1,164 matches
-
și roba de un negru profund, care cobora în albastru. La un moment dat, o albină sau poate o viespe îi roi în jurul urechilor și i se proiectă drept în ochi, ca un vârf de săgeată. Omar însuși sări ca ars, dar calul abia schiță un freamăt al nărilor. Lăsă zburătoarea să îi alunece pe luciul pupilei, ca pe o pieliță de măslină, ca și cum era mort. Aștepta încordat și insecta prinse curaj, îi trecu spre buza de sus, care îi păru
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
onorat chiar cu un semn din cap. Mi-era peste poate să înțeleg în virtutea cărei viziuni despre lume Ben părea destul de relaxat când venea vorba de un cadavru care-i plutise sub picioare de când venise în teatru, dar sărea ca ars când zicea cineva ceva despre distribuția unei piese pe care nici măcar nu urma s-o regizeze. Poate că era unul dintre oamenii aceia cărora le place să știe ei totul - caz în care, teatrul nu era locul potrivit pentru el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Va fi foarte interesant să urmărim ce se întâmplă, sări Janey imediat. E clar că MM e pe val. Practic au venit s-o vadă aseară toate numele grele. Uite-l pe Trevor Nunn1. Toți actorii de față săriră ca arși, de parcă cineva i-ar fi atins, ca pe vite, cu un fier încins pe șale. Unde? făcu Helen, nerăbdătoare. Acolo, vorbește cu MM și cu Ben. —Ben și martie din post, spuse Helen, înțepătoare. E șmecher băiatul. Hugo își dădu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Ne-am strâns astfel vreo patruzeci de călători care ne-am petrecut întreaga noapte sus pe un delușor, fascinați de spectacolul focului și de înspăimântătorul strigăt care creștea o dată cu flăcările, strigăt în care deslușiserăm până la urmă oribilele țipete ale celor arși. Niciodată nu-mi voi mai putea aminti de Tombuctu fără să-mi revină în fața ochilor imaginea aceea de iad. La ceasul plecării, un nor ca un lințoliu îi învăluia chipul, iar trupul îi era chinuit de nenumărate trosnituri. Amintirea mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
n-a aflat vreodată de acele Întrevederi și, cu atât mai puțin, de conținutul lor. - Nu vă forțați norocul: singurul care a ieșit cât de cât bine dintr-un pariu cu flăcările a fost Mucius Scaevola; toți ceilalți au murit arși pe rug, și nici el nu cred că se simțea prea bine după Încercare. Very funny, am bombănit În gând, ce să spun, foarte spirituală doamna Sonia Anderson cu ochii ei albaștri cu tot. Am rugat-o să revină la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
cu cuvîntul, Împotriva ordinii, iar În contextul unei existențe atît de simple ca aceea a lui Sebastián Mendoza nimeni nu riscase vreodată să fie ars pe rug sau spînzurat doar pentru elementarul capriciu de a-și exterioriza convingerile. - O să fii ars pe rug pentru asta, Îi spuse, sigur pe sine. Inchiziția i-a prăjit pe mulți pentru nici jumătate din ceea ce ai spus tu. - Mai Întîi ar trebui să mă prindă... Îi atrase atența celălalt. Și nimeni, niciodată, nu va mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
ai ocupa acum de fleacuri. Ceilalți ar conchide că întîmplarea nu te-a afectat îndeajuns." Privi hârtia carbonizată și chicoti. " Firește că vei trage apa! Nu se lasă astfel de urme niciodată. Oricine s-ar întreba: Ce a avut de ars Melania? Am vrut doar să te sperii, draga mea, să te fac să-ți închipui că ai uitat. O mică păcăleală care nu are de ce să te supere..." Bătrâna trase lanțul și își șterse zâmbetul de pe buze. Intră în sufragerie
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
domnule Matei. De altfel, vă înșelați, există o soluție. Sculptorul ridică din umeri. ― Nu m-ar mira s-o fi găsit. Ce dracu' ascunzi în dumneata? ― Vă e frică de mine? Bătrâna îi puse mâna pe braț. Matei sări ca ars și urlă: ― Nu mă atinge! Înspăimântată, Melania Lupu își duse mâinile la spate. ― Iertați-mă... Sculptorul tremura. ― Ești o ucigașă! Îl întrerupse zbârnâitul soneriei. Bătrâna duse degetul la buze. ― Am o singură rugăminte, domnule Matei. Încercați să dormiți. După aceea
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
