2,131 matches
-
astfel doar suflet, produsese multitudinea eurilor individuale, reconfigurase ființe mai mult sau mai puțin zgribulite asupra lor înșile, determinase etaje diferite de ființe caracterizate prin temperatura lor contemplativă. Restaurarea omului consta pentru Origen în vastul traseu de-a lungul căruia, atrasă și susținută de Christos, ființa își va recupera, prin nesfîrșite transmutații puse în relație cu treptele universului, ardoarea unitivă și capacitatea de cunoaștere intelectuală. Recuplat la Focul divin pe care îl va contempla cu ochii lui Christos , omul își va
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
interiorul individului, incitații care vizează în mod direct sau indirect, cu sau fără intenție, dirijarea comportamentului său. * Captarea - reprezintă dispoziția prin care se asigură orientarea selectivă a persoanei spre o sursă provocativă, având drept rezultat faptul că persoana se lasă atrasă și chiar absorbită de respectiva sursă. Individul se lasă furat de ideile altora pentru că ele se apropie de ale sale sau pentru că provin de la persoane care îi plac. Răspunsul sugerat reprezintă veriga finală a demersului sugestiv, respectiv reacția subiectului
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
interesul pentru problemele de cultură și religie. Cum aceste popoare cu particularitățile lor, cu credințele, cu civilizațiile și concepțiile lor de viață n-au fost descoperite toate deodată, ci rând pe rând, cercetătorii etnografi le-au studiat ca atare, și atrași treptat de una sau de alta din notele izbitoare din viața fiecărui popor nou descoperit, au emis feluritele teorii și ipoteze, pe care le cunoaștem, cu privire la ființa și originea religiei. Mulțimea și parțialitatea acestor ipoteze și teorii se explică pe
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
1.3.1.1. Astfel, câmpul idiomatic este o configurație paradigmatică alcătuită din texteme care își împart o zonă de semnificație comună (o "doxa") și care sunt racordate la ea printr-unul sau mai multe modele culturale. În funcție de natura textemelor "atrase" în câmp, doxa poate fi: (a) o "opinie" colectivă materializată printr-o propoziție cu caracter generic (i.e., un "arhitextem", în cazul câmpurilor idiomatice proverbiale, de tipul RĂUTATEA SE PEDEPSEȘTE sau HĂRNICIA E RĂSPLĂTITĂ); (b) un "concept" materializat printr-un semnificat
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
continuă. Formarea de specialiști în domeniu, instruirea de bază, specializarea, maturizarea prin dobândirea experienței, apoi educația medicală continuă asigură necesarul de specialiști în chirurgia cardiovasculară. Calitatea celor incluși în procesul de formare și instruire este esențială. Spre aceste specialități trebuie atrași cei mai dotați tineri („the best and the brightest”) absolvenți ai facultăților de medicină. Mai mult, aceștia trebuie atrași încă din timpul studiilor universitare printr-o atenție particulară asupra pregătirii lor. În același timp procesul de instruire trebuie ridicat la
Tratat de chirurgie volum VII. Chirurgie Cardiovasculară by Irinel Popescu, Radu Deac () [Corola-publishinghouse/Science/92063_a_92558]
-
necesarul de specialiști în chirurgia cardiovasculară. Calitatea celor incluși în procesul de formare și instruire este esențială. Spre aceste specialități trebuie atrași cei mai dotați tineri („the best and the brightest”) absolvenți ai facultăților de medicină. Mai mult, aceștia trebuie atrași încă din timpul studiilor universitare printr-o atenție particulară asupra pregătirii lor. În același timp procesul de instruire trebuie ridicat la standarde înalte de calitate. Chirurgia fiind o profesie în care pe lângă intelect este necesară și o abilitate, agilitate manuală
Tratat de chirurgie volum VII. Chirurgie Cardiovasculară by Irinel Popescu, Radu Deac () [Corola-publishinghouse/Science/92063_a_92558]
-
astfel doar suflet, produsese multitudinea eurilor individuale, reconfigurase ființe mai mult sau mai puțin zgribulite asupra lor înșile, determinase etaje diferite de ființe caracterizate prin temperatura lor contemplativă. Restaurarea omului consta pentru Origen în vastul traseu de-a lungul căruia, atrasă și susținută de Christos, ființa își va recupera, prin nesfîrșite transmutații puse în relație cu treptele universului, ardoarea unitivă și capacitatea de cunoaștere intelectuală. Recuplat la Focul divin pe care îl va contempla cu ochii lui Christos , omul își va
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
41, p. 169. 72 Kim Ian Parker, The Biblical Politics of John Locke, Wilfrid Laurier University Press, Waterloo, 2004, p. 110. 73 "Iar femeii i-a zis: "Îți voi spori, înmulțindu-le, durerile și geamătul; în dureri vei naște copii; atrasă vei fi către bărbatul tău și el te va stăpâni"". Biblia sau Sfânta Scriptură, redactată și adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, Facerea, 3.16. 74 Locke, "First Treatise", § 47, p. 173. 75 Parker, The Biblical Politics of Locke, p. 112
