1,006 matches
-
specific acestor locuri. Când se apropie de Teiuș, valea devine largă, lărgindu-se din ce în ce mai mult până la vărsarea în Mureș, afectând în timpul viiturilor terenuri întinse de culturi agricole din această zonă. Din orașul Abrud pleacă spre orașul Aiud drumul județean Abrud-Aiud, asfaltat doar până în Bucium Poieni iar de aici neasfaltat și prost întreținut având o lungime totală de 91 km, cu mari dificultăți de circulație pe sectorul Mogoș - Geogel (sat aparținător comunei Ponor ) din cauza distrugerii periodice a acestuia de către apele Văii Mogoșului
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
satul Valea Seaca. Comună este traversata pe axa NNE-SSV de DN2 (E85) și de Magistrală CFR 500 București-Suceava. Pe axa est-vest inițial și apoi spre nord, este deservita de DJ 119D: DN 2 (Km 247 + 323)-Valea Seaca-Cucova-Orbeni-Drăgușani-Parava (DJ 206B), asfaltat În continuarea porțiunii DJ119D aflată în satul Valea Seaca, se află DC107 asfaltat. La intersecția DN2 - DJ119D există o stație de carburant. Cele mai apropiate stații CFR sunt Orbeni și Sascut. Activitatea economică principala este reprezentată de agricultură. Din suprafața
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
de Magistrală CFR 500 București-Suceava. Pe axa est-vest inițial și apoi spre nord, este deservita de DJ 119D: DN 2 (Km 247 + 323)-Valea Seaca-Cucova-Orbeni-Drăgușani-Parava (DJ 206B), asfaltat În continuarea porțiunii DJ119D aflată în satul Valea Seaca, se află DC107 asfaltat. La intersecția DN2 - DJ119D există o stație de carburant. Cele mai apropiate stații CFR sunt Orbeni și Sascut. Activitatea economică principala este reprezentată de agricultură. Din suprafața administrativă a comunei, 52,30 % este reprezentată de terenul agricol. Cea mai mare
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
Nu se cunoaște meșterul dulgher. Întreaga construcție este înălțată din lemn, care se găsea în cantități mari în pădurea din apropiere. A fost restaurată in anii 1962-1963, când s-a acoperit cu șindrilă nouă, înlocuindu-se cea veche, precum și cartonul asfaltat ce acoperea partea dinspre răsărit. Atunci a fost îndepărtată o parte a acoperișului în sezonul de toamnă, iar acoperișul nou a fost așezat abia în primăvara următoare, fapt ce a pricinuit deteriorarea ireversibilă a picturii. Pictura a fost executată, conform
Biserica de lemn din Sânmihaiu Almașului () [Corola-website/Science/309171_a_310500]
-
electrice, prelucrarea lemnului, transporturi, balastiere, agricultură-zootehnie etc. Cel mai mare obiectiv economic este Fabrica de contactoare "EATON" Electro Producție SRL care are aprox. 1800 de angajați. Comuna oferă locuitorilor săi și potențialilor investitori o infrastructură bine pusă la punct: drumuri asfaltate sau pietruite, apă curentă(există o modernă uzină de apă), canalizare (inclusiv stație de epurare),telefonie digitală,internet de mare viteză,televiziune prin cablu(fibră optică),rețea de gaz metan,iluminat public nocturn(inclusiv între sate în zone nelocuite),serviciu
Comuna Fărcașa, Maramureș () [Corola-website/Science/310638_a_311967]
-
pe dreapta al Arieșului. Altitudinea absolută este de 567 m. Este cea mai lungă peșteră din Munții Trăscăului. Se poate ajunge la ea pe drumul național DN75 Turda-Câmpeni, până în localitatea Sălciua de Jos, iar de aici pe drumul comunal parțial asfaltat, circa 5 km până în cătunul Sub Piatră. Huda este un regionalism ce înseamna cale îngustă, groapă, gaură în pământ, peșteră sau adăpost. Papara poate avea la origine latinul papă ce înseamna conducător religios, preluat în limbile "barbare" papar. Deci Huda
