1,788 matches
-
Internarea este obligatorie la pacienții cu:semne și simptome de congestie severă;ICA și hipotensiune arterială sau deteriorarea funcției renale;dispnee de repaus asociată sau nu cu scăderea saturației arteriale în oxigen sub 90%; ‒ aritmii cu semnificație hemodinamică, incluzând fibrilația atrială (FA) nou-instalată; ‒ asocierea unui SCA. Internarea trebuie avută în vedere în următoarele circumstanțe: agravarea congestiei chiar în absența dispneei; ‒ IC nou-diagnosticată;asocierea unor tulburări electrolitice semnificative;comorbidități semnificative: pneumonie, DZ decompensat, simptome sugestive pentru accident ischemic cerebral, chiar și tranzitor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
lipsi la aproximativ o treime dintre bolnavi (48). În schimb, dacă vârstnicul este supus efortului fizic, simptomatologia poate fi evidentă mai precoce comparativ cu adultul, având în vedere capacitatea mai redusă de adaptare în cursul efortului și postefort fizic. Fibrilația atrială, cu prevalență crescută odată cu înaintarea în vârstă, este o situație frecventă de demascare a bolii valvulare. Aria efectivă a orificiului regurgitant este de cele mai multe ori dinamică, iar variația în funcție de presarcină, postsarcină, contractilitate, parametri care pot fi influențați tera - peutic, este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
60% semnifică disfuncție sistolică la fel ca și diametrul telesistolic de 40-45 mm, volumul AS este parametrul recomandat (un volum de cel puțin 40 ml/m2 este indicator de dilatare severă) cu valoare prognostică și de predicție a instalării fibrilației atriale (14). Evaluarea hipertensiunii pulmo- nare și a valvulopatiilor asociate completează informațiile. În Im ischemică se pot obține informații numeroase despre distorsiunea valvei mitrale, este importantă evaluarea direcției jetului de regurgitare, iar ecocardiografia tridimensională poate măsura volumul de tenting și definește
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
vârstnicii cu caracteristici comparabile au exces de complicații, dar vârstnicul are mani - festări clinice mai evidente și exces de mortalitate (risc relativ de 4,7) independent de comorbidități. Excesul de mortalitate este în relație cu prezența mai frecventă a fibrilației atriale și insuficienței cardiace la vârstnic și nu cu severitatea Im. Studiul susține în același timp beneficiul chirurgiei valvulare însoțită de reducerea mortalității pe termen lung la vârstnici și de o rată mai scăzută de insuficiență cardiacă la ambele grupe de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
dilatare mai importantă de AS, posibil în relație cu adaptarea deficitară a VS. Un studiu anterior al aceluiași autor notează că deși scăzut, riscul de AVC la vârstnicul cu Im organică este semnifi cativ din cauza prezenței mai frecvente a fibrilației atriale (68). Studiul confirmă observațiile anterioare față de prog - nosticul nefavorabil sub tratament medical. După 10 ani de evoluție, riscul de eveni -mente cardiace și deces crește și cel puțin 90% dintre pacienți necesită chirurgie valvulară (Ling cit. de 14). În ansamblu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
valvulară (Ling cit. de 14). În ansamblu, predictorii de mortalitate sub tratament medical sunt mani - festările clinice de insuficiență cardiacă clasele III și IV NYHA, chiar tranzitorii (66), Im severă cu AOR ≥ 40 mm2 . Predictorii de evenimente cardiace sunt fibrilația atrială, dilatarea AS (40 50 mm), flail-ul de valvă mitrală și AOR crescută, reducerea consumului maxim de oxigen la efort (14). Unele studii sugerează și rolul disfuncției ventriculului drept (Hochreiter cit. de 14). Pentru Im ischemică, informațiile sunt și mai puțin
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
Disfuncția VS, în special fracția de ejecție < 50%, valorile AOR și VT sunt parametri importanți. Riscul chirurgical în sine ține de posibilitatea de reparare valvulară și este crescut dacă este necesar și BAC, reparare tricupsidiană sau proceduri adresate corecției fibrilației atriale. Reconstrucția valvulară este deteminantul major al evoluției favorabile și este metoda de corecție preferată pentru Im degenerativă (14,44). Tehnicile sunt mai benefice dacă valvele sunt redundante și nu retractate, calcificate. De importanță particulară este experiența centrului chirurgical. Un studiu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
cărora trebuie efectuat diagnosticul diferențial cu alte afecțiuni (1) ( caseta 28.2). 28.2. Particularități fiziopatologice Modificările cardiovasculare fiziologice la subiecții peste 65 de ani asociază hipertrofia ventriculului stâng (HVS) cu scăderea umplerii ventriculare, augmentarea contribuției auri culare în umplerea atrială, creșterea rigidității arteriale (RA), creșterea impedanței aortice, scăderea sensibilității baroreceptorilor, diminuarea răspunsului la catecolamine,creșterea rezistenței vasculare periferice (5). În prezența unei cardiopatii organice, spre deosebire de starea fiziologică, creșterea presarcinii nu determină augmentarea contractilității miocardice. Ventriculul stâng (VS) reacționează compensator prin