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
un vocabular neobișnuit pentru vârsta sa. La 3 ani asculta cu plăcere poveștile citite de mama sau bunica sa. La 5 ani , când a deprins tainele cititului și scrisului, s-a detașat de povești și a citit literatură beletristică, fiind atrasa de viața scriitorilor, mai ales de Mihai Eminescu. La 8 ani are prima apariție editorială, poezie si proza in reviste școlare. Prevăd că se va dezvolta continuu și rapid în acest domeniu și va publica și alte cărți. 4. STAREA
Caleidoscop by Carmen Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93238]
-
scris despre cum și-au trăit întîlnirea cu moartea Mircea Vulcănescu, Petre Țuțea sau Mircea Eliade. În pragul morții însă marile spirite devin, dacă nu cumva au fost și pînă atunci, niște personaje. Mai mult, posteritatea este deseori nedreaptă și atrasă irezistibil de curenții unor curiozități ieftine: urmele creatorului sînt lăsate la o parte și e împinsă în prim-planul memoriei afective figura personajului, cum s-a petrecut de atîtea ori cu unii dintre cei invocați mai sus. De altfel, o
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
a grefa imaginea impunătoare a zidurilor de piatră pe confortul efectiv al iurtei, mult mai adânc înrădăcinat în trăirile lor. Victoria avea două fețe: cea publică, asociată cu edificarea de ziduri și intrarea puterii în regim administrativ, și cea privată, atrasă statornic, inerțial, de cortul ancestral. Pe la 822 e.n., la Karabalgasun, pe Drumul Mătăsii, căpeteniei uigure i se instalase pe terasa superioară a palatului iurta lui mongolă de pâslă complet acoperită cu foaie de aur, iar împăratul tibetan recursese și el
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
smârcurile drenate de afecte ale subiectivității. Înainte de a se număra printre cetățenii de ispravă ai Țărilor de Jos, ființa lui era revendicată mult mai autoritar de țara cea mai de jos, ce se trage de la sine de sub picioarele locuitorilor ei, atrasă, la rându-i, înspre acea linie de fugă a perspectivei numită orizont. Împotriva derivei ei funciare Ian se găsea complet neapărat, sau mai degrabă neapăratul însuși - necesitatea - se năștea clipă de clipă la confluența mersului omenesc cu-al său submers
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
anului 1241 în Țările Române, N. Iorga scria: „Dacă ziduri s-au sfărâmat înaintea tătarilor și biserici au căzut la pământ, dacă mari bogății orășenești au fost pierdute, omul sărac de la țară n-a suferit așa de mult. Ba uneori, atras el însuși de acest mare val cuceritor și jefuitor, el a preferat decât să rămâie la găspodăria lui amenințat, ori să și-o facă din nou după ceasul pustiirii, să intre și el în acest danț ostășesc fără pereche, din
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de concluzie, rușinată că-și simte fremătând "trupul de fecioară". Nu există printre gesturile mele măcar unul care să nu fie studiat și ivit dintr-un gând ascuns". Discuțiile pe care le poartă Catherine cu tinerii de care se simte atrasă poartă amprenta aceleiași ambiguități. Folosindu-se de limbaj, tânăra fată se precipită și se eschivează fără contenire. Se aventurează până la granița prohibitului, apoi inițiază o mișcare de repliere, bate în retragere. De pildă, atunci când vărul său Henri Pozzi-Escot îi face
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
uneori i se întâmplă să aibă parte de atingeri echivoce neașteptate, la care nu prea știe cum să reacționeze. Așa se întâmplă în 1905, atunci când o cunoaște pe Georgie Raoul-Duval, o americancă măritată și bisexuală care frecventează cercul scriitoarei Colette. Atrasă imediat de Catherine, Georgie încearcă să o seducă. Aceasta, deși profund tulburată de tânăra femeie, se eschivează totuși imediat, înspăimântată de aspectul blasfemator al unei asemenea relații. Georgie nu abandonează cu una cu două partida și, pentru a trece de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
lasă câteodată prinsă în capcana flirtului și găsește jocul cât se poate de dezagreabil. Cum se întâmplă într-o seară de bal la Spa, în iulie 1874, când baronul Charles Gewicke d'Herwynen, de care Marie nu se simte deloc atrasă, nu contenește, în vârtejul valsului, să o tragă spre el: "Nu-i e gândul decât la cum să-mi atingă piciorul sau să-mi strângă mâna, să mi-o sărute chiar, să mă privească de aproape în ochi, ca și cum s-
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și pe obraji. Când s-a stins lumina, potrivit obiceiului drag acestor J., m-a sărutat pe gură. Începea chiar să-mi placă!" Spațiul unei petreceri-surpriză este conceput în așa fel încât, odată ajunși la acest stadiu, cei doi tineri atrași unul de celălalt pot părăsi centrul pistei de dans, retrăgându-se către margine, într-un ungher întunecat. Asta fac, în seara aceea, Bab și flirtul ei. Chipeșul François o trage după el în bucătărie, "care era cufundată în întunecimea cea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
