1,397 matches
-
fragilității și precarității ființei pe care cei mai mulți dintre confrații de crez au reușit să-l stăpînească oarecum, prin distanțare ironică, sarcasm ori invectivă. Discursul lui Voronca e Întotdeauna fundamental grav, el ia totul În serios, se implică pînă În pragul ascezei și sacrificiului de sine, cu o dăruire totală În orice demers, și - chiar În miezul entuziasmelor sale se insinuează un sîmbure elegiac: un „idealist” a cărui exaltare romantică e subminată În adînc de un soi de scepticism ultim, ce pune
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
un principiu fundamental din „alunecarea Într-o cale lactee de imagini”, propunîndu-și să adune „toate Înfățișările lumii sub cristalul pleoapei”, asemenea scăderi sînt Însă ca și inevitabile. Iar firea poetului nu era deloc Înclinată spre echilibrul lentelor decantări și al ascezei contemplative, ci tentată de spectacolul metamorfozelor unei lumi În mișcare, translate În frenezia imaginației lingvistice: o fervoare care i-a Îngăduit să Înlăture multe obstacole ale convenției literare, să aducă limbajul poeziei În acea stare de absolută disponibilitate, deschisă oricăror
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
că cei afectați de aceste manifestări violente devin pasionați - furioși, temători și resentimentari cu toată pasiunea.” (p. 140) Hirschman arată astfel construcția ideologică a termenului, demonstrând contigența sa istorică. Evoluția gândirii asupra intereselor de la stadiul de păcate la statutul de asceză și apoi re-problematizarea acestora demonstrează limitele paradigmelor care consideră interesele ca date reale, stabile și puncte de plecare ale construcției teoretice. Această Întreprindere epistemică echivalează, dacă este să folosim concepția lui M. Douglas, cu producerea unui sistem taxonomic ce naturalizează
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
a poemului prin care treceau obiectele: noțiunile sînt introduse acum direct În poem și scopul nu mai este mărirea, Înălțarea lor. Virtutea se dispensează de decorurile grandioase. Ea stă, mustrătoare, palidă, ireductibilă, În umbra poemului și se hrănește cu pîinea ascezei. Din cînd În cînd, descinde În saloanele epocii și atunci obrazul (și limbajul) ei se mai colorează. VIII Dimitrie Bolintineanu. «Simțualismulă și teroarea retoricii. „Iar poetul ei cel tînăr o privea cu Îmbătare, Și din liră curgeau note și din
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
adresează cu precădere vîrstei mature a feminității. Iubirea, În sens larg, trece În urma moralei, devine un pandant al datoriei. Inima este condiționată de simțul moral, dragostea devine o formă de manifestare a virtuții. Iar virtutea cea mai de preț este asceza. O asceză provizorie, cînd e vorba de amor, un scurt armistițiu pînă ce codul moral e verificat la toate paragrafele. Scenariul este simplu: Întîi legea morală și apoi (acolo unde este cazul) răsfățul, desfătarea. Marioara din Legendele istorice ascultă cu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
precădere vîrstei mature a feminității. Iubirea, În sens larg, trece În urma moralei, devine un pandant al datoriei. Inima este condiționată de simțul moral, dragostea devine o formă de manifestare a virtuții. Iar virtutea cea mai de preț este asceza. O asceză provizorie, cînd e vorba de amor, un scurt armistițiu pînă ce codul moral e verificat la toate paragrafele. Scenariul este simplu: Întîi legea morală și apoi (acolo unde este cazul) răsfățul, desfătarea. Marioara din Legendele istorice ascultă cu liniște justificarea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
că un neam se face Mare, sau se pierde cum femeii place”... dînd, În prealabil, o fabulă despre soția domnitorului Neagoe care Își sacrifică bijuteriile pentru a termina mănăstirea Curtea de Argeș. Tema erotică este părăsită În baladele citate În favoarea temei patriotice. Asceza este aici pur morală. Erosul reapare În Macedonele unde femeile au „dulci nuduri” și ciobanii mor conversînd cu mioarele. Erosul intră Într-o mitologie de ordin pastoral. Memorabile sînt versurile din Românele din Cavaia: „Tropotă, bubuie, plaiul Candavii LÎngă Cavaia
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a cerului podoabe lata la Închipuiesc Și cu hazul firii tale nurul tău sămăluiesc.” Va să zică acesta este scopul fugii: proslăvirea ibovnicei Îndărătnice... Biblica retragere În pustiu se termină cu o nouă sămăluire... Retragere, Încă o dată, strategică sau, cum zice Barthes: „asceza (veleitatea ascezei) se adresează celuilalt: Întoarce-te, privește-mă, iată ce ai făcut din mine. Un șantaj: pun În fața celuilalt figura propriei mele dispariții, așa cum se va produce, dacă el [ea] nu va ceda”... (Fragments...) În asceză, Conachi nu vrea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
