1,691 matches
-
TV populare, precum Miami Vice, MTV-ul, advertising-ul, spectacolul media cunoscut sub numele de "Războiul din Golf", lumile futuriste înspăimîntătoare ale ficțiunii cyberpunk și teoria postmodernistă a lui Baudrillard. Consider că societatea și cultura sînt terenuri contestate și că artefactele culturale sînt produse eficiente într-un context determinat. Cred cu tărie că analizarea culturii media în matricea în care este produsă și receptată ajută la luminarea artefactelor sale și ale posibilelor efecte și utilizări, precum și contururile și curentele din contextul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a lui Baudrillard. Consider că societatea și cultura sînt terenuri contestate și că artefactele culturale sînt produse eficiente într-un context determinat. Cred cu tărie că analizarea culturii media în matricea în care este produsă și receptată ajută la luminarea artefactelor sale și ale posibilelor efecte și utilizări, precum și contururile și curentele din contextul socio-politic mai larg. De vreme ce formele de cultură produse de conglomerate media gigantice sînt un aspect imediat și cuprinzător al vieții contemporane și de vreme ce cultura media este atît
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
înțelegerea filmelor hollywoodiene populare, a Madonei și a MTV-ului, a muzicii rap și a filmelor create de artiștii negri contemporani, precum și a știrilor de televiziune ne pot ajuta să înțelegem societatea contemporană. Aceasta înseamnă că, dacă înțelegem de ce anumite artefacte sînt populare, putem arunca lumină asupra mediului social din care au apărut și unde circulă și putem astfel oferi o înțelegere a ceea ce se întîmplă în societățile și culturile contemporane. Mă concentrez asupra culturii media din SUA, dar, de vreme ce cultura
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
către ceea ce s-a numit noua cultură și noile identități postmoderniste. Încerc să clarific discursurile postmoderniste, aflate pentru scurt timp în vogă, indicîndu-le utilizarea și supralicitarea. Insistînd asupra strategiilor reprezentării în cultura contemporană, analizez construcția, strategiile retorice și efectele unor artefacte cheie ale culturii contemporane media, cu argumentul că multe dintre textele culturii media folosesc atît strategii estetice moderniste, cît și postmoderniste, și astfel sînt interpretate cel mai bine ca aparținînd în aceeași măsură modernismului și postmodernismului. Acest subiect ne face
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
promovare și strategie de marketing proprii și că e necesară concentrarea asupra politicii culturale pentru a putea interpreta corect "fenomenul Madona". În Cartografierea prezentului din viitor: de la Baurdillard la cyberpunk (capitolul 9), sînt explorate proza și teoria postmodernistă cyberpunk ca artefacte ale culturii media care, la rîndul lor, oferă viziuni imaginar-teoretice asupra unei societăți din ce în ce mai mult dominate de media și de informații. Concentrîndu-mă asupra similarităților dintre analiza socială a lui Baudrillard și romanele lui William Gibson, le interpretez pe ambele ca
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
unor opinii din teoria postmodernistă, a feminismului și a teoriei multiculturale. În cele mai bune lucrări ale lor, partizanii studiilor culturale britanice își contextualizează cercetările în evenimentele socio-politice curente. Pe tot parcursul studiului meu, încerc în același mod să situez artefactele culturale cercetate în mediul în care au fost produse și receptate și să ating problemele politice cheie articulate în textele culturale. De interes pentru studiile mele este aproximativ ultima decadă a culturii media de la începutul anilor '80 pînă la începutul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și să-și construiască propriile identități și rezistența, ceea ce va inspira activitatea în producerea de noi forme de cultură și transformare socială. Pedagogia media critică dezvoltă concepte și analize care îi vor face pe cititori să disece în mod lucid artefactele culturii de consum și ale media contemporane, ajutîndu-i să descifreze sensurile și efectele asupra propriei culturi, făcîndu-i astfel mai puternici în fața mediului cultural. Consider că și critica culturală și pedagogia media necesită o teorie socială și că teoria critică socială
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
îi face pe cei care controlează această industrie să încerce să realizeze produse care vor fi populare, care se vor vinde sau care, în cazul radioului și televiziunii, vor avea o audiență largă. În cele mai multe cazuri, aceasta înseamnă producerea de artefacte cu numitor comun modest, care să nu ofenseze marele public și care să atragă un număr maxim de clienți. Dar tocmai această nevoie de a vinde impune produselor acestei industrii de cultură să rezoneze cu experiența socială, să atragă un
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
