1,573 matches
-
mai întîi un bărbat în casă, atunci bătătura ajunge; dacă însă o femeie, nu ajunge. Pe femeia care fură ceva din fuiorul care i se dă de tors, pe ceea lume o vor înțepa toate țepile din fuior. Spre a astupa gura dușmanilor, se leagă ațele cînd se începe pînza de țesut. Cînd pui la învălit pînza, dacă jărbiuțele vin sub fuscei, ajunge bă tă tura la pînză, iar de se întîmplă că vin deasupra, nu ajunge. Cînd se începe pînza
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se spărgea în noduri la stomac, mai ceva decît dragonița cu solzi roșii, care scuipa flăcări. Asta mereu cînd îl prindea în cercurile magice: la masă, la intrarea în casă, chiar seara înainte de culcare și altele. Cu toate că Alin și-a astupat urechile, iar unii dintre bolovani treceau de ureche și se pierdeau dincolo se ferea, dezvoltase un fel de mecanism de apărare, încît dragonul cu șapte capete îl acuza că nu pricepe sau nu reține nimic alții reușeau să-i rănească
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
așadar două posibilități de împlinire: în spațiul terestru prin iubire și în spațiul absolut, prin înălțimile astrale. Poetul folosește verbe la timpul prezent, în descriere: "urcă", "plâng", verbe la viitor și la modul conjunctiv, care semnifică dorința: "vom ședea", "să astup", verbe la imperativ, pentru adresarea directă ("nu căta"), alături de interjecția predicativă "Hai!". Tot pentru adresarea directă, folosește substantive în vocativ ("iubite"), iar pentru exprimarea intimității apelează la expresii populare: "De nu m-ai uita încalte", "Nimen-n lume n-o să știe
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Stratul protector din timpul verii poate fi format din pietricele, din cetină sau din paie. • Dacă furtunul pentru udat este găurit de o unealtă, de un cui sau de un alt obiect ascuțit, folosiți o trusă de bicicletă pentru a astupa aceste găuri. Uleiul horticol • Uleiul horticol este un produs folosit împotriva a numeroase specii de insecte. Este un ulei mineral de origine naturală care asfixiază insectele și împiedică eclozarea ouălelor. Aplicarea acestui ulei este ca o capcană pentru dăunători. • Insectele
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
situate în grosimea corionului mucoasei din jurul orificiului faringian. La naștere, amigdalele sunt slab dezvoltate, iar în copilărie, hipertrofiază și involuează după pubertate, la bătrâni fiind mici și sclerotice. Uneori, la copii, amigdalele faringiene hipertrofiate sunt din cauza vegetațiilor adenoide (polipii) - ce astupă orificiile nazale. Se cunosc mai multe tipuri de amigdale: linguală, faringiene, palatine, tubulare. Ca prototip, se folosesc amigdalele palatine - organe pereche, formate din noduli limfoizi sau foliculi amigdalieni. Pe lângă nodulii limfoizi, mucoasa palatină, este străbătută până în profunzime și de elemente
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
este vorba, "exemplaritatea, unicitatea expresiei ei poetice, rămâne oricând darul unui alt tip de raționalitate, decât cel teoretico-filosofic" (Boboc: 2002, 31). Sugestii asupra mecanismului acestui tip aparte de raționalitate ne sunt oferite tocmai de paginile prozei eminesciene: Acolo, noaptea, după ce astupam soba, citeam și traduceam spre propria mea plăcere ceea ce am spus mai sus. Apoi, deodată [...], intram în labirintele acelor curioase povești ce le citisem, un tablou urma pe altul, o întâmplare pe alta. Atuncea stingeam lumânarea, ca să [nu] mă supere
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
nevinovată, dar nu nevinovată,/ Am stat la masă cu vânători,/ Deși îmi plăcea să mângâi urechile lungi/ Și mătăsoase ale iepurilor/ Asvârliți, ca pe un catafalc,/ Pe fața de masă brodată./ Vinovată chiar dacă eu nu apăsam pe trăgaci,/ Ci-mi astupam urechile,/ Oripilată de zgomotul morții/ Și de mirosul sudorii nerușinate a celor care-au tras". (Animal planet) Redând ad litteram frânturi din existență, prin acest volum, autoarea se înscrie în ceea ce istoricii literari, teoreticienii și criticii numesc deopotrivă o poetică
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
a asigura astfel echilibrul ecologic și necesarul de lemne, nu numai pentru contemporani, ci și pentru urmași. Și pentru a fi mai convingător, sublinia că "în multe țări, stârpindu-se pădurile, s-au schimbat și clima, multe izvoare s-au astupat, pâraiele au săcat și dealurile s-au făcut pentru totdeauna neroditoare". Revenind cu observațiile directe asupra zonei cercetate, considera că, în afară de "partea Dornei" și de "șesurile mici" din preajma localităților Hangu, Pângărați și Vadul de-a lungul Bistriței, al căror sol