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
BAC. Același raționament terapeuticse aplică pacienților fără ETE preoperator la care ETE intraoperator demonstrează un reflux moderat de +2. Pacienții cu regurgitare mitrală funcțională pot răspunde la revascularizare fără intervenție valvulară mitrală. Creșterea presiunilor pulmonare, dilatarea atriului drept (AD) și fibrilație atrială (FA) sunt semne ale cronicizării regurgitării mitrale și pledează în favoarea unui abord mai agresiv al valvulopatiei cu refacere sau protezare. Un număr semnificativ de pacienți cu IC și scădere a FE prezintă regurgitare mitrală ca rezultat al infarctului de perete
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
este cea a transplantului ortotopic. Managementul perioperator al pacientului transplantat cardiac este similar celui din alte intervenții pe cord deschis. Tehnica clasică biatrială determină o disproporție a geometriei normale a atriului stâng (AS), creșterea neconcordantă a dimensiunilor AS, scăderea contribuției atriale la umplerea ventriculară, disfuncție VD, regurgitare tricuspidiană și disfuncție de nod sinusal. Cele mai multe centre de transplant cardiac au renunțat la tehnica clasică în favoarea tehnicii bicave care, deși necesită un timp de ischemie mai lung, prezervă dimensiunea AD, cu incidență scăzută
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
și colaboratorii săi (13) au estimat și revizuit acuratețea predictivă pentru starea terminală în IC cronică a peste 80 de variabile. Astfel, o serie de markeri, precum concentrația citokinelor circulante, endotelina-1 și o serie de hormoni (renină, norepinefrină, peptidul natriuretic atrial) sunt utili, dar folosirea lor este limitată, dificilă, consumatoare de timp și resurse. Totuși o serie de teste simple, cum ar fi natremia, capacitatea de efort, gradul de dilatare al ventriculului stâng (VS), fracția de ejecție (FE) ventriculară stângă evaluată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ileana Antohe, Sabina Antonela Antoniu () [Corola-publishinghouse/Science/91971_a_92466]
-
au demonstrat că există o asociere puternică între semnele clinice de IC și complicațiile postoperatorii cardiace, pulmonare, neurologice. Aritmiile sunt frecvente la vârstnici, însă aritmiile ventriculare și blocurile nu se asociază cu o creștere semnificativă a riscului perioperator (5) . Fibrilația atrială (FA) este o problemă deosebită din cauza complicațiilor tromboembolice și a dificultății managementului trata mentuluianticoagulant. Prevalența FA la populația vârstnică a fost estimată la 5% dintre persoanele cu vârsta între 60 i 70 de ani, 13% la cei cu vârsta între
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
Fibrilația atrială 29.1. Date de epidemiologie Fibrilația atrială (FA) este cea mai frecventă aritmie susținută în practica clinică, estimată la 1‑2% din populație și asociată cu un risc crescut de morbi‑mortalitate prin accident vascular cerebral (AVC), insuficiență cardiacă (IC
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
Fibrilația atrială 29.1. Date de epidemiologie Fibrilația atrială (FA) este cea mai frecventă aritmie susținută în practica clinică, estimată la 1‑2% din populație și asociată cu un risc crescut de morbi‑mortalitate prin accident vascular cerebral (AVC), insuficiență cardiacă (IC) și afectarea calității vieții. În SUA se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
în context infecțios, dată fiind suscep -tibilitatea crescută la infecții și coexistența bronhopneumopatiei obstructive cronice (BPOC). Frecvent FA este raportată postoperator, în particular după chirurgia de bypass aortocoronarian (BAC) sau chirurgie toracică (până la 25% dintre pacienți). Vârsta și mecanismele fibrilației atriale Există numeroase studii adresate mecanismelor de inițiere și întreținere a FA la vârstnici. Primul movens este reprezentat de proprietățile electrofiziologice și structurale ale atriului odată cu înaintarea în vârstă (29). Rămâne în discuție dacă la om aceste modificări sunt sau nu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
factorii de risc și comorbiditățileasociate, precum și de tratament (38). Problema devine cu atât mai importantă cu cât și la vârstnici sunt descrise cazuri de FA idiopatică. Din acest punct de vedere se afirmă că o creștere a perioadei efective refractare atriale (PER) ar fi trigger-ul pentru inițierea aritmiei (38,39). Datele sunt conflictuale pe studii experimentale și la om, în mare parte din cauza designului neomogen. În ansamblu se sugerează că vârsta înaintată produce alungirea PER în atriul drept (AD) (9
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
