6,399 matches
-
-i tată Căci barza are...ciocul mic!”. ( Discreție ) „Simțul umorul este unul dintre cele mai bune articole de îmbrăcăminte pe care cineva le poarte purta în societate”. (William Makepeace Thackeray) „Mihai Frunză este un scriitor pur-sânge. Cultură cât cuprinde, spirit ascuțit, veșnic treaz la facerile și desfacerile din jur, verb scăpărător. În prozele sale are sânge de călău; satiră nemiloasă, personaje reduse până la absurd, din ele rămânând incredibila prostie ce le caracterizează. Stilul este de o claritate deplină, niciun fel de
MIHAI FRUNZĂ – TERAPIE DE RÂS de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382380_a_383709]
-
din 23 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Despre unii oameni se scrie, Despre unii oameni se cântă, Mâhnirea lor pare să fie A celor ce nu mai cuvânta. ‘Năuntrul meu bate-n metal, Ducându-mi spre sine-un afront, Prea ascuțit și poate letal, Din refrenul călugăr și ciont. Aș vrea să particip cu pietre La ce suntem noi - un complot - , Dar prin noroi, suntem o luntre De gânduri, ce stau lângă cot. Absurdă e lumea cu tine, Absurd e și
STRICT TRANSLUCID de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382542_a_383871]
-
curios, nici ness-ul de la tonomat nu-i făcură să se-ntoarcă la hazul făcut în cursul dimineții. Pesemne siesta le subțiase potențele satirice?! De ce oare? Aveau vreo presimțire sau ce? ... Revenit la amiază de pe teren cu capabilitățile de concentrare ascuțite se dovedi că reușita acționase asupra lui Antonel aidoma unei serii de șocuri electrice prescrise de psihiatru vreunui bolnav nerespondent la medicație și incapabil să-și conducă acțiunile singur. Detectivul se așezase la biroul său fremătând, gata-gata să izbucnească... Se
GRAFFITI (PRIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382492_a_383821]
-
ardelean. Toți cei menționați sunt români iar calitățile menționate se pot extinde prin generalizare. Dar sintagma „Așa-i românul” se referă în general peiorativ. Cu excepția Columnei lui Traian din Roma unde Dacii sunt prezentați falnici și drepți sub căciulile lor ascuțite, într-atât că, prin apropiere zilele noastre, Badea Cârțan, care a înnoptat sub columna de care auzise și voia neapărat s-o vadă, a speriat dimineața trecătorii care, adunându-se ca la o pomană (românească) se impacientau: „A coborât un
PREZUMŢIA DE NEVINOVĂŢIE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382535_a_383864]
-
continuă ea, lăsând capul într-o parte. De foarte multă vreme nu mi-a mai făcut cineva complimente. Au căzut asupră-mi ca un tăvălug, accentuându-mi roșeața feței. Bâiguii încurcat: - Și dumneavoastră ..., și dumneavoastră sunteți foarte ..., foarte frumoasă ! Râse ascuțit și se ridică în picioare. - Mergem în apă ? Peste câteva clipe ne bălăceam în apa înspumată, loviți ușor de valuri. Acesta a fost începutul ... .................................... Sfârșitul ... „norocul” vieții mele ! Am fost un ghinionist o viață întreagă în privința femeilor. Trei zile am
FERICIREA ESTE UN CĂLUŢ DE MARE NEGRU de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382590_a_383919]
-
iarbă, am o vorbă-ați spune, Unde mi-ai fost verde, pe care pământ? Că-i îngălbenita pajiștea de vânt, Și tu stai, buratic, într-o altă lume. Unde-mi ești pădure ce țineai haiducii Sub umbrarul rece, de ciocoi ascunși, De-o mâna haină sunt copacii tunși, Și-n poalele tale nu mai cânta cucii. Unde ești bădie, unde ești lelița? Zace bancă goală, putrezind sub nuc Și de-așa pustie-îmi vine să mă duc, Scuturându-mi praful tălpii, pe