contextul acțiunilor sociale și ne îndrumă în cadrul interacțiunilor sociale cotidiene. Ele asigură adesea viziunea de ansamblu care permite individului să își contextualizeze experiența personală în cadrul mai larg al relațiilor și instituțiilor sociale. Aceleași teorii sociale pot lămuri anumite evenimente sau artefacte specifice prin analizarea constituenților, a relațiilor și a efectelor lor. Teoria socială dialectică operează conexiuni între părțile izolate ale societății, arătînd de exemplu cum intervine economia în procesele culturii media și impune tipurile de texte produse de industriile culturale. Sau
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sau a popularității Madonei. Conceptul de articulare a fost introdus de către studiile culturale britanice și a devenit un element central în practica sa (Hale, 1986 b; Grossberg, 1992; și genealogia conceptului la Jameson, 1994). Studiile culturale conturează modul în care artefactele culturale articulează ideologii, valori și reprezentări sociale ale sexului, rasei și clasei și legătura dintre aceste fenomene. Situarea textelor culturale în contextul lor social presupune, astfel, identificarea expresiilor prin care societățile produc cultura, dar și modul în care cultura, la
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
diferite, cu scopul de a teoretiza complexitatea și contradicțiile ce se manifestă în multiplele efecte ale unei mari varietăți de forme pe care le îmbracă media/cultura/ comunicarea în viața de zi cu zi și de a demonstra cum aceste artefacte servesc ca instrumente pentru exercitarea unei dominații, în același timp, însă, ele oferind și resurse pentru opoziție și schimbare. În studiul ce urmează, voi arăta mai întîi cum școala de la Frankfurt a propus o modalitate timpurie de abordare a studiilor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
această tentativă de teorie critică. În plus, dihotomia propusă de Școala de la Frankfurt între cultura "înaltă" și cultura "comună" este problematică și ar trebui înlocuită cu un model care descrie cultura ca spectru și aplică metode critice similare la toate artefactele culturale, de la operă la muzica pop, de la literatura modernistă la serialele de televiziune de tip "soap opera". În special, este problematic modelul propus de Școala de la Frankfurt al unei culturi de masă monolitice prezentat ca antiteza unui ideal de artă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
momente critice și ideologice în întregul spectru de fenomene culturale, în loc să limităm momentele critice la cultura "înaltă", considerînd astfel toată cultura "comună" ca ideologică. Ar trebui, de asemenea, acceptată posibilitatea că momentele critice sau subversive pot fi identificate atît în artefactele industriei culturale, cît și în modelele clasice ale culturii moderniste "înalte" pe care Școala de la Frankfurt pare să o considere sursa privilegiată a opoziției și a emancipării artistice 20. În plus, ar trebui să se distingă între procesele de codificare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
modelele clasice ale culturii moderniste "înalte" pe care Școala de la Frankfurt pare să o considere sursa privilegiată a opoziției și a emancipării artistice 20. În plus, ar trebui să se distingă între procesele de codificare și cele de decodificare a artefactelor media și să admită faptul că un public activ poate adesea crea propriile sale semnificații și utilizări ale acestor produse ale industriei de cultură. Și totuși, chiar focalizarea demersului critic asupra culturii media din perspectiva transformării acesteia în bun de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în abordarea culturalistă, care se concentrează în primul rînd asupra textului, și seria de abordări mai empirice. Abordarea culturalistă la acel moment era în mare măsură de tip textualist, centrat pe analiza și critica tuturor formelor de comunicare privite ca artefacte culturale, folosind mai ales metode provenite din domeniul umanist. Metodele de studiere a comunicării foloseau, dimpotrivă, metodologii mai empirice, variind de la o cercetare de tip pur cantitativ, studii etnografice asupra unor cazuri sau domenii specifice, pînă la cercetarea istorică specializată
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
culturale și cele asupra comunicării, consider abordarea Școlii de la Frankfurt valoroasă, întrucît oferă un model integral care transcende împărțirea contemporană în studii de media, cultură și comunicare 21. Studiile membrilor acestei școli au disecat interconexiunile dintre cultură și comunicare în artefactele care reproduceau imaginea societății de atunci, prezentînd cu convingere norme și practici sociale și legitimînd organizarea de tip capitalist a societății de către stat. Școala de la Frankfurt și-a realizat analizele în cadrul reprezentat de teoria socială critică, integrînd astfel studiile culturale
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în valoare anumite forme culturale precum filmul, televiziunea, muzica ușoară, forme ignorate de abordările anterioare, care aveau tendința de a utiliza teoria literară în analizarea formelor de cultură sau tendința de a se concentra în principal, sau chiar exclusiv, asupra artefactelor culturii "înalte". Totuși, așa cum a semnalat Aronowitz (1993: 127 ff) studiile culturale britanice au tendința să ignore cultura înaltă, aproape eliminînd-o, cu cîteva excepții, din domeniul lor de interes. Ele pot fi puse în contrast în această privință cu Școala
