2,401 matches
-
belgianăspune că În demutizare se parcurg următoarele etape: exerciții de identificare a obiectelor reale și a imaginilor acestora;utilizarea unor cartonașe tip, pe care sunt scrise cuvinte sau propoziții scurte și asocierea lor la obiectele și imaginile corespunzătoare; pregătirea pentru articulare prin exersarea organelor fonatoare; predarea globală a cuvintelor și propozițiilor, articularea lor corectă cu ajutorul palpatului laringual c.) Metoda germană - consideră că punctul de plecare este cuvântul iar etapele În procesul demutizării sunt: Exerciții pregătitoare pentru dezvoltarea vorbirii Predarea propriu-zisă a
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
a obiectelor reale și a imaginilor acestora;utilizarea unor cartonașe tip, pe care sunt scrise cuvinte sau propoziții scurte și asocierea lor la obiectele și imaginile corespunzătoare; pregătirea pentru articulare prin exersarea organelor fonatoare; predarea globală a cuvintelor și propozițiilor, articularea lor corectă cu ajutorul palpatului laringual c.) Metoda germană - consideră că punctul de plecare este cuvântul iar etapele În procesul demutizării sunt: Exerciții pregătitoare pentru dezvoltarea vorbirii Predarea propriu-zisă a vorbirii se realizează prin cuvinte și propoziții scurte (Stănică I., Popa
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
foarte ager. Ei Învață treptat să citească de pe buzelor celor care vorbesc,să observe pozițiile și mișcările organelor vorbirii și să pătrundă În ideile acestora; -dacă cel care vorbește este privit În față,cum Își mișcă gura În ritmul unei articulări pline și distincte,persoanele deficiente de auz sesizează atât de bine ceea ce li se vorbește Încât se poate spune, la modul figurat, că „aud cu ochii”; -sunetele se pot diferenția pe buzele și pe fața vorbitorului pentru că prezintă deosebiri sesizabile
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
și distincte,persoanele deficiente de auz sesizează atât de bine ceea ce li se vorbește Încât se poate spune, la modul figurat, că „aud cu ochii”; -sunetele se pot diferenția pe buzele și pe fața vorbitorului pentru că prezintă deosebiri sesizabile În articulare; insuficiențele vizuale În identificarea fonemelor se suplinesc prin studiul imaginilor de ansamblu și prin contrubuția intelectului; -exersarea văzului pe baza unui antrenament progresiv, explică Însușirea și nivelul de Însușire a labiolecturii; -confuziile Între sunetele omorganice se lichidează prin exerciții speciale
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
psiho - fizic. Compensarea intrasistemică este funcțională , deoarece presupune restructurarea schemei funcționale prin preluarea de către analizatorii valizi a funcției pierdute. În acest caz, auzul deficitar este compensat de văz (prin labiolectură), de simțul vibrotactil (inițial pentru percepția mișcărilor nevizibile prezente În articulare) și mai ales de suplinirea mintală (pentru interpretarea corectă a informațiilor primite pe cale vizuală și vizual-motrică). Compensarea (organică sau funcțională) poate fi ajutată, pentru o mai bună funcționare, de mijloace tehnice (proteze de diferite tipuri) și medicale (timpanoplastii). 3. În
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
va lua fraza. Aceste surse ale contextului emițătorului ar putea fi grupate În funcție de rolul pe care Îl au În producerea frazei În : 1) elemente care au rolul de a permite producerea celei mai economice forme a frazei (reducerea efortului de articulare, economia de timp). Am putea lua În calcul aici obiectele și stările de lucruri din mediul fizic comun emițătorului și interpretului, elemente aflate În conexiune semantică cu gândul pe care emițătorul dorește să-l comunice interpretului; ele Îi vor permite
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
vede semnificația cuvântului sau a propoziției ca rezultantă a ceea ce numește joc de limbaj. Acesta nu este altceva decât o Împletire a limbajului cu o anumită activitate, cu un context extern, În care locutorul și interlocutorul sunt antrenați. Actul de articulare a sunetelor, rostirea, este parte a acestei activități: „ ... vorbirea limbajului este o parte a unei activități, sau a unei forme de viață” <ref id = "39"> Ibid., p. 104 </ref>. Wittgenstein ne confirmă că limbajul singur - contextul intern nu ne conduce
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de decodificare a enunțului lingvistic este forma logică, definită ca “un ansamblu structurat de constituenți asupra cărora se pot aplica ,.., operațiuni logice”<ref id=”136”>Sperber și Wilson 1989, p. 113 referință </ref> ; sau, mai simplu, forma logică este “o articulare de concepte” <ref id=”137”>Ibid., p.339 referință </ref>. Ea pare să joace un rol important În etapa de selectare a stimulului cel mai pertinent, În special atunci când adresantul nu este explicit menționat. În mod paradoxal, În pofida faptului că
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
