79,258 matches
-
cu traducătoarea Doina Zugrăvescu - lingvistă și lusitanistă de excepție, cu care sîntem și colegi la Bruxelles. De atunci încolo, pot spune că am devenit pasionați de Eminescu. Înțeleg însă că proiectul editurii Evoramons în raport cu România nu se oprește aici... Nicidecum. Atenția noastră se îndreaptă acum către o altă zonă de manifestare a " geniului" românesc: marile balade populare, tot în ediție bilingvă. După care intenționăm să ne oprim asupra cîtorva nume majore ale literaturii secolului XX. Doamnă Molina, considerați că, în cazul
Cu Isabel Molina despre Eminescu by Marina Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11685_a_13010]
-
faza aventurii în detaliile profunzimii, Neagu începe să se detașeze, să reflecteze la receptare, el însuși incluzân- du-se ca eu interogativ în discursul poetico-folozofic. Bogata lui imaginație vizuală redefinește legile artei într-un poem care merită citit cu mare atenție: "Douăzeci și patru de argumente", pentru că poetul repune în ecuație neoplatoniciana grație divină (nu "mîntuire", cum apare în traducere). Voi cita în engleză și română un fragment al acestui manifest estetic cu suprafață limpede: "A listed complaint on the limited capabilities of
Artistul lumilor multiple by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11708_a_13033]
-
drum posibil, neurmat de poet, pentru că tentația dezvăluirii este imensă, iar postmodernismul oferă atîtea și atîtea variante. Memoria lui recentă îi readuce avangardista pictopoezie pe care Neagu o reinterpretează în liniile artei conceptuale, întorcînd-o spre dinamica hyphen-ului. Mi-au atras atenția poemele scrise în română și engleză de Neagu, adică poetul în ipostaza de traducător al propriei poezii, și mi-am dat seama că traducerea ideală aparține poetului, în sensul că el are libertatea de a-și rescrie propriile poeme. Totodată
Artistul lumilor multiple by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11708_a_13033]
-
să-l fac și mai melancolic, ba chiar să relativizez dureros imaginea favorabilă pe care am crezut multă vreme că o vom fi lăsat-o pe Arno, poezia mea și eu însumi? Nici una, nici celălalt nu reținuseră în mod deosebit atenția; îmi e de ajuns să fac un ocol prin Milano ca să am confirmarea că trăisem o mică iluzie. Ideea ocolului prin Milano mi-a fost dată de o frază din scurta scrisoare a lui Mario Luzi, care se angajează: "cu
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
povestire doar ca referință pentru starea civilă a bărbatului viril și egocentric, cu o psihologie elementară, care nu își face nici un proces de conștiință, un "țăran" care, de fapt, disprețuiește femeile și, dacă se întâmplă ca vreuna să-i atragă atenția, interesul lui e exclusiv sexual; adulterul se întâmplă firesc, e îndreptățit, o necesitate chiar; amanta nu are un profil anume, e doar o altă femeie, cam proastă și mereu avidă de "sexuit", cum se exprimă naratorul, nu emite pretenții, se
Cum se dezbracă o femeie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11716_a_13041]
-
ultimul deceniu al comunismului la cerințele momentului literar actual. Romanul lui Constantin Stan este emblematic pentru ceea ce ar putea însemna evoluția organică a prozei generației optzeci. Mizele mici la nivelul acțiunii (focalizarea pe aspectele banale, terne, insignifiante, ale vieții cotidiene), atenția acordată construcției textului (ale cărui elemente se află mereu la vedere) jocurile narative (autor fictiv-narator-personajul care se confesează, permanentele salturi pe axa temporală, desele schimbări de perspectivă și promovarea succesivă a celor trei persoane gramaticale la statutul de narator principal
Optzecismul pîrguit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11739_a_13064]
-
asemenea roman este dacă el trebuie privit ca un monument arhitectonic, din perspectiva rafinamentului cu care este construit textul, sau din cea a elementelor poveștilor și întîmplărilor care alcătuiesc țesătura epică. Firește, în principiu ambele aspecte trebuie privite cu egală atenție, așa cum, atunci cînd privești o biserică admiri forma turnului, modul în care se îmbină pietrele și/sau lemnul, armonia ansamblului, dar și calitatea compoziției frescelor și a vitraliilor. În cazul literaturii, însă, mizele puse pe unul sau altul dintre aspecte
Optzecismul pîrguit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11739_a_13064]
-
înseamnă a ți se părea că lumea e a ta, că tu începi lumea, a pluti în euforie și în fericire absolută. A. G. și eu nu ne-am căsătorit. Astăzi, când ni se întâmplă să ne întâlnim, ne privim cu atenție, acoperiți de praful abraziv, de funinginea și de noroiul anilor, ne privim și cred că amândurora ne pare foarte bine că nu ne-am căsătorit. Ei, fericirea, cum zice Proust, e, cel puțin pentru unii oameni, o eroare" (p. 35
N. Steinhardt îndrăgostit by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11724_a_13049]
-
de unul Marin Sorescu și de cuvântul "plagiat"? Suntem gata să dezlănțuim o gâlceavă de toată făinețea, Haralampy simțindu-se profund jignit de o asemenea întrebare. Noroc că pe micul ecran apare o imagine, cam neclară, dar care ne absoarbe atenția... Cine sau ce să fie, Doamne ? Privim și... -A, e Berlusconi, zice Haralampy hotărât. -Poate-ai vrut să spui Chirac, îl contrez eu imediat. Adevărul e că imaginea aduce binișor cu ambii... Dar, prim-plan: o, e Președintele nostru, domnul Traian
Natură vie cu prim-ministru by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11735_a_13060]
-
viorii, înguști, sclipitori păreau că se amuză de ceea ce aude. În plus,... dar asta nu i-am mai spus-o autorului Troicii amintirilor, și mă văd silit să o spun acum, in extremis; ceva greu de numit, un fel de atenție mărită, un fel de încântare, complice, ca predarea unei ștafete fluide, din ochii privitorului în ochii celui privit... Peste un an, Ion Vinea murea.