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
majoritate de cetățeni romi care desfășoară activități tradiționale (culesul ciupercilor și al plantelor medicinale, fabricarea obiectelor din răchită și lemn). Comuna Vâlcele se află situată în partea sud-vestică a județului, fiind străbătută de drumul județean DJ 103, care este modernizat (asfaltat), în stare de funcționare relativ bună, constituind principala cale de legătură cu zonele învecinate. Teritoriul comunei se întinde deasupra zonei marginale nord-estice a munților Baraolt, altitudinea fiind de 700-900 m. În partea de sud a comunei se află râul Olt
Comuna Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/310390_a_311719]
-
tot podișul pînă la marginea Sîngerei, pe Bîc pînă la Muncești, toată Botanica, Schinoasa. În 1993 la 1 ianuarie Ferma Agricolă Bacioi dispune de o suprafață de 6218 ha de pămînt. Prin 1990 - 1991 s-a construit un drum bun asfaltat ce leagă Băcioiul cu țara prin sud și cu Chișinău. Distanța de la Băcioi la Chișinău este de 13 km. Populația Băcioiului, cum scrie un călător german, era caldă la suflet, binevoitoare, sinceră și obiectivă. Fiecare gospodar cunoaște cu lux de
Băcioi, Chișinău () [Corola-website/Science/305126_a_306455]
-
noi probleme mediului înconjurător. În prezent fiecare a treia familie din sat are câte un autoturism. Satul fiind așezat în văgăună, drumurile publice locale au mult de suferit din cauza ploilor, de aceea necesită reparații și o acoperire rigidă. Reparația drumurilor asfaltate se efectuează aproape în fiecare an; lungimea lor pe teritoriul satului este de 7 km. Satul este străbătut de o stradă asfaltată. Prin sat trece autostrada care duce spre regiunea de sud-est a Moldovei, la 5 km de sat este
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
publice locale au mult de suferit din cauza ploilor, de aceea necesită reparații și o acoperire rigidă. Reparația drumurilor asfaltate se efectuează aproape în fiecare an; lungimea lor pe teritoriul satului este de 7 km. Satul este străbătut de o stradă asfaltată. Prin sat trece autostrada care duce spre regiunea de sud-est a Moldovei, la 5 km de sat este autostrada Chișinău - Tiraspol și Chișinău - Comrat. În apropierea satului la 5 km este stația de cale ferată de la Căinari. Satul se află
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
stadart 150 km of 1.435 m gauge Ecartanet îngust (0,914 m) - 3,230 km (1,830 km în uz) (1995) Prin intermediul căilor ferate, Columbia e conectată doar cu Venezuela, dar artera e inoperabilă. - Drumuri Total: 115.564 km asfaltate: 13.868 km nepavate: 101.696 km (1997 est.) În regiunea Anzilor, coasta de nord și zonele submontane, unde se întregistrează cea mai mare densitate a populației, transportul rutier e cel mai dezvoltat. Exista un sistem de transport auto, oferit
Economia Columbiei () [Corola-website/Science/305994_a_307323]
-
au fost 1979 dintre care 1115 sârbi, 672 români ( și alții), iar în 2002 au fost în total 1776 locuitori, dintre care 1046 sârbi, iar români doar 491 (ceva maghiari și alți). Satul are, în momentul de față, toate străzile asfaltate, trotuarele din beton, stațiune sanitară (cu medic, dentist, farmacie), poștă (cu centrală telefonică digitală), moară, pescărie, mai multe prăvălii, școală cu opt clase (în limba română doar patru clase), activitate culturală bogată, dar și mari succese ale fotbaliștilor,etc. A
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