podoabe lata la Închipuiesc Și cu hazul firii tale nurul tău sămăluiesc.” Va să zică acesta este scopul fugii: proslăvirea ibovnicei Îndărătnice... Biblica retragere În pustiu se termină cu o nouă sămăluire... Retragere, Încă o dată, strategică sau, cum zice Barthes: „asceza (veleitatea ascezei) se adresează celuilalt: Întoarce-te, privește-mă, iată ce ai făcut din mine. Un șantaj: pun În fața celuilalt figura propriei mele dispariții, așa cum se va produce, dacă el [ea] nu va ceda”... (Fragments...) În asceză, Conachi nu vrea să fie
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cum zice Barthes: „asceza (veleitatea ascezei) se adresează celuilalt: Întoarce-te, privește-mă, iată ce ai făcut din mine. Un șantaj: pun În fața celuilalt figura propriei mele dispariții, așa cum se va produce, dacă el [ea] nu va ceda”... (Fragments...) În asceză, Conachi nu vrea să fie singur. Tristețea n-are rost dacă ea nu este văzută, confirmată, dacă nu se transformă Într-un mesaj. Fără martori, suspinul este un simplu suspin. Iar această banalitate poetul n-o acceptă. El aranjează astfel
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cufundare, Îngropare, de petrecere Întru Întunecime a unui poet care, ieșind pentru o clipă din mitologia anacreontică, se deschide spre un nou stil liric. Stilul nou Începe cu un gust nou pentru peisaj: un peisaj euforizant, cu Întunecimi, sălbăticii grandioase. Asceza (veleitatea ascezei) se sprijină pe un peisaj seducător. c) Peisajul devine memorabil În cea de a treia etapă a exilului: un exil care celebrează un trecut fascinant. În surghiun, poetul retrăiește istoria pasiunii sale și istoria cuprinde momente de mare
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de petrecere Întru Întunecime a unui poet care, ieșind pentru o clipă din mitologia anacreontică, se deschide spre un nou stil liric. Stilul nou Începe cu un gust nou pentru peisaj: un peisaj euforizant, cu Întunecimi, sălbăticii grandioase. Asceza (veleitatea ascezei) se sprijină pe un peisaj seducător. c) Peisajul devine memorabil În cea de a treia etapă a exilului: un exil care celebrează un trecut fascinant. În surghiun, poetul retrăiește istoria pasiunii sale și istoria cuprinde momente de mare intensitate. Acestea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
un loc tainic, ocrotit, Într-o vale dosnică, sub un copac mare... Aici se desfășoară ceremonia jurămîntului, aici se primește făgăduința, aici, În fine, se petrece „fericirea cea mare”. Voind (afectînd) să fie un anahoret, Conachi rămîne un seducător. Figura ascezei voluntare este, În esență, o figură a seducției. Figura ascezei antrenează și un peisaj liric care, la Conachi, se deschide spre marele univers. Din direcția, e drept, a decorativului grandios. 15. În afara cîtorva fetișuri (cum este pentru Werther panglica dăruită
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
copac mare... Aici se desfășoară ceremonia jurămîntului, aici se primește făgăduința, aici, În fine, se petrece „fericirea cea mare”. Voind (afectînd) să fie un anahoret, Conachi rămîne un seducător. Figura ascezei voluntare este, În esență, o figură a seducției. Figura ascezei antrenează și un peisaj liric care, la Conachi, se deschide spre marele univers. Din direcția, e drept, a decorativului grandios. 15. În afara cîtorva fetișuri (cum este pentru Werther panglica dăruită de Charlotte), nici un alt obiect nu pătrunde În lumea Îndrăgostită
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Fecioara. Că există o tendință de idealizare a femeii nu mai Încape discuție, Însă nota spirituală nu pătrunde În această adorație. Cultul privește nurul și, din cînd În cînd, duhul femeii. Însă duhul este o Însușire care nu invită la asceză. Este doar o formă de seducție a feminității. SÎnt unele caracteristici ale eroticii trubadurești care apar și la Conachi, Văcărești și la poeții veniți după ei. Părul blond și pielea albă a femeii sînt trăsături clasice. Rassa dintr-un sirventés
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
înseamnă: “pregătiți” germinația ei secretă. E vorba de acele “nașteri” în ordinea credinței, care ne sunt cu putință. Ele dezvăluie și ordonează mersul cuvenit al istoriei, înclinănd lumea - astfel pregătită și coaptă - spre a doua venire a Domnului. Purificată prin asceză, marea dragoste este de fapt destinul omului. “Tandrețea ontologică” pe care marii mistici (Sfăntul Isaac, Sfăntul Macarie) o arată oricărei creaturi - fie ea reptilă sau chiar demon - este însoțită de un mod iconografic de a contempla găndul divin dincolo de transparența
Demnitatea omului şi harisma creativităţii sale la Sfȃntul Grigore Palama. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Elena Bărbulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2305]
-