Ion Vinea la Mogoșoaia (12 aprilie 1963) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11725_a_13050]
-
Fundamental la mijlocul deceniului opt, studiul lui Leon Volovici rămîne unul de referință și acum, la aproape trei decenii de la apariție. Chiar dacă prezenta ediție este una revizuită, cred că ar fi fost util dacă autorul ar fi acordat o mai mare atenție unor cărți, tangente cu domeniul în discuție, apărute între timp. Practic, în cele 245 de note din finalul volumului, se face trimitere la o singură carte apărută după anul 1976 (Adrian Marino, Cenzura în România. Schiță istorică introductivă, Editura Aius
Cum s-a născut literatura română? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11715_a_13040]
-
o sistematizează și o pune în relație cu întreaga operă a lui Jules Verne. Ne avertizează totodată că subiectul cercetării sale nu poate fi considerat închis. Pot apărea date noi cărora alții și el însuși vor trebui să le acorde atenție. Adresează de altfel o invitație de a-l contacta deținătorilor de "mărturii directe (scrisori, jurnale, cărți cu dedicație etc.) ale relațiilor dintre Jules Verne și oameni ai pământului nostru". Dar mai există astfel de mărturii, încă nescoase la lumină? Probabil
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
primul socotind că "nu rareori forța lui vizionară este egală cu a lui Victor Hugo". Revin la întrebarea de la început, privitoare la temeiurile apropierii lui Jules Verne de români, atâta câtă a fost. Ce l-a îndemnat să ne dea atenție? într-o scrisoare adresată cuiva în 1895, din care Hobana extrage un pasaj, Verne declară, cu modestie reală sau jucată, că nu a urmărit în cărțile lui mai mult decât un program de instruire geografică: "Am impresia că nu ai
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
ești de vină! M-ai auzit? Fiica noastră nu e genul care să fugă așa. Ceva trebuie să-i fi făcut! Ai speriat-o. - Situația ei a speriat-o, domnule Stephanides, spuse Luce. Și dați-mi voie să vă atrag atenția asupra unui lucru. Bătu cu încheieturile degetelor pe birou. - E foarte important să o găsiți cît mai repede. Repercusiunile ar putea fi grave. - Cum adică? - Depresie. Disforie. E într-o stare psihică foarte delicată. - Tessie, spuse Milton, uitîndu-se la soția
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
întîlnim din cînd în cînd în experiența noastră de zi cu zi și reversul kitsch-ului conformist, un soi de originalitate voită, deghizînd de fapt proasta creștere, brutalitatea, ingratitudinea, pornirile antisociale. La urma urmelor, mai toate formulele de politețe, de atenție mai mult sau mai puțin simulată față de semeni conțin un element de kitsch, de edulcorare superficială a relațiilor adesea dificile dintre oameni. Dar fără ele (fără aceste formule) n-ar fi oare existența noastră mult mai greu de suportat?