FIRULE DE IARBĂ de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383879_a_385208]
-
Tot unind pat lângă pat. Dimineața i-a trezit Fir de soare , i-a-ncalzit Și din gene le-a crescut Luminosul început. Fata se trezea și ea Cu mirare întreba: -Eu sunt Albă că Zăpada Viață-mi scurtă fu ca spadă Ascuțită și ascunsă De tristeți adânci pătrunsă De când lumea am privit Din născare m-am găsit Cu un tată prea firav Cu o mamă suflet grav Ar fi vrut a mă pieri Cât nu cresc s-o pot privi Niciodată să
POVESTEA FETEI NAIVE(FRAGMENT) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383916_a_385245]
-
nu spunea nimic mai mult decât că interlocutoarea își dorește doar să nu pară lipsită de politețe. Însă Georgeta se prefăcu a nu înțelege această indirectă invitație de neîncepere a oricărei discuții. - Și...altceva?” continuă să o scotocească vocea ei ascuțită ca un cioc de găină. Mai scrii? -- Mda...” Irina îi răspundea laconic, urmărind fără interes cu privirea, trecătorii rari la acea oră a zilei. Se pregătea să se scuze că se grăbește și să plece. Și tocmai atunci, vocea Georgetei
TĂBLIȚELE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383905_a_385234]
-
lor, în fața certitudinii cuprinderii a noi momente sosite, de armonie și împăcare cu sine, date a fi trăite. Printre vise și emoții, bizar de contrastante în profunzimi, ce desăvârșesc ființa răscolind-o, șlefuindu-i fiecare muchie cu care atinge tăișurile ascuțite ale realității lumii permanent vigilente și "înarmate", printre plutiri ale acesteia în neantul propriilor simțiri, printre gânduri desprinse din propria întrupare a spiritului, printre epuizări lente și ucigătoare de părți din sine, prin răbufniri și, aproape mereu de final, însă
GÂNDURI DESPRINSE DIN LUMI UITATE de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383412_a_384741]
-
Intrării Domnului nostru Iisus Iisus Hristos în Ierusalim - Duminica Floriilor ... Moto: Stăteau față în față. El, Mirele, și ea, răsfățata fiică a ionului. De pe Muntele Măslinilor, de unde privea Hristos, cetatea Ierusalimului se desena la orizont semeață, încordată, cu toate simțurile ascuțite. El, Mesia cel promis, venea la ultima întâlnire însoțit de vuietul mulțimii care-I calcă pe urme, încă din Metania. Alaiul acesta ca de nuntă se agățase cu cerbicie de persoana Mântuitorului încă de la episodul învierii lui Lazăr, cel mort
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
lemnul putrezise. „Sunt destul de puternic să distrug scândurile din acest loc”, gândi Dino și se repezi în material. Dar acesta nu cedă. Puiul încercă din nou. Deși cu defecțiuni, lemnul își păstrase duritatea. „Trebuie să mă folosesc de dinții mei ascuțiți”, concluzionă Dino. Și puiul de șopârlă începu să ronțăie cu curaj fibrele lemnoase putrezite. Curând razele soarelui îl luminară puțin. Dino a înțeles. Reușise să ajungă afară. „Sunt un învingător”, își spuse el, pornind la plimbare. Pe traseul urmat descoperea
„COTYLOSAURIA DIN LIVADĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382870_a_384199]
-
să-mi facă ?„ gândi înfricoșat Dino. „În niciun caz ceva bun ! ”, își spuse puiul de șopârlă în timp ce mâinile mari și puternice ale omului îl înșfăcară strâns. Bărbatul îl legă strașnic și se apropie de puiul de șopârlă cu un cuțit ascuțit, uriaș... Erau ultimele sale clipe... Epilog În vacanța următoare Andrei și Mihai îl căutară zadarnic pe Dino, în livada bunicilor. Le era dor de el. Domnul profesor nu mai văzu nici el jivina interesantă, pe care o admira uneori în
„COTYLOSAURIA DIN LIVADĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382870_a_384199]
-
