2,113 matches
-
o semiologie logică. Acum știu că psihiatria este tot atât de încărcată de mistere cum este religia. Nu ignor și nu pot nega cauzalitățile biologice, nici determinările psihosociale, dar am sentimentul că microcosmosul nu și-a constituit încă o astronomie pe măsura astronomiei macrocosmosului. Omul a aselenizat; dar nici nu poate visa încă la o navigare similară în spațiile inconștiente ale microcosmosului. Logica gândirii inconștiente este, în prezent, logică ininteligibilă. Psihiatrul tehnician, psiholog, chimist, sunt ipostaze aberante dacă nu sunt conexate cu ascultătorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
în stil gordian. Panaitescu a strecurat sub manta, cu tupeu, o minune de carte roșie, lucioasă, tipărită în condiții excelente: "Ce-a văzut Ilie Pânișoară", de inepuizabilul nostru idol, Teodoreanu. În timp ce eu mă prefăceam foarte interesat de o "Introducere în astronomie", o popularizare a lui Flamarion, mi-a făcut semn să-l urmez, pentru că problema era rezolvată. Situația părea salvată. Un volum "romantic", cu un aspect superb, era o soluție. "S-ar putea să i se potrivească mai bine cartea, decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
de fier atârnată de o parâmă, scufundată până la fundul apei, care putea colecta și mostre din sol). Pe un vas pirateresc, unde educația putea lipsi cu desăvârșire în rândul echipajului, navigatorul trebuia să aibă cunoștințele minime necesare de aritmetică și astronomie, de aceea el ocupa funcția cea mai importantă după căpitan, dacă nu era însuși căpitanul cel care naviga. Unii pirați instruiți ca Raveneau de Lussan, William Dampier și Thomas Cavendish au scris ei înșiși cărți, din propria lor experiență de
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
de fier atârnată de o parâmă, scufundată până la fundul apei, care putea colecta și mostre din sol). Pe un vas pirateresc, unde educația putea lipsi cu desăvârșire în rândul echipajului, navigatorul trebuia să aibă cunoștințele minime necesare de aritmetică și astronomie, de aceea el ocupa funcția cea mai importantă după căpitan, dacă nu era însuși căpitanul cel care naviga. Unii pirați instruiți ca Raveneau de Lussan, William Dampier și Thomas Cavendish au scris ei înșiși cărți, din propria lor experiență de
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
unui termen complet). Principala lui sarcină era să copieze documente juridice. Așa a ajuns să completeze un folio mare de 344 de pagini. Pe lîngă pasiunea pentru antichitățile britanice, el a dobîndit un viu interes și pentru studiul heraldicii, matematicii, astronomiei, muzicii și metafizicii, vorbind cu zel despre Paracelsus sau Galen ori Hipocrate (după relatările lui James Thistlethwaite, care l-a asociat pe Chatterton în acest sens cu un "empiric modern"; Wilson 1869: 291), și a început să scrie pentru reviste
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
de nevoile clasei conducătoare de a mări și de a administra posesiunile acesteia. În antichitate, odată cu apariția orașelor, ca centre mari comerciale sau de apărare, conducătorii aveau pe lângă ei oameni care dețineau informații importante din domenii vitale: război, administrație, comerț, astronomie (realizând calendare importante pentru agricultură sau alte activități), religie, medicină. Dezvoltarea statelor a cerut un număr tot mai mare de oameni bine pregătiți pentru a lucra în administrație. Dezvoltarea comerțului a condus la nevoia de specialiști capabili de a realiza