Kitsch-ul în viața de toate zilele by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11738_a_13063]
-
al magnitudinii unei personalități critice. Numai că acest tip de personalitate este pe cale de dispariție, așa cum se arată a fi și necesitatea ca o nouă creație de muzică savantă să aibă parte de întîmpinare și direcționare. Iar dacă privim cu atenție în ograda muzicii savante vom observa cum compozitorii sunt priviți constant ca niște indivizi vetuști și, în orice caz, nevrednici de atenție, fie această atenție ispășire ori, dimpotrivă, cinstire. Or, absența ispășirilor și a cinstirilor într-o colectivitate are toate
Arhipelaguri by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11753_a_13078]
-
ca o nouă creație de muzică savantă să aibă parte de întîmpinare și direcționare. Iar dacă privim cu atenție în ograda muzicii savante vom observa cum compozitorii sunt priviți constant ca niște indivizi vetuști și, în orice caz, nevrednici de atenție, fie această atenție ispășire ori, dimpotrivă, cinstire. Or, absența ispășirilor și a cinstirilor într-o colectivitate are toate șansele să dezvolte ambiții deșarte, stele căzătoare sau flori de plastic. Și, bineînțeles, acea colectivitate nu numai că nu reprezintă o pildă
Arhipelaguri by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11753_a_13078]
-
creație de muzică savantă să aibă parte de întîmpinare și direcționare. Iar dacă privim cu atenție în ograda muzicii savante vom observa cum compozitorii sunt priviți constant ca niște indivizi vetuști și, în orice caz, nevrednici de atenție, fie această atenție ispășire ori, dimpotrivă, cinstire. Or, absența ispășirilor și a cinstirilor într-o colectivitate are toate șansele să dezvolte ambiții deșarte, stele căzătoare sau flori de plastic. Și, bineînțeles, acea colectivitate nu numai că nu reprezintă o pildă, dar nici nu
Arhipelaguri by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11753_a_13078]
-
a cinstirilor într-o colectivitate are toate șansele să dezvolte ambiții deșarte, stele căzătoare sau flori de plastic. Și, bineînțeles, acea colectivitate nu numai că nu reprezintă o pildă, dar nici nu va fi băgată în seamă, fiind nevrednică de atenție. Tot mai stăruitor am senzația că în muzică totul a fost spus. Probabil și pentru că cele din urmă zbateri ale postmodernismului - transavangarda și globalismul - se hrănesc din resturile tuturor avangardelor, iar aceste resturi se vor epuiza și ele nu peste
Arhipelaguri by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11753_a_13078]
-
dracii în samă" (Creangă, Dănilă Prepeleac). Există în română un paralelism interesant între construcția a băga de seamă "a observa", în care agentul uman suferă mai curînd experiența pasivă a unui stimul extern, și a băga în seamă "a da atenție", în care componenta intențională e mult mai puternică. Probabil că la transformarea sintactică și semantică a locuțiunii a băga în seamă într-o construcție cu pronume reflexiv (mai curînd de tipul "reflexivului dinamic", cu sens intensiv, participativ) au contribuit și
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
și unele verbe cu sens apropiat: a se afirma, a se remarca, a se impune etc. În limbajul juvenil al momentului actual, construcția reflexivă a se băga în seamă este folosită cu sensul principal "a-și da importanță", "a atrage atenția asupra sa", "a-și impune prezența". Se utilizează deci adesea la persoana a II-a - în replici de reproș, acuzație, ironizare: "te bagi în seamă deși nu e deloc cazul să o faci; ține-ți opiniile pt tine" (fanclub.ro
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
legătura adevărată și normală dintre soț și soție, se descoperă în toată amploarea taina minunată a trupului. Corpul acela de care se apropie bărbatul devine ca și cum ar fi trup din trupul lui, provoacă în el nu numai o stare de atenție delicată, de iubire adâncă, ci și un sentiment de pietate în care se presimte taina nașterii unei vieți noi, ca urmare a apropierii trupești 62. Numai în cadrul căsătoriei, sexualitatea își împlinește scopul său de a reface în unitate cele două
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
cercetarea pe care o face femeilor ce se îmbracă indecent, se machiază cu tot felul de rumeneli, pudre și farduri: În ce scop fac ele prostia asta? Nu poate fi altă pricină decât aceea zice el că vor să atragă atenția bărbaților, sau mai rău, să le placă să-i provoace la păcat cu ele [...]. Într-adevăr, bărbații le privesc, dar mulți își întorc inimile odată cu capul [...] Nu puțin război se face din această amăgire celor tineri și neîntăriți cu inima
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
și din mândrie, cu toate că mândria atacă și pe cei începători, iar celor ce se apropie de desăvârșire, numai din osândirea aproapelui 117. Preventiv, Sfântul Teofan Zăvorâtul ne sfătuiește să nu lăsăm niciodată un gând să treacă fără să-i dăm atenție 118, pentru că gândurile reprezintă obiectele luptei lăuntrice 119 trebuind cercetate cu deosebită atenție, pentru a vedea de unde vin și mai ales, ce scop au. Gândul rău odată acceptat face ca sufletul să pornească deja pe calea păcatului 120, făcând pe
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
se apropie de desăvârșire, numai din osândirea aproapelui 117. Preventiv, Sfântul Teofan Zăvorâtul ne sfătuiește să nu lăsăm niciodată un gând să treacă fără să-i dăm atenție 118, pentru că gândurile reprezintă obiectele luptei lăuntrice 119 trebuind cercetate cu deosebită atenție, pentru a vedea de unde vin și mai ales, ce scop au. Gândul rău odată acceptat face ca sufletul să pornească deja pe calea păcatului 120, făcând pe om să-l iubească și înstrăinând în acest mod pe om de Dumnezeu
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]