că Oana este în clasa a doua la Seminarul Teologic Ortodox...? - Bineînțeles că are ! Cea mică , o țandără care n-a sărit departe de trunchi, se răsuci pe călcâie și rosti scurt, mai mult pentru sine, o concluzie ce țâșni ascuțit, precum un fulger. -O să mă gândesc, să văd cum pot rezolva să avem și noi la Seminar, „Sarment de Beaujo-lais, la, la, le ! Florica Pățan, TEZE ȘI TAIZE Alba Iulia, 14 iulie, 2016 Referință Bibliografică: TEZE ȘI TAIZE / Florica
TEZE ȘI TAIZE de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382991_a_384320]
-
și ai plâns este scrisă în codul genetic al fiecăruia. Patria de adopție e ca o stațiune balneară care nu are niciodată nici căldura, nici parfumul și nici seriozitatea casei părintești și a locului natal. Limba natală e un paloș ascuțit, limba de adopție e doar o plasă de prins pește. - Ileana Costea te numea ,,un român special”. Ce atribute personale are acest român cu care ne mândrim - Ben Todică? - Prezintă lumea așa cum o vede, fără frică și rețineri. De mic
BEN TODICĂ, CASA DIN SUFLET, DINCOLO DE MERIDIANE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383012_a_384341]
-
închipuiți că-mi scăpase buza de tot și mă uitam la picioare s-o caut. Însă mama tot n-a înțeles. Mi-a adus o tăbliță neagră de ardezie încadrată într-o ramă gălbuie de lemn și un condei alb ascuțit. De rama tăbliței era agățat cu sforicică un burete natural de culoare galbenă, care m-a încântat teribil, încât am uitat de fluierac. Când mama mi-a spus care este rolul acelui încântător burete, atât mi-a trebuit. Am început
PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383049_a_384378]
-
foc purificator, atât de așteptat. Paharul nemulțumirii generale se revărsase...Ceea ce trebuia să se întâmple mai demult, s-a întâmplat. Și fenomenul își continuă cursul, provocând aprinse dezbateri, comentarii cu disperate acțiuni politice. Fostul premier Adrian Năstase, cu inteligența sa ascuțită și obișnuitul sarcasm, a văzut în acest fenomen doar un joc politic, a cărui esență este „cartoful fierbinte aruncat de Ponta lui Dragnea și Iohannis. Desigur, în acest murdar joc al politicienilor, hârșitul jucător scos pe tușă, nu vedea mulțimea
XARTOFUL FIERBINTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383058_a_384387]
-
zi? Lasă-mă, Doamne, să plec și eu la cei dragi! Viața mea se irosește acum ca o lumânare care fumegă intens și nu mai văd nimic în față...Privi din nou pe fereastră ciobul de cer împuns de vârfurile ascuțite ale teiului. Gândi: dacă aș putea să mă urc pe crengile alea până în cer, măcar să-i văd ce fac ei acum...Însă amintirile urâte i s-au agățat de suflet ca niște ciulini: hei, stimată, pe noi nu ne mai
CAP. 3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2215 din 23 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383078_a_384407]
-
păr și pe umeri. Maria oprește televizorul...De la blocul vecin se auzeau acordurile unei sârbe săltărețe și chiote de veselie, sunete sprințare ce răzbăteau prin geamul de la ușa balconului. Dar, în atmosfera glacială din sufragerie, chiotele se transformau în țurțuri ascuțiți, ce se-nfigeau în timpanele celor patru femei tăcute. Poate de aceea mâinile Mariei se duseră instinctiv la urechi, să nu o atingă ascuțișul acestor țurțuri. Privirile îi căzuseră pe ecranul cenușiu al televizorului. Parcă voiau să scormonească în adâncul
CAP. 10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383083_a_384412]
-