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
studii culturale care ar acoperi întreaga arie a culturii și mass-mediei. În acest volum, voi adopta așadar conceptul de "cultură media" pentru a contura obiectul investigațiilor mele. Termenul de "cultura media" are avantajul de a semnifica atît natura și forma artefactelor industriilor de cultură (de exemplu, cultura), cît și modul de producere și distribuire a lor (de exemplu, tehnologiile și industria media). El permite evitarea unor termeni ideologici, precum "cultură de masă" sau "cultură populară", și atrage atenția asupra circuitului de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
dintre cultura și mijloacele de comunicare în masă în constituirea culturii media, desființînd astfel materializarea distincției dintre "cultură" și "comunicare"27. De fapt, distincția dintre "cultură" și "comunicare", rigidă și arbitrară, ar trebui descompusă și analizată. Dacă prin "cultură" înțelegem artefactele culturii înalte, modul de viață al indivizilor, contextul comportamentelor umane sau orice altceva, atunci cultura este inseparabil legată de comunicare. Pentru a deveni un artefact social și, ca atare, "cultură" în adevăratul sens al cuvîntului, ea trebuie să fie în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cultură" și "comunicare", rigidă și arbitrară, ar trebui descompusă și analizată. Dacă prin "cultură" înțelegem artefactele culturii înalte, modul de viață al indivizilor, contextul comportamentelor umane sau orice altceva, atunci cultura este inseparabil legată de comunicare. Pentru a deveni un artefact social și, ca atare, "cultură" în adevăratul sens al cuvîntului, ea trebuie să fie în același timp atît mediator al culturii, cît și mediată de aceasta, să fie, așadar, comunicațională prin însăși natura sa. Comunicarea, la rîndul său, este mediată
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
considerăm demne de a fi studiate și supuse demersului critic toate formele de cultură media și de comunicare. Această abordare a culturii și comunicării ne obligă la evaluarea strategiilor lor și la operarea unor diferențieri politice între diferitele tipuri de artefacte ce au efecte politice diferite. Ca și alte abordări multiculturale, și aceasta aduce studiile asupra rasei, apartenenței de sex sau clasă în prim-planul studiilor asupra comunicării și media 29. Este adoptată o abordare critică asemănătoare cu cea a Școlii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de conflictele din conjunctura politică, iar lucrările lor majore au fost, așadar, concepute ca intervenții politice. Studiile lor asupra ideologiei, dominației și rezistenței pe de o parte și politica culturii pe de altă parte au orientat studiile culturale către analizarea artefactelor, practicilor și instituțiilor culturale existente în cadrul rețelelor de putere, reliefînd modul în care cultura furnizează atît modalitățile și forțele de dominație, cît și resursele rezistenței și opoziției. Astfel, concentrarea asupra politicului a intensificat reliefarea efectelor culturii și utilizării artefactelor culturale
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
analizarea artefactelor, practicilor și instituțiilor culturale existente în cadrul rețelelor de putere, reliefînd modul în care cultura furnizează atît modalitățile și forțele de dominație, cît și resursele rezistenței și opoziției. Astfel, concentrarea asupra politicului a intensificat reliefarea efectelor culturii și utilizării artefactelor culturale de către public, ceea ce a reprezentat o focalizare extrem de productivă asupra publicului și receptării, subiecte care fuseseră neglijate în majoritatea abordărilor culturale anterioare, bazate în principal pe text. Cu toate acestea, în special în Statele Unite, multe din configurațiile contemporane ale
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
masculină cu caracter salvator (vezi Gerbner, 1992). Mai mult, valorizarea incompetentă a rezistenței publicului la anumite sensuri care sînt considerate ca fiind pozitive în sine poate determina o glorificare nediscriminată și populistă a textului și a plăcerii obținute din consumul artefactelor culturale. Această abordare și-ar putea pierde perspectiva critică și ar putea duce la o falsă strălucire de nuanță populistă. Asemenea studii ar mai putea, în plus, să piardă din vedere efectele conservatoare și de manipulare ale anumitor tipuri de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
care dau naștere fie la rezistență, fie la plăcere, precum și efectele lor specifice. Pentru menținerea unei perspective critice se impune operarea unor "discriminări" normative dificile care să constate dacă rezistența, lectura critică sau plăcerea dată de o anumită experiență sau artefact este progresistă sau reacționară, destructivă sau emancipatoare. Practica critică trebuie să caute norme și să opereze discriminări critice în evaluarea naturii și efectelor practicilor și artefactelor culturale sarcină pe care o preiau, în diferite contexte, în studiul de față. Studiile
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]