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de viață a persoanei creatoare. Istoria culturii oferă multiple exemple de mari creatori care au făcut studii colaterale, uneori îndepărtate de domeniul în care au activat. De exemplu, Shakespeare a fost preocupat de științele naturii, Flaubert de istorie, Proust de astronomie, horticultură, farmacie. Creatorul trebuie să posede deprinderi specifice domeniului de creație în care activează. Este vorba, deopotrivă, de deprinderi intelectuale cât și de deprinderi motrice (esențiale în: tehnică, arte plastice, muzică, etc.). Acestea se denumesc aptitudini speciale. Pentru favorizarea inspirației
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de câte nouă compoziții, „descriu” peisaje bucolice purtătoare de „semne” (cercul, lumina, Columna, apa, pasărea, nunta etc.), în care tensiunea derivă din jocul - și aici cu trimiteri livrești - dintre închis și deschis, ascundere și revelare, dintre hieroglife și „vorbele limpezi”. Astronomia ierbii (1981) marchează un punct de cotitură. Pe de o parte, intervine o criză ontologică, adâncind conflictul dintre realitate și poezie, dintre „natură” și „cultură”. Sentimentul trecerii, tema centrală a liricii scrise de T., se acutizează, potențând conștiința ireversibilității emoției
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
Gabriela Melinescu prin impulsul vitalist, T. se distinge în contextul poeziei actuale prin rafinamentul unui discurs liric foarte bine dozat, pe muchia dintre simbolismul neomodernist și discursivitatea poetică postmodernă. SCRIERI: Apa vie, București, 1970; Chorale, București, 1974; Hore, București, 1977; Astronomia ierbii, București, 1981; Scrisori de acreditare, București, 1982; Substituiri, București, 1983; Melopoetica, București, 1984; Târgul de animale mici, București, 1985; Achene zburătoare, București, 1986; Școala de muzică, București, 1986; Zebra și algebra, București, 1988; Întâmplări în dicționar, București, 1988; Proba
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
Parfumul, București, 1989; Poezie germană contemporană, îngr. și postfața trad., Cluj-Napoca, 1991; Werner Söllner, Somnul toboșarului, București, 1996; Hans Christian Andersen, Bazarul unui poet, pref. trad., București, 2000. Repere bibliografice: Constantin, A doua carte, 252-253; Iorgulescu, Scriitori, 155-156; Dinu Flămând, „Astronomia ierbii”, AFT, 1981, 4; Laurențiu Ulici, Senzație și viziune, RL, 1981, 26; Constantin Pricop, „Astronomia ierbii”, CL, 1981, 7; Dumitru Mureșan, Astronomia ierbii, VTRA, 1981, 8; Daniel Dimitriu, În grădina cu sigilii, CNT, 1981, 35; Gelu Ionescu, Orizontul traducerii, București
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
toboșarului, București, 1996; Hans Christian Andersen, Bazarul unui poet, pref. trad., București, 2000. Repere bibliografice: Constantin, A doua carte, 252-253; Iorgulescu, Scriitori, 155-156; Dinu Flămând, „Astronomia ierbii”, AFT, 1981, 4; Laurențiu Ulici, Senzație și viziune, RL, 1981, 26; Constantin Pricop, „Astronomia ierbii”, CL, 1981, 7; Dumitru Mureșan, Astronomia ierbii, VTRA, 1981, 8; Daniel Dimitriu, În grădina cu sigilii, CNT, 1981, 35; Gelu Ionescu, Orizontul traducerii, București, 1981, 186-187; Dinu Flămând, Un manifest de conștiință, AFT, 1982, 9; Nicolae Manolescu, În vârful
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
unui poet, pref. trad., București, 2000. Repere bibliografice: Constantin, A doua carte, 252-253; Iorgulescu, Scriitori, 155-156; Dinu Flămând, „Astronomia ierbii”, AFT, 1981, 4; Laurențiu Ulici, Senzație și viziune, RL, 1981, 26; Constantin Pricop, „Astronomia ierbii”, CL, 1981, 7; Dumitru Mureșan, Astronomia ierbii, VTRA, 1981, 8; Daniel Dimitriu, În grădina cu sigilii, CNT, 1981, 35; Gelu Ionescu, Orizontul traducerii, București, 1981, 186-187; Dinu Flămând, Un manifest de conștiință, AFT, 1982, 9; Nicolae Manolescu, În vârful picioarelor, RL, 1982, 44; Valentin F. Mihăescu
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