-i afectate în planul de învătământ câte două ore în clasele I-II și câte patru ore și respectiv trei în clasele III-IV. În clasa I se urmărește realizarea următoarelor obiective: · stimularea capacității elevilor de a pronunța clar, precis, prin articularea corectă a fonemelor, silabelor, cuvinte lor. enunțurilor simple, cu respectarea accentului și a intonației; · formarea deprinderilor de a formula întrebări și răspunsuri la întrebări; · formarea deprinderilor de a asculta partenerul de conversație și de a dialogă cu acestă: · însușirea unor
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
asculta și a recepta mesaie specifice activității școlare și vieții cotidiene, de a reacționa adecvat la înțelegerea sau neînțelegerea acestora; · dezvoltarea deprinderilor de aplicare a normelor dialogului în relații interpersonale; · însușirea unor cunoștințe de fonetica și aplicarea acestora în: pronunțarea, articularea și accentuarea corectă a cuvintelor în fluxul vorbirii. Surprinzător, numărul de ore afectat prin pianul de învătământ acestui obiect scade la trei în clasa a IV-a. Este îmbucurător faptul că a crescut, numărul de ore pentru citire (4), dar
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
nu în ultimul rând, substanțiale conturi în străinătate. Este, așadar, limpede pentru omul de rând care asistă neputincios la acest spectacol că în teritoriul ocupat de crima organizată, acționează profesioniștii din lumea comerțului, investițiilor, finanțelor și băncilor într-o perfectă articulare cu exponenți ai puterii. Afacerile ilegale de mare amploare contrabanda, evaziunea fiscală, traficul de droguri, spălarea banilor, practici frauduloase în privatizarea unor societăți comerciale etc. nu se pot iniția, derula și finaliza fără existența unui parteneriat între grupările autohtone și
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
-și fixează privirea asupra persoanelor din jur , nu caută contactul vizual cu acestea .îi place muzica . Manifestă o mare abilitate în a-i manevra pe ceilalți pentru a-și satisface necesitățile ,evită contactul cu ceilalți copii. Limbajul și posibilitățile de articulare * cunoaște câteva cuvinte în limba română dar și în engleză (rezultatul statului îndelungat în fața televizorului la desene animate); * nu se constată anomalii buco-linguo-faciale; * vocea este normală; * imaginile fonematice sunt labile și difuze ; * stereotipul dinamic articulator tulburat ; * discrepanță între posibilitățile intelectuale
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
toate componentele universului didactic: conținuturi, strategii, metodologii, modalități de organizare, forme de evaluare, specificări relaționale, conformații psihosociale etc. Calitatea acesteia depinde nu de fiecare element în parte luat separat, ci de relevanță elementelor prin raportare la context și modul de articulare la nivelul ansamblului didactic creat. O lecție este o unitate, dar alcătuită din mai multe momente (secvențe) sau etape. Pedagogii s-au străduit să găsească un model de structură de lecție, adică să arate etapele prin care ar trebui să
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
lectură”; iar enunțul performativ: „Nu fuma, este dăunător!” are și un conținut propozițional: „fumatul este dăunător”. Prin urmare, în opinia lui, enunțând o frază oarecare, locutorul efectuează cel puțin unul din următoarele acte de limbaj: un act locuționar, care presupune articularea și combinarea de sunete, cuvinte cu sens, semnificative, este „actul de a spune ceva”(Sălăvăstru) care poate avea un conținut propozițional; un act ilocuționar, care se săvârșește în spunerea a ceva (influențând asupra raporturilor dintre interlocutori), este „actul de a
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
obiect narativ pictural. Ele anticipează o investigație cu mai mult de un singur sistem de practici științifice și o conceptualizare a obiectelor de studiu care aparțin unor sisteme de proprietăți diferite și care stabilesc relații diferite. Din acest motiv, câmpul articulării lor este în mod inevitabil disparat. Sunt formulate întrebări despre limita dintre narațiune, non narațiune și antinarațiune sau despre limita dintre narațiune ca entitate cantitativă și narațiune ca entitate calitativă, întrebări despre procesele și funcțiile povestirii, despre conceptele și interesele
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
sunt plasate în centrul scenei. În accepția lui Carroll, structura narativă și convențiile compoziționale sunt două centre de interes pictural care trag în direcții diferite, care oferă imaginii o tensiune formală dinamică și care tulbură formele picturale. În acest fel, articularea tematică a picturii prin de-centrarea acestui subiect legendar devine unul din modurile în care forma semnificantă funcționează narativ în pictură . Aceste comentarii ale lui Warburton, Berger și Carroll despre elementele picturale ritmice și asimetrice și despre trăsăturile formale care
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
La începutul terapiei logopedice, copilul venea însoțit de mamă, tocmai pentru a-i crea un climat afectiv și familiar. S-a urmărit deasemeni și îmbogățirea vocabularului, formarea deprinderilor de alcătuire a propozițiilor, continuându-se concomitent și cu exercițiile pentru îmbogățirea articulării sunetelor, a integrării lor ulterioare în cuvinte și propoziții. Metoda folosită preponderant a fost cea de analiză și de sinteză fonetică. Copilul a fost orientat spre școala specială (elevi cu deficient mintal) deoarece s-a avut în vedere atât deficitul