Sărcia română, nemții se colonizează în 1801. Feliks Milleker nu a ilucidat ideea de ce, din anul 1924, Sărcia română este Sărcia nouă. Sărcia (Sutjeska) a fost și este o localitate mixtă, situată în zona centrală a Banatului sârbesc, pe șoseaua asfaltată Zrenjanin-Vârșeț la 25 de km. de Zrenjanin. Cândva aici au trăit români și germani iar acum români și sârbi. După Feliks Milleker, în anul 1333 este amintită localitatea Sărcia (Zaruca), care aparținea comitatului (denumire maghiară a timpului acela) sau districtului
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
de un parc frumos în jurul căruia s-a format centrul. Pe la mijlocul secolului trecut a fost nimerită de un fulger după care a fost mistuită de flăcări. În anul 1958, ruinele ei au fost înlăturate iar astăzi pe aci trece șoseaua asfaltată care duce spre Krajšnik (Șupleia). În anul 1811 au fost 893 de suflete. După recensământul din 1832 în sat au trăit 796 de rimocatolici și 6 locuitori pravoslavi care au fost renumiți prin creșterea cailor. În anul 1854 numărul s-
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
numărul locuitorilor, în special al românilor. După recensământul din anul 2002 au fost 1776 dintre care 1046 sârbi și 491 de români. Multe s-au schimbat în sat. Pe parcursul anilor întreg satul a fost electrificat, prin strada principală trece drumul asfaltat care leagă cele două centre urbane Zrenjanin-Vârșeț. Drumurile prin străzi au fost asfaltate iar pe lângă case, trotuarele betonate. Au ajuns și telefoanele. Primul telefon l-a avut Erne Maroc încă în anul 1922 iar fiica acestuia, Dudica, a avut un
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
Craiului, în defileul carstic cu același nume. Din punct de vedere hidrografic, peștera aparține bazinului Crișului Repede. Situându-se la o distanță de de 50 km de Oradea și 100 km de Cluj-Napoca, accesul se poate face fie pe drumul asfaltat DJ 764C, 11 km de la DN 1 (E60), fie pe calea ferată (stația CFR Șuncuiuș). Intrarea naturală în Peștera Vântului este situată la cca. 2 km SE de localitatea Șuncuiuș, în versantul stâng al văii Crișului Repede, deasupra izvorului din
Peștera Vântului () [Corola-website/Science/305633_a_306962]
-
versant acoperit cu blocuri de stâncă și grohotiș. Accesul se face din drumul care duce spre Câmpulung Moldovenesc de la intersecția cu drumul spre Voroneț, mai întâi pe acesta și apoi după traversarea râului Moldova spre stânga pe un drum parțial asfaltat care urmărește îndeaproape albia râului. La câteva sute de metri în amonte de Piatră Pinului este situată o altă formațiune stâncoasa spectaculoasă, Piatra Șoimului. Rezervatia forestiera “Pădurea de smarald”, face parte din Parcul Natural Vânători Neamț și este așezată între
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
Fălticeni), de Borca (situată pe DN17B de pe valea Bistriței), prin Pasul Stânișoara. De la cumpăna apelor (Crucea Talienilor) spre est pînă la DN 2E (Cornu Luncii - spre Fălticeni) sunt aproximativ 41 km (din care aproximativ 7 km ai DJ209A), din care asfaltați sunt majoritatea. Restul, de o calitate relativ rezonabilă, reprezintă porțiunea montană pînă la trecătoare. Spre vest este coborîrea spre Borca de aproximativ 22 km (10 km porțiunea montană și 12 km pe Valea Sabasei), relativ greu abordabila cu o mașină
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
la 24 km sud de centrul comunei Tarcău și DN15. Traseele de acces pornesc obligatoriu de pe principalele văi care limitează masivul: în special DN15 - Valea Bistriței și DN12A - Valea Trotușului, dar și DJ156A - Valea Tazlăului Mare sau (mai puțin) DJ127A (asfaltat parțial la extremități) - axial al văilor Dămucului și Văii Reci. Dintre cursurile de apă care îl străbat, mai ales Tarcăul în nord, Asăul, Camânca, Râul Tărhăușul și Bolovănișul trotușan în sud, Calul, Iapa, Nechitu și Tazlăul Sărat în est respectiv