n. Dimitriu), funcționară, și a lui Alexie Bârcă, preot. A absolvit în 1957 Facultatea de Matematică și Fizică a Universității din București. Până în 1991 va fi cercetător și șef de colectiv la Observatorul Astronomic din București. Publică numeroase lucrări de astronomie, unele de popularizare. În 1972 i se acordă premiul „Gh. Lazăr” al Academiei Române pentru Catalog de stele slabe. Debutează în literatură cu povestirea La ceasul judecății în „Dreptatea” (1990). Proză scurtă îi apare în suplimentul „Alfa și omega” al „Cotidianului
TOMA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290214_a_291543]
-
publicului, gust care manifestă inapetență față de optzeciști etc. A spune ce trebuie impune să fii exact și nuanțat. Cu această normă în față, m-am referit, pe scurt, la cărțile expuse: Patimile după Bacovia, Cartea locului, Doi pentru un tango, Astronomia pentru toți (de Matei Alexescu). Exact poate am reușit să fiu; pentru nuanțe n-a prea fost timp. Raportat la începutul lui, cuvîntul meu a lăsat, probabil, impresia de „un pas înainte, doi pași înapoi”. Motivele rugăciunilor mele au rămas
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
i-a alfabetizat, fiind oameni mari pe vremea ceea...655 655 La Broșteni am ajuns peste câțiva ani, Însoțit de doamna Ana Constantin, pictoriță din Cotârgași, domiciliată În Suceava și de domnișoara Botez, conf. dr. la catedra de matematică și astronomie a Institutului de Învățământ Superior din capitala județului. Am vorbit la Căminul cultural despre Oameni de seamă din zona Broșteni (titlu provizoriu, consemnat aici din memorie), În fața a peste 400 de auditori. Am avut cinstea să-l cunosc personal pe
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
materie de uși secrete. — De ce zici asta? Nu e maniac. Nu are deprinderi ciudate și nici n-a făcut tot ce-a făcut numai din obsesie. Este puțin mai dotat decât alții și priceput într-o mulțime de domenii. De la astronomie până la genetică. Nu mai e nimeni ca el. Mulți fac pe nebunii prin ziare și pe la televizor, dar toți sunt niște farsori. Bunicul e un geniu. — Pe cei din jur nu-i interesează că-i geniu. Îl pot face repede
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Ad-hoc în 1857, dar a renunțat din cauza agravării unei boli de piept. G. a scos, începând din 1825, mai multe calendare, dintre care îndeosebi ultimele, din 1850 și 1855, cuprind sfaturi practice, istorioare morale sau patriotice, ca și cunoștințe de astronomie, pasiunea constantă a cărturarului. Tot cu intenții moralizatoare și pedagogice, a alcătuit manuale, în spiritul celor tipărite de Heliade și Gr. Pleșoianu. Ele au în vedere educația religioasă (Manual creștinesc, 1836) sau morală (Școlaru sătean sau Cărticică coprinzătoare de învățături
GORJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287317_a_288646]
-
GRIGORE RÂMNICEANU, (c. 1763-1828), cărturar și traducător. G. a îmbinat viața monahală cu preocupările culturale proprii centrului de la Râmnic. Știa limba greacă, avea cunoștințe de astronomie și matematică, de istorie și geografie și era interesat de Enciclopedia franceză. Ierodiacon la Episcopia Râmnicului de la șaptesprezece ani, este ieromonah din 1787 și, adus de mitropolitul Filaret la București, în 1793 devine arhimandrit. A fost în același timp conducătorul
GRIGORE RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287354_a_288683]
-
cu o cultură tehnică - procedee narative ale diferitelor genuri ficționale (spion al retortelor romanului polițist, negru, de aventuri sau chiar de spionaj), muzică (jazz-ul care i-a influențat scrisul În anii 80, muzica simfonică mai tîrziu), geologie, acustică, vestimentație, astronomie, etc. - exhibată cu parcimonie dar foarte precis, cum Îi stă bine unui dandy, căci așa l-a numit presa franceză - sexagenarul Echenoz Își convinge cititorul să-l urmeze făcându-i discret vânt Într-o narațiune ale cărei convenții le denunță