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
sau prin coarticulare. Nu s-a reușit și s-au făcut exerciții speciale. În fața oglinzii, logopedul a arătat care este poziția corectă a limbii, buzelor, obrajilor, deschiderea gurii, actului respirator, intensitatea vocii. Prin imitație, a cerut și copilului să realizeze articularea corectă a sunetului. La nevoie a fost ajutat și mecanic. Această etapă a durat cam 3 luni. 2. După această etapă de articulare a sunetelor, a urmat pronunțarea sunetelor (mai întâi cele surde și apoi cele sonore). S-a introdus
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
limbii, buzelor, obrajilor, deschiderea gurii, actului respirator, intensitatea vocii. Prin imitație, a cerut și copilului să realizeze articularea corectă a sunetului. La nevoie a fost ajutat și mecanic. Această etapă a durat cam 3 luni. 2. După această etapă de articulare a sunetelor, a urmat pronunțarea sunetelor (mai întâi cele surde și apoi cele sonore). S-a introdus apoi sunetul în silabe directe, indirecte între vocale, apoi asociat cu consoane, ocupând diferite poziții (inițial, median, final). Cuvintele au fost introduce în
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
potențând și complicând aspectul limbajului. 7. Examen neuropsihiatric: Întârziere mintala moderată, dislalie polimorfa, instabilitate psiho-emoțională și psihomotrică, comportamente patologice pe fondul sindromului de instituționalizare structurat. 8. Diagnostic logopedic: Întârziere în dezvoltarea limbajului (de nivel moderat, datorită și manifestărilor dislalice în articularea consoanelor/ grupelor de consoane). 9. Prognostic: Evoluție lentă în recuperarea retardului de limbaj datorită complicării particularităților limbajului cu dizarmoniile din planul întregii personalități. 10. Recomandări: Dată fiind complexitatea cazului, echipa de specialiști, coordonată de către profesorul psihopedagog (incluzând și educatoarele de la
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
de hârtie, sticlă, lemn, metal, jocul „Deschide urechea bine”). Se va continua programul de antrenament pentru dezvoltarea auzului fonematic și va cuprinde: Exerciții pentru diferențierea consoanelor surde de cele sonore în cuvinte paronime. Exerciții pentru diferențierea sunetelor cu punct de articulare apropiat: a) Joc didactic : Cu ce sunet începe și se termină cuvântul...?” b) Joc didactic: „Spune la ce cuvânt m-am gândit...?” transformări de cuvinte prin înlocuire de sunete și silabe. c) Joc de cuvinte „Spune repede și corect?”. Pentru
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
obiecte colorate, cu diferite forme, dominoul cu figuri, desene de colorat, desene pe pătrățele, reproducerea gesturilor, exerciții de atenție. Pe măsura creșterii posibilității de a asculta și de a înțelege vorbirea, au fost inițiate activități mai complicate: diferențierea suntelor după articularea afonă, formarea deprinderii de a asculta povești după ilustrații, discuri, participarea la jocuri cu reguli, înscenări, raportarea atenției și a auzului diferențiat la obiectele respective (cum face?, cine face?) arătând și denumind în același timp. Prin toate aceste exerciții s-
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
încearcă”, ,,data viitoare cu siguranță vei reuși’’), totul a decurs firesc, cu aprecieri pozitive, conștientizând cel mai mic succes și încurajat permanent. În această etapă au fost întâmpinate greutăți deosebite în executarea diferitelor mișcări, la cerere, ale aparatului articulatoriu. După articularea sunetelor greutățile au continuat în asamblarea lor, în îmbinarea sunetelor în cuvinte. Pronunțarea cuvintelor a fost îngreunată de perseverarea unor sunete, parazite, adăugate în încercările de a pronunța noul sunet. Foarte frecvent apărea ca sunet însoțitor, sunetul c (scare=sare
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
ființe / acțiuni după descriere / utilitate; Încurajarea în general a exprimării verbale, cu folosirea de indici nonverbali și paraverbali. După un an de terapie au apărut primele semne ale progresului. Adrian a început să imite verbal și nonverbal. Folosind profilele de articulare și indicii vibratili și tactil-kinestezici s-a reușit obținerea emisiilor vocale dirijate, care au fost combinate apoi în logatomi, silabe și cuvinte. În cadrul activităților logopedice s-a folosit un bogat material ilustrat, cu ajutorul căruia copilul a deprins un vocabular care
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
prin recunoașterea și reproducerea sunetelor pereche: s-z; s-j; c-g; f-v; p-b. Nu au lipsit exercițiile de imitare a onomatopeelor, exerciții de diferențiere a consoanelor surde de cele sonore, exerciții pentru diferențierea sunetelor cu punct de articulare apropiat, jocuri în care un anumit sunet să fie repetat. Apoi s-a corectat fiecare sunet deficitar, unul căte unul. Pentru fiecare sunet a primit căte o imagine în plan simbolic (ex. „m”mama). În următoarea etapă s-a urmărit
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]