datoria de a informa și, prin urmare, aveau dreptul să fie respectați, dar primarul reteză în fașă discursul corporativ, Azi a existat un ziar care a îndrăznit să ceară o baie de sânge, de data asta nu s-a întâmplat, arșii nu sângerează, se transformă doar în jumări, și acum lăsați-mă să trec, vă rog, nu mai am nimic de spus, veți fi convocați când vom dispune de informații concrete. Se auzi un murmur general de dezaprobare, mai în spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
beznă și tot mai frig. În mijlocul nopții am dat de un trecător care mergea repede pe stradă. Am încercat să-l ajung din urmă, l am ajuns, am vrut să-l opresc, l-am atins, dar omul a sărit ca ars și-a rupt-o la fugă, uitându-se speriat în spate, de câteva ori. I-am cules de pe jos pălăria rotundă. Se potrivea și pe capul meu și era caldă de la căldura celui care o purtase până atunci, mi-a
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
în clocot. Și, într-o zi, îl zăpăci cu totul pe bătrân... - Bunicule, vreau la școală... vreau sa învăț și eu ca Fănuță! Bătrânul, când a auzit așa o tărășenie, întâi rămase făra glas, iar când își reveni sări ca ars, de parcă ar fi călcat pe cărbuni aprinși cu piciorul gol. - Cum...?! cum, să‟nveț?! - Ioti-așa... vreau să‟nvăț buchea tătî...tătî!... - Cum să‟nveț‟ buchea?! ... n-ai să poți!.. zise bătrânul, tremurând ca varga. - Ba pot... di ci să nu
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
cinci ori, ca și haremul tău? Și tot pelerina aceea superbă, de culoare neagră, dacă pelerină se cheamă, va trebui să îmbrac, și tot basmaua aceea care-ți lasă numai ochii la vedere voi purta pe cap?... Dar eu, sare ars Majed și nu știu mai cum, n-am harem, ci numai trei soții, iar tu vei avea un statut special, vei fi, ca femeie divorțată, conform cutumelor arabe, soția mea temporară, vei sta alături de mine câteva ore, câțiva ani sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Lunganul Emilian Truică, șeful contabil de la inspecția silvică locală, părea că doarme, pe iarbă. La auzul motorului mașinii a întors capul. S-a ridicat în picioare. S-a dus către buza prăpastiei. Să nu te arunci, mă, a sărit ca ars, subofițerul coborât din mașina proaspăt sosită. Stați liniștit, că nu mă arunc. Pe ea am aruncat-o. Că pe ea am considerat-o vinovată. și unde e? Acolo, jos, printre lespedele de piatră. Doi colegi ai subofițerului speriat că nebunul
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Să fie în sănătatea mea! Nu doar copiilor erau adresate repetatele chemări, ale lui Moș Costache Enescu, moșier, tată al vestitului muzicolog de mai târziu, George Enescu, ci, tuturor locuitorilor Păpăuților, acei locuitori, care, de câte ori auzeau de el, săreau ca arși, de pe unde se aflau, și-i căutau prezența, glasul, inima, sufletul. Acum, cocoțat pe carul de dinainte, tras de doi boi floreni, voinici, împărțea, celor care-i răspundeau chemării, urșii, cu care-i obișnuise, de mai mulți ani. Un urs
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
ciucălău. Și ce ar fi vrut mă-ta? Să sar pe ea? Te-a încercat doar. Mama știe să se apere, dar vroia să vadă... Costică își aduce aminte. Ce gîfîia ca prostul cînd madam Anica bîjbîia... A sărit ca ars și a răsturnat cafeaua drept pe... Să moară opărit, a rîs Anica. Ciornei este cu totul derutat. Fata aceasta, cu trup de balerină, cu privire angelică, virgină pînă în măduva oaselor, rîde cu poftă că s-a opărit... S-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
sat pîrlit cu nume hazliu de Voinicii de Sus. Nici vorbă să mai existe și un sat cu numele de Voinicii de Jos. Era, ce-i drept, un sat și jos, dar se numea Pîrlita, de la pîrliți și nu de la arși puțin. Se spune că Voinicii de Sus luau cele mai mai frumoase fete de la Pîrliții de Jos și asta se întîmpla după cîteva corecții corporale aplicate flăcăilor pîrliți. Departe de poporul ăsta de Sus sau de Jos trăia familia Ouatu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Cătă). Îi tradusem Cristinei o carte de Lewis Carroll, un lung poem cu fantome, și am reușit s-o impresionez. Însă Îmi era, pe atunci, rușine să recunosc asemenea imbolduri, parcă prea semănau cu Încercările de cucerire descrise Într-o ars amandi arabă, În care, ca să ajungi În așternuturile unei văduve, trebuia ca mai Întâi să-i răsfeți progeniturile. Din nou, prea livresc ca să fie și excitant. Mă mărginisem așadar la o sfioasă camaraderie, nu era nici asta puțin lucru pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
