul IV, 02 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Boris
MITOLOGICALE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369477_a_370806]
-
un zid de pământ, lemn și piatră până la înălțimea de 2 m - din care 1 m păstrat în situ-peste care se ridica numai o construcție din lemn lipit cu lut și, ca element adiacent, calupuri relativ paralelipipedice din lut bine ars.’’ În continuarea materialului se face o descriere interesantă a incintei cetății insistându-se pe anumite similitudini ” cu tehnica a ceea ce astăzi numim zid celtic ( murus Gallicus) fiind însă anterioară și specifică populației nord tracice”. La mică distanță de cetate, înspre
CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]