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
profesori ai unui liceu de provincie, tipuri caricaturale, construite prin surprinderea detaliului descriptiv caracteristic: „domnul Biju, cavaler tomnatic, pițigoi bătrân și tandru, cu nas ștrengar și cu surâs pe buze, cu mustăcioară isteață, cu floricica la butonieră, matematician, specialist în astronomie, arătând domnișoarelor cu dexteritate stelele”, „domnul Frunză, cincizeci de ani, maestrul de desen, ras, impozant, dar zâmbitor, cu lavalieră fluturândă”, „maestrul de muzică, domnul Duțu, cu breton și lavalieră”, „geograful Borș, scurt, gros, tot păr negru; popa Chitic, semn de
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
ale înțelegerii naturii umane care domină psihologia vremii. Primul tip de psihologie era, bineînțeles, cel behaviorist, experimental, mecanomorfic; o psihologie care putea fi numită „clasică” pentru că se afla pe linia directă a concepției clasice de știință și care provenea din astronomie, mecanică, fizică, chimie și geologie; o psihologie care putea fi numită „academică” pentru că tindea să vină pe calea departamentelor de pregătire și licențiere în psihologie din universități. Această teorie psihologică, „clasică” și „academică” fusese larg aplicată încă de la prima formulare
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
SF din anii 1970-1980 s-au apropiat de granițele literaturii generale. Cu atât mai mult cu cât științele invocate de noii autori erau cu precădere psihanaliza, sociologia, etnologia, antropologia așa-zisele "umane" sau științe soft și nu, ca înainte, fizica, astronomia sau așa-zisele științe exacte, "dure". Cu toate acestea, textele recente revin asupra acestor presupoziții și încearcă să integreze literar diferitele tipuri de speculație, prezentându-le la modul cel mai poetic cu putință și fără să piardă necesara senzație de
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
fost ridiculizat și numit "risipitorul cosmic" de către Damon Knight, dar l-a inspirat pe Philip K. Dick la începuturile carierei. Arthur C. Clarke (1917)143 este un autor britanic de SF, cu formație științifică. Matematician, specializat în radare, pasionat de astronomie, a fost un scriitor al verosimilității științifice în cele dintâi romane ale sale, de pildă în The Sands of Mars / Nisipurile de pe Marte (1951). A fost însă și artizanul reînnoirii SF-ului în anii '70. A inspirat, într-adevăr, marele
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
loc deosebit în istoria medicinii arabe, dar și în cea a diabetologiei universale, îl ocupă Avicena (960-1037), pe numele arab Abu-Ali Ibn-Sina. Dotat cu o inteligență precoce și sclipitoare (la 18 ani impresiona prin cunoștințele sale de matematică, fizică, chimie, astronomie și filosofie), a învățat arta medicală de la medicul creștin Abn Sahl El Mussihi. La vârsta de 21 de ani, după ce se întoarce în orașul natal Boukhara (în Tadjikistanul de azi), întocmește o Enciclopedie în 20 de volume, în care sintetizează
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
înființat în 1862 cu trei clase iar gimnaziul din Galați la 1871 ființa sub tutela Ministerului Instrucțiunii Publice. După legiuirea din anul 1851 la gimnaziile din Moldova se predau pentru prima dată obiectele zoologia, botanica, mineralogia, geologia, fizica, chimia și astronomia. Legea prevedea ca și fiecare eparhie să aibă câte un seminar de gradul I, iar în București și în Iași câte un număr de gradul al doilea. Astfel că la 1873 în România existau 8 seminarii: cele centrale de la București
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]