numea "eine schöne Seele"4. Născut la Huși în aprilie 1899, într-o familie de podgoreni, care ulterior s-a mutat la Iași, Adam Bălțatu s-a înscris după terminarea gimnaziului la Școala de Belle Arte din Iași. Fire romantică, atras încă din copilărie de "imaginile colorate, hărțile, icoanele... culorile de toamna aruncate peste vii, cerurile de octombrie și cele dintâi accente de verde primăvăratic", refuză formulele academiste, prezente încă la început de secol și, împreuna cu Aurel Băeșu, părăsește scoala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
Eugen Budau să scrie În ,,Ateneu”, În august 1998, la ,,Cartea locului”: Tăcu: o familie de poeți”: ,,Ilustrativ pentru conceptul de provincie creatoare poate fi considerat destinul poetic - emblemat tragic uneori - al membrilor familiei Tăcu, originari de pe meleaguri băcăuane și atrași, după 1972, de mirajul unei capitale culturale care, În esență, nu este numai provinciala: Iașul. 1. Alexandru Tacu-Zeletin: ,,Omul interzis” Născut pe 9 iulie 1931, În Burdusaci-Răchitoasa, Jud. Bacău, Într-o zonă culturală ce l-a dat literaturii, Între alții
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
23 De unde densitatea semantică a marii poezii? Teoreticienii susțin că izvorul ar fi simbolul aparenței și al realului dar și al multiplicității și al finitului. Cam greu de explicat această paradigmă (sau mai curând hermeneutică), ceea ce înțelegem după mintea noastră atrasă și de teoria literaturii este că nu trebuie să lipsească organicitatea dintre ideal și real. Idealul exercită o influență continuă asupra omului, procurându-i un sentiment de încântare, iar realul înseamnă întâlnirea cu natura, percepută ca primitoare generoasă a idealului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
explica științific și i-au oferit o nelimitată libertate a spiritului de investigație. Această revistă constituie o demonstrație a căutărilor științifice ale elevilor, convinși de frumusețea științelor naturii, călăuziți de pasiunea lor pentru cercetare. Revista își deschide paginile tuturor elevilor atrași de știință fiind în același timp o invitație la călătorie prin labirintul cunoașterii. Vom încheia această prezentare cu ceea ce mulți ani a fost unica revistă a școlii, Biruit-au gândul, o publicație ce ne reprezintă pe toți și care amintește
DESPRE NOI CEVA EXTRA... (CURRICULAR). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Săndica Bizim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1863]
-
și de oriunde ați fi! JAI SHRI MATAJI! 28 martie 2005 (Publicat în Jurnal de Constanța nr. 800 (1212) din 29 decembrie 2005). Note de jurnal: atracția locurilor și a oamenilor. De multe ori m-am întrebat: de ce sunt oamenii atrași, în primul rând, de marile orașe precum... Paris, Londra, Roma... sau caută cu obstinație mirajul Americii... și-abia după ce totul devine o rutină, își îndreaptă atenția spre alte zări, dar tot cu interesul turistului? Răspunsul găsit m-a cam întristat
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
proverbe și zicători, strigăte de joc etc., toate trecute prin filtrul autorului Ierimia Nechita, Cernăuți. Indiferent că era literatură, poezie folclorică, articole de știință, sfaturi medicale ori gospodărești, ce se publica, purta amprenta autorului. Nici un colaborator, nici o corespondență, cu nume atras, ci totul... Ieremia Nechita. Dacă vroia, cititorul afla de la proprietarul Almanahului și „Cum iubesc diferite femei: Românca - Din toată inima, Italianca - Cu foc, Engleza - Igienic, Spaniola - cu pasiune, Germana - cu senzualitate, Rusoaica - cu patimă, Americanca - cu socoteală, Evreica cu interes
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ale lui Pârvan, precedat de Teoharie Antonescu 3, interesul autohton privind folclorul călușarilor și mitologia tot mai pregnantă a sfântului cavaler, arhanghelul Mihail, de care, nu doar ca arheolog, ci și ca legionar, George M. Cantacuzino 4 putea fi foarte atras. Dar nu întâlnim asemenea asocieri programatice. În nici un caz, nimic comparabil cu relevanța contemporană pe care o înregistrează motivul dioscurilor în Germania anilor’30, asociați fie cu jocurile călare ale membrilor SS, de Heinrichsfeier (1936), fie cu jocurile olimpice de la
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
încă o dată pe acele culmi pe care au stat congenerii noștri”, spunea cineva, acei „congeneri” care, sculptați în aerul timpului istoric, ne apar azi ca niște semizei; nu să înaintăm orbește, intrând în rigorile și tirania oricărei înaintări, avansări, progresii, atrași doar de magia înaintării, căzând în capcana acelui „ucenic vrăjitor” care pune în mișcare, în absența magistrului, mecanica forțelor naturale, orbit și apoi înecat în ele, o parabolă care se potrivește izbitor cu frenezia și eșecurile costisitoare ale tehnicității contemporane
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]