privindu-mă când dintr-o parte când din cealaltă. Ce pește e ăla? schimbă el vorba deodată și se uită, hulpav, În desagă. - Pește bun. - Putem să fim frați și fără să ne muște blestemații de țânțari, sări el ca ars și se apucă să-și tragă palme peste coapse. Nu crezi? - Ba da! am răspuns și m-am repezit să mă acopăr cu clisă din cap până În picioare. Țânțarii ne-au lăsat În pace, așa că am Împărțit peștele și ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
ceilalți Încearcă să profite cât mai mult de cele câteva secunde cât mai poate rămâne În căldura patului. În chiar secunda când Începe un vis ultrascurt aude comanda „drepți!“ strigată de un căpitan slăbănog oprit În ușa dormitorului. Sar ca arși. Încremenesc În poziția ordonată. Izmenele lor n-au nasturi la șliț, dar În poziția drepți nimeni n-are voie să miște. Căpitanul le administrează o morală scurtă, stabilește o pedeapsă, apoi rostește o serie de comenzi care pot sta la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
se va naște și crește, atâta / cât luna va muri, eu / te voi iubi, stihie a firii, de la începutul / începuturilor. Cerând iertare părinților! Vino la mine. Vino / acasă unde cântecul cuiburilor e / mai aprins ca niciodată și / vasul de lut / ars, plin cu vin... Reiterând tema iubirii atotbiruitoare ( Oare / nu pe noi se rezemau cândva capetele / curcubeului), coroborată cu aceea a destinului (Hărăzită mie), poemele valorifică filonul mitic, atributele iubitei, de pildă, aducând cu ale zeităților: cu nenumăratele ei / gâze / care
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
c-au pierit Prin satele triste, pustiu plânge vântul Prin ziduri sfărâmate de schit năruit. Era acum țara, flămândă și goală Și holda furată și boii din jug. Flăcăii, sărmani, erau puși în lanțuri, Uciși, duși în temniți, de vii arși pe rug. Pornise furtuna, prigoane prin țară, Legenda nu spune câți morți au căzut, Ne spun doar bătrânii c-ar fi cimitire De morți fără cruce și fără de scut.” (Legenda Nicadorilor de Simion Lefter) Suntem dezrădăcinați. Omul, zidire dumnezeiască, izvor
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
pardoseala unei celule alături de cincizeci, șaizeci alții, ascultând răcnetele înregistrate ale victimelor torturii noaptea și urletele reale ziua. Știa și despre aceste torturi: știa cum bărbați și femei erau biciuiți, arși, bătuți și sodmizați cu bastoane de cauciuc și sticle; arși cu fierul, cum li se scoteau ochii, li se tăiau nasurile și sânii, li se aplicau șocuri electrice la degete, oragane genitale și nări; cum torționarii purtau măști de animale și puneau înregistrări cu urelete de animale sălbatice în timp ce își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
geroasă, Ilinca a fugit cu Cârnu spre Suhuleț. Butnaru când a observat nu a mai stat pe gânduri, nervos de mama focului, cu capul descoperit, în cămașă și în izmene și desculț cum se afla în pat a sărit ca ars și a pus mâna pe barda lui de toate zilele și a pornit în goană după cei doi fugari îndrăgostiți și a tot fugit el cale de vreo doi kilometri. Dar gerul l-a răpus și nu mai avea spor
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
termina, dar Încă nu se așezase zăpadă nouă sus pe munți. Era doar zăpada de anul trecut, topită de soare, și gheața care, privită de departe, strălucea foarte tare. Voiam să bem ceva rece și să stăm la umbră. Eram arși de soare și aveam bășici pe buze din cauza soarelui și a prafului alcalin. Am Întors pe strada care ducea la Fontan, am oprit mașina și am intrat. În sufragerie era răcoare. Madam Fontan era singură: — N-am decât două sticle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
sergentului. Toaibă a făcut stânga mprejur și a pornit în pas de defilare spre formație. Ei, Toaibă. Ai învățat cum se răspunde superiorului? Ochii lui Toaibă s-au înfipt ca un pumnal într ai sergentului. A răspuns monosilabic: Da! Ca ars, sergentul a sărit din loc și a venit în fața lui Toaibă. Spectacolul care se arăta oricărei priviri - cât de indulgentă ar fi fost - era de tot râsul... Sergentul, mic și îndesat, iar Toaibă cu trei capete mai înalt și bine
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]