Vă mărturisesc, dragii mei, că încep să-i judec pe viitorii cărturari și după fizionomie. Ați văzut: băiatul poartă ochelari, e blond limfatic și pare să aibă Sitzfleisch. Un corp nesportiv, greoi sau, dimpotrivă, uscat, e o primă garanție de asceză de tip intelectual. Fizic vorbind, poate fi declarat "bun pentru carte". Vedeți că am vocație de neguțător de cai în cultură. Nu mai vorbesc de șansa pe care o are din capul locului cu un tată profesor de dogmatică și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
să reabiliteze metafizica. Într-o lume care e doar a comunicării, Heidegger continuă să vadă în cuvânt "cuminecarea" și comuniunea. Gîndiți-vă ce înseamnă un asemenea lucru într-o lume bântuită nu numai de degradarea curentă a cuvântului, ci și de asceza pe care o aduce cu sine filozofia analitică anglo-saxonă. Am terminat de curând cartea lui Hintikka, pe care mi-a împrumutat-o Sorel: Knowledge and Belief. Să vedeți ce carte știe Hintikka; să vedeți cât de bine îl stăpânește pe
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
care mi-a împrumutat-o Sorel: Knowledge and Belief. Să vedeți ce carte știe Hintikka; să vedeți cât de bine îl stăpânește pe Aristotel! Dar să vedeți totodată ce înseamnă să treci prin cultura mare și să o părăsești pentru asceza analiticului și logicului. Oamenii ăștia își refuză sinteza! Asceza logicii, la fel ca cea religioasă,devine religiozitate fără religie: intrare în puritatea unui gând fără obiect. Dar să vedeți unde ajunge cartea lui Hintikka, unde ajunge Hintikka cu problema lui
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Să vedeți ce carte știe Hintikka; să vedeți cât de bine îl stăpânește pe Aristotel! Dar să vedeți totodată ce înseamnă să treci prin cultura mare și să o părăsești pentru asceza analiticului și logicului. Oamenii ăștia își refuză sinteza! Asceza logicii, la fel ca cea religioasă,devine religiozitate fără religie: intrare în puritatea unui gând fără obiect. Dar să vedeți unde ajunge cartea lui Hintikka, unde ajunge Hintikka cu problema lui "știu că știu". Ajunge la bietul Schopenhauer, pentru care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Fiul risipitor și de fapt am fost Fratele. Însă neiubindu-mă, am scăpat de mine. Am scăpat de condiția somatică, fără să mai trebuiască să o transform în spirit. Ahoreticii - și eu sânt unul dintre ei - pot intra ușor în asceză.") La Câmpulung a fost găsit în cameră, îmbrăcat în palton, cu șoșoni și cu căciulă, citind Augustin; apa din ligheanul care se afla în mijlocul camerei înghețase. "Dumnezeul culturii", singurul în care credea și la judecata căruia era încredințat că va
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
din țara noastră, și este gândit ca o cheie, singurul soi de cheie plauzibil pentru a putea deschide prima dintre porțile Europei și a pătrunde astfel în ea. Dar lumea în care m-am întors după o absență și o asceză de trei luni m-a luat în primire și altfel: prin ceea ce s-ar putea numi mahalaua înțeleasă ca o categorie stilistică a societății românești. Dar ce este mahalaua astfel înțeleasă? În istorie se iau decizii, în mahala deciziile se
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
care ar putea ilustra conflictul cărnii cu spiritul. Kierkegaard îl pune pe acesta în seama "primei perioade" a Evului Mediu când "spiritul", de pe poziții creștine, este dispus să dea bătălia decisivă cu "carnea". El nu-i cere acesteia intrarea în asceză, ci doar acceptul de a se lăsa asistată de el, de spirit, tocmai pentru a nu pierde idealitatea ca garanție a evitării "multiplicității particularului" (căderea în devenirea platoniciană). Amour courtois nu este un suspin ascetic, ci varianta sensibilă (frumusețea ca
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
bună ilustrare pentru această consimțire a înfrîngerii sale o reprezintă Decameronul lui Boccaccio, pe care Kierkegaard îl ignoră sau pur și simplu nu-l pomenește. Eliberarea cărnii de sub tutela represivă a spiritului este celebrată acum în chiar locul specializat al ascezei, în mânăstire, printre călugări și călugărițe, iar pseudo-mutul care se aciuiește într-o mânăstire de maici și care, epuizat de asiduitatea maicilor insațiabile, termină prin a ieși din convenția rolului asumat și vorbește ― Nu mai pot!" ―, nu este altceva decât
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
510 Unii sfinți sunt amintiți pentru viața plină de renunțări și de privațiuni pe care au ales-o, de bună voie, în vederea dobândirii unei fericiri paradisiace, și sunt dați ca exemple pentru clericii contemporani care au uitat de nevoia unei asceze autentice: „nici sfântul Domenico și nici sfântul Francisc n-aveau de schimb patru sutane și nu îmbrăcau ca ei veșminte făcute din mătăsuri sau alte țesături de soi, ci straie din dimie groasă și nevăpsite cu văpsele, ca să se apere
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]