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Vistieriei că "o asemenea punere la cale s-ar putea face numai atunci când ocnele s-ar căuta pe socoteala statului"5. Mai mult decât atât, el cerea Cârmuirii să poruncească Isprăvniciei de Neamț ca, nu numai "să puie locuitorii să astupe acele locuri unde s-ar găsi sare la suprafața pământului", dar să ia și chezășii de la localnici că "se vor îngriji a nu se scoate sare de către nimeni, spre a nu-mi pricinui pagube"6. Evident, Vistieria s-a conformat
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
îndesiți în păduri, trebuie de asemine să arăte a lor favoritoare înrâurire într-o măsură cu mult mai mare. Aceasta s-au dovedit din cercare. În multe țări stârpindu-se pădurile, s-au schimbat și clima, multe isvoare s-au astupat, părzile au săcat și dealurile s-au făcut pentru totdeauna neroditoare. Precum pre multele păduri fac clima mai aspră și temperatura mai umedă, așa lipsa pădurilor pricinuește uscăciunea pământului și a atmosferii, schimbând foarte mult și temperatura. Nu se poate
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
căci exportația unor asemine producturi de industrie în alte țări lesne poate înceta dacă țerile streine vor înființa fabrici și manufăpturi și ar opri sau ar îngreuia importația producturilor streine; însă isvorul înavuțirei ce curge din minării nu se poate astupa prin nici o punere la cale contrarie a țărilor streine. Nime<ni>, de pildă, nu poate opri astăzi, pe o țară înzăstrată cu munți metalici și cu minării, de a le scoate din măruntaele pământului și prin aceste, pe tot anul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
se îndepărtează. Spunem: Da-i drumul, Tată. Avem douăzeci de minute pînă la sosirea patrulei următoare. Tata ia cele două scînduri sub braț, înaintează, sprijină una din scînduri de barieră, se cațără. Ne întindem pe burtă în spatele copacului înalt, ne astupăm urechile cu mîinile, deschidem gura. Are loc o explozie. Alergăm la sîrma ghimpată cu celelalte două scînduri și cu sacul de pînză. Tata e întins în apropierea celei de-a doua bariere. Da, există o modalitate de a trece frontiera
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Ajuns în grabă în poiană, micul grup este îndrumat de copilă spre locul în care Agripina îl ascunsese pe Păunaș. Ca într-o proiecție cinematografică, perspectiva se îngustează, iar prim-planul strălucește cu lumina rece a terorii: Fânul cu care astupase Agripina copca scobită sub căpiță era împrăștiat de jur împrejur și Păunaș nicăieri". Detaliile conduc, ineluctabil, spre limpezirea misterului, ca într-un scenariu detectivistic: "Ochii ciobanilor căzură pe niște cârpe înșirate pe poiană. Alergară la ele. Era șorțul Agripinii și
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
viei, există reminiscențe ale ritualului orgiastic dacic. Săditul se făcea primăvara, după un anumit ritual care Începea cu o slujbă pentru binecuvântarea roadelor viitoare, apoi se Închina vin și se stropea pe pământ. Bărbații săpau gropile, puneau vița, iar femeile astupau, În timp ce lăutarii cântau. După sădit, se Încingea o „horă a viei”, apoi, toamna, culesul necesita un ritual cu cântece, jocuri și strigături. Astfel de practici erau obișnuite În toate riturile agrare și au o vechime apreciabilă și continuă să coexiste
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
șase sate pentru propagandă (subl.ns.) încadrând (racolând, n.n.) noi tineri în F.P. În oraș au săpat 100 de gropi pentru pomi. S’au curățit pomi pe strada Mihail Kogălniceanu precum și în grădina publică. Tot în grădina publică s’a astupat o parte din tranșeele și gropile săpate înainte de 23 august (1944 n.n.) precum s’a nivelat și terenul acolo unde a fost stricat de bombardamente. S’a curățit grădina și se mai curăță în fiecare zi. S’au aranjat mormintele
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de către medicul de oraș, pentru a vedea de unde vine asemenea miros, s-a constatat că aceste murdării sunt depozitate de oamenii din servicul C. F. R. Bacău, în gropi deschise, săpate lângă linia C.F.R. Rugăm a se lua măsurile necesare, a se astupa gropile cu pământ, după ce vor fi stropite cu lapte de var”. Ceea ce definește, însă, cel mai bine starea de insalubritate cronică a Bacăului din perioada interbelică provine, la fel ca în cazul majorității orașelor din România, din lipsa vespasienelor (W.C.