Nu mai am sub aripă o îndrăgostită cu ochii mari ce «cată-n frunza cea rară». Am niște oameni - albine ale materiei, ce-și măresc averile înțepându-mi florile mai ales cu un cot și cu o limbă tot mai ascuțită. Buciumul: „Nu mai am dealul de pe care sunetul de jale să se apropie de muzica sferelor. Prăpăstiile sufletești ale oamenilor sunt atât de adânci încât sunt redus la tăcere.” Trandafirul: „Nu mai sunt aruncat de-o copilă în «unda fermecată
EMINESCU S-A VRUT TROIENIT «CU DRAG DE ADUCERI-AMINTE. AZI MULŢI VOR SǍ AIBǍ AMNEZIE, FIINDCǍ ÎŞI AMINTESC PREA DES DE LUCRURI NECUGETATE! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385319_a_386648]
-
nu știu ce aveți cu mine! Pe majoritatea scriitorilor cu care mă comparați, deși am auzit de ei, nu i-am citit! Poveștile mele sunt mai puțin inventate. Ele au fost scrise chiar pe trupul meu de câte un șiș mai puțin ascuțit sau de un ștuț de țeavă menit nu să îmi înmoaie oasele, ci să mi le rupă. În rest, Dumnezeu cu mila! Ce-o vrea El să facă din mine, aia să facă!” Poveștile care au stat la dospit aproape
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92743_a_94035]
-
condiții inumane, de exterminare, mii de evrei din Iași către „Țara Românească”. De fapt cei direct răspunzători de organizarea și executarea pogromului au fost germanii, ajutați de un grup local de legionari (și/sau simpatizanți mai mult sau mai puțin ascunși ai Legiunii) precum și de criminali locali puși pe jaf - aceștia din urmă, desigur, români. Este foarte probabil ca elemente ale Siguranței Statului (la vremea respectivă sub conducerea lui Eugen Cristescu[7] ) să fi fost nu numai la curent, dar să
Pogromul de la Iaşi din iunie 1941. Date şi documente (5) [Corola-blog/BlogPost/93448_a_94740]
-
-am taicule, demult, de-acasă Eu știu că tu tot timpul m-ai iubit Durerile ce astăzi mă apasă N-or însemna că eu te-am părăsit Plecarea mea, să nu-ți stea în inimă Precum un ghimpe de dor ascuțit Să te gândești că toate au o noimă De la-nceput, și până la sfârșit Adeseori, mă-ntreb dacă ești bine Cu sănătatea, tată, cum mai stai? Iar viața mea e goală fără tine Sunt surghiunit în viață fără trai Trecut-au
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
Să facem schimb de inimi între noi Să știm pe celălalt ce o să-l doară Durerile de-l seacă sau omoară Ori de se-mpart mereu numai la doi Tu să simțești durerea ce-mi apasă Precum jungherul cel mai ascuțit De-atâta ori în piept, pe când a plânge Încep să vărs din mine roșul sânge Pentru că mult și sincer te-am iubit Eu încercat voi fi de dorul care Te mistuie de câte ori oftezi Văpaia deveni-va tot mai mare Și-
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
point where the last living crystal în me was trasnforming into a droplet of water running down that white wall, or perhaps inside that seductive night gown. A TREBUIT SĂ DEVIN OM Am străbătut pustiile pentru singurătate Și pe piscurile ascuțite am gustat bucuria. Vulturul m-a învățat ce înseamna noblețea Iar pietrele mi-au rezidit încrederea. Printre stejari bătrâni am priceput înțelepciunea Iar norii mi-au adus aminte de efemer. Toate stelele îmi poartă dorințele în razele lor Și fluturii
POEME DIN CUMPĂNA VIEŢII de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383153_a_384482]
-
zi? Lasă-mă, Doamne, să plec și eu la cei dragi! Viața mea se irosește acum ca o lumânare care fumegă intens și nu mai văd nimic în față...Privi din nou pe fereastră ciobul de cer împuns de vârfurile ascuțite ale teiului. Gândi: dacă aș putea să mă urc pe crengile alea până în cer, măcar să-i văd ce fac ei acum...Însă amintirile urâte i s-au agățat de suflet ca niște ciulini: hei, stimată, pe noi nu ne mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]