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
care joacă un rol important în structurarea circulațiilor în interiorul cartierului este Str. Trompetului care se naște deasemenea în perimetrul Pieței Ferentari și se dezvoltă înspre vest până la Str. Humulești. Între aceste artere se dezvoltă numeroase străzi în marea lor majoritate asfaltate. În cartier școlile și grădinițele sunt distribuite uniform în teritoriu asigurând accesul facil al copiilor la acestea. Clădirile ce le adăpostesc au fost construite după cel de-al doilea război mondial cu excepția Grădiniței nr. 54 ce a funcționat inițial ca
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
exclusiv din fonduri comunale, printr-o investiție de 42.182 lei. În același timp au fost investiți alți 36.870 lei pentru modernizarea celor 3 dispensare existente prin: executarea de lucrări de nivelare și îngrădire a incintelor, turnarea de trotuare asfaltate, executarea de branșamente de utilități, achiziționarea de mobilier specific și aparatură, etc. Procesul de industrializare și urbanizare de la începutul secolului XX a determinat o creștere rapidă a populației Bucureștilor, punând autoritățile în situația de a găsi soluții eficiente și pe
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
cea mai mare partea a industriei, Săo Paulo produce (doar 51% din totalul de energie este produs în stat) și consumă cea mai multă de energie din Brazilia. Statul Săo Paulo are o rețea de 32.000 km de drumuri asfaltate, reprezentând 17% din totalul drumurilor de acest tip din Brazilia. Autostrăzile din Săo Paulo sunt considerate a fi cele mai bine conservate și cele mai moderne. Unele autostrăzi sunt administrate și întreținute de proprietarii privați. Întreprinderile care au vrut să
São Paulo (stat) () [Corola-website/Science/314966_a_316295]
-
exterior și care în condiții nefavorabile virează spre galben-portocaliu, având aspectul unor plăci. Aceste plăci se formează la întuneric sau semiobscuritate, în zonele ascunse ale clădirii, goluri de zidărie, pe fețele interioare ale tâmplăriei de binale, lambriuri, scări, sub cartonul asfaltat, canale termice, etc., formând un strat pâslos până la 10 cm; datorită metabolismului ridicat, această ciupercă are capacitatea de a-și asigura umezirea substratului și de a evolua și în zonele cu umiditate scăzută, prin rosturile și prin porii cărămizilor, a
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
3 km Refacere străzi Briheni afectate pe 1,5 km Refacere străzi pietruite în Ursești, distruse pe 0,25 km Refacere dig apărare Lunca care afectează strada pe care se află Dispensarul, pe 0,1 km Ianoșda-Gurbediu Refacere drum comunal asfaltat, de legătură cu Ungaria aflat în domeniul public al comunei │Comuna Roșiori │ 34│ │ │Roșiori, afectat pe 3 km Refacere două podețe tubulare drum de legătură Roșiori Borșa-Călătani Refacere 5 podețe pe DC 210 Refacere străzi în Dumbrăvița de Codru, afectate
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
mobilă, fax și Internet. Construcțiile edilitar-gospodărești din ultimii douăzeci de ani au schimbat aspectul localității. Orașul are circa 6.000 de case și 3.200 de apartamente în blocuri, fiind brăzdat de 52 km de străzi, din care 32 km asfaltate. Toate imobilele beneficiază de gaz metan. Spațiile verzi și parcurile sunt bogate, fiind întinse pe 7 hectare. După mișcarea anticomunistă din decembrie 1989, viața social-politică a orașului s-a animat. După căderea comunismului și recâștigarea libertăților de exprimare, în oraș
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]