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
elementară de pasiune. Ea este cea care „caută plăcerea, cu o pregătire deplină a simțurilor”. Când îl vede pe Ieronim în cabinetul lui Francesco, Cezara încearcă să-și ascundă pasiunea tulburătoare care o cuprinde: „Cezara era să răcnească ... dar își astupă gura c-o mânuță și cu alta ochii. Să vorbim încet ... cel puțin lectorii mei închipuiască-și că li vorbesc la ureche ... ia să vedem, rămas-a mâna Cezarei tot la ochi? Sânii îi crescuse într atâta de bătăile inimei încât
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
două exigențe de semn contrar se produce macularea și apoi prăbușirea sa. După judecata de la Ineu, bărbatul își redefinește cu claritate reperul ființial într-o analiză retrospectivă marcată de suferința unei pierderi irecuperabile. Cinstit nu e decât omul care a astupat gurile rele, pre care nimeni nu-l poate grăi de rău fără de a se da de rușine; cinstea e sila pe care le-o faci oamenilor răi de a te socoti om între oameni. Eu nu mai pot sili pe
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
calapodul, cu talpă, piele și cu tot ce-mi trebuia în meseria mea. Și ce bine mi-a mai prins! Mi-am făcut o gaură în zăpadă și m-am târât înăuntru. Un bulgăre uriaș de zăpadă, cioplit cu cuțitul, astupa intrarea aproape etanș, astfel că vântul aspru siberian nu ajungea până la mine. Am scos pâine neagră, cazonă și slănină și m-am ospătat. Am tras și o dușcă din vodca dăruită de Mariusia, căci ea mă învățase să beau tării
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
a tăiat cu cuțitul de la brâu trei felii groase dintr-o pâine neagră uriașă și ne-a făcut vesel semn cu capul să mâncăm. După ce am mâncat cu toții, lipovanul a mai tras din alcoolul căpătat încă o dușcă lungă, a astupat sticla cu grijă și și-a pus-o în buzunarul de la rubașcă. Apoi a dezlegat lotca și a plecat, nu înainte de a-i debarca acestuia bagajul și de a-i spune amicul meu să vină în seara următoare ca să-l
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
dau seimenii! Poarta grea de stejar scârțâi în balamale și se închise gemând. În clipa în care cuiul meșterit cu înflorituri trecu prin zăvorul puternic, loviturile de secure de afară începură să muște din lemn. Izbiturile răsunau ca un clopot, astupând urletul mulțimii întărâtate de sângele vărsat. — La Brâncoveni, să piară Brâncovenii... Să piară! Cine oare dusese vorba că marii boieri ce țineau dregătoriile îl îndemnaseră pe vodă Constantin Șerban Cârnul să lase la vatră, fără bani, oștirea mercenarilor sârbi? Vorba
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
vreme îngrozitoare sau unul dintre aceste vehicule detestabile; ne-am resemnat să luăm căruța. Traversarea dură mai mult de o oră; ieșim în fine dintre dârele și făgașele lăsate de căruțe; câteva grămezi de cărămizi năruite, ziduri dărâmate; spărturi prost astupate cu legături de vreascuri sau lăsate așa din 1829, o boltă în ruine reprezentând o părere de poartă: era intrarea Giurgiului! Înăuntru, grămezi de noroi; câteva străzi pavate cu dale enorme, dislocate și desfundate; case joase cu un simplu parter
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
acesta e secretul păstrării acestor provincii în stadiul actual. Moldova e descoperită și aproape lipsită de apărare de-a lungul Prutului; invazia ar fi mai grea dinspre Austria. În Carpați nu există decât culoare strâmte, trecători abrupte, ce pot fi astupate rostogolind în ele câteva bucăți de stâncă și care pot fi apărate cu o mână de trăgători. Frontiera e delimitată precis de vârfurile munților; trecătorile sunt păzite, dinspre partea Valahiei, de trupe regulate, mai degrabă vamă decât forță armată, ce
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
demonstrații a căror sinceritate nu o putem suspecta. La București, mesajul prințului e primit în același fel. Dl B. Catargiu ia cuvântul și îndeamnă călduros la armonie, la uitarea tuturor învrăjbirilor. Am săpat o prăpastie, spune oratorul, haideți să o astupăm. Astăzi știm ce suntem, ce valorăm; doar mijloacele diferă, noi urmărim același scop. Să scriem acum pe drapelul nostru, în fața căruia trebuie să îngenunchem cu toții, aceste cuvinte: Totul pentru patrie, nimic pentru noi! Trăiască puterile care au grijă de fericirea
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
instalat în aceeași zi sub președinția d-lui Barbu Catargiu. În calda alocuțiune pe care am redat-o, șeful dreptei se arăta pătruns de adevăratele interese ale țării sale, animat de dispoziții dintre cele mai împăciuitoare, mai generoase, decis să astupe prăpastia pe care o săpase. Nimeni nu părea mai potrivit decât el să conducă treburile obștești. Adresa adunării, ca răspuns la discursul tronului, nu fu decât o lungă parafrază a cuvintelor princiare. Ea se încheia astfel: "Fie ca Dumnezeu să
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]