conducerii și generarea de unde spirale de reintrare în AD. La om se observă scăderea vitezei de propagare în ambele atrii, legată de reducerea canalelor de Na+ (42). La aceste modificări se adaugă dispersia PER și hetero genitatea conducerii (29). Remodelarea atrială cu vârsta este pusă în legătură cu modificarea expresiei connexinei 40 și 43. Există date sărace referitoare la scăderea connexinei în nodulul sinoatrial sau modificarea de distribuție, cu impact asupra propagării excitației și formarea circuitelor de reintrare (43). Vârsta determină și fibroză
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
experimental la nivelul venei pulmonare și AS în asociere cu creșterea expresiei unei proteine specifice NCX care facilitează activitatea trigger. Hiperfosforilarea altor molecule (protein-kinaza A, fosfolamban) afectează homeostazia ionului Ca2+ în atriu, mecanism potențial de inducere a FA. Remodelarea electrică atrială este dublată de disfuncție mitocondrială indusă de stresul oxidativ, urmată de remodelare structurală. Creșterea depozitelor de colagen, amiloid, atrofia și degenerarea miocitului, degenerescența fibro-adipoasă sunt modificări comune vârstnicului. Dilatarea atrială și a venelor pulmonare la vârstnici poate constitui de asemenea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
în atriu, mecanism potențial de inducere a FA. Remodelarea electrică atrială este dublată de disfuncție mitocondrială indusă de stresul oxidativ, urmată de remodelare structurală. Creșterea depozitelor de colagen, amiloid, atrofia și degenerarea miocitului, degenerescența fibro-adipoasă sunt modificări comune vârstnicului. Dilatarea atrială și a venelor pulmonare la vârstnici poate constitui de asemenea substratul menținerii FA prin feedback mecano-electric (29). 29.3. Particularități clinico-evolutive Fibrilația atrială la vârstnici are o serie de caracteristici care pot fi sistematizate în funcție de forma de prezentare, tablou clinic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
structurală. Creșterea depozitelor de colagen, amiloid, atrofia și degenerarea miocitului, degenerescența fibro-adipoasă sunt modificări comune vârstnicului. Dilatarea atrială și a venelor pulmonare la vârstnici poate constitui de asemenea substratul menținerii FA prin feedback mecano-electric (29). 29.3. Particularități clinico-evolutive Fibrilația atrială la vârstnici are o serie de caracteristici care pot fi sistematizate în funcție de forma de prezentare, tablou clinic și evoluție. 29.3.1. Forme de prezentare La vârstnici, FA se poate manifesta sub oricare dintre cele trei forme definite la adult
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
este o problmeă larg dezbătută, iar pentru vârstnici informațiile provin doar din analize de subgrup, din trialuri randomizate sau meta-analize (94,95). În ansamblu, concluzia este că strategia de control a frecvenței ventriculare nu este inferioară controlului ritmului. Trialurile AFFIRM (Atrial Fibrillation Follow-up Investigation of Rhythm Management (96) și RACE (Rate Control versus Electrical cardioversion) (97) prezintă interes deoarece includ pacienți vârstnici asimpto maticisau cu simptome minime și fără alți factori de risc pentru AVC. AFFIRM a înrolat 4.060 de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
retrospectivă a 641 de proceduri de ablație constată că vârsta peste 70 de ani este un predictor puternic pentru complicații majore ( odds ratio 3.7) (114). Există două trialuri în desfășurare - CABANA ( The Catheter Ablation versus Antiarrhythmic Drug Therapy for Atrial Fibrillation) și EAST (Early Treatment of Atrial Fibrillation for Stroke Prevention), de la care se așteaptă informații privitoare la superioritatea ablației versus terapie farmacologică pentru controlul ritmului sau al frecvenței în reducerea mortalității și a riscului de AVC, inclusiv la vârstnici
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
constată că vârsta peste 70 de ani este un predictor puternic pentru complicații majore ( odds ratio 3.7) (114). Există două trialuri în desfășurare - CABANA ( The Catheter Ablation versus Antiarrhythmic Drug Therapy for Atrial Fibrillation) și EAST (Early Treatment of Atrial Fibrillation for Stroke Prevention), de la care se așteaptă informații privitoare la superioritatea ablației versus terapie farmacologică pentru controlul ritmului sau al frecvenței în reducerea mortalității și a riscului de AVC, inclusiv la vârstnici (1). Ablația chirurgicală poate fi indicată pacientului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
excluderea concomitentă a urechiușei stângi. Tehnicile mai noi reduc timpul de execuție și rata complicațiilor (62). Implantarea de pacemaker se justifică la pacientul cu boală de nod sinusal (BNS), mai frecventă odată cu înaintarea în vârstă. S-a demonstrat că pacing-ul atrial sau bicameral reduce semnificativ incidența FA ulterior apărute comparativ cu stimularea ventriculară (115). Metoda are deci potențial de prevenție a FA și poate fi utilă la vârstnici doar dacă se documentează BNS. 29.5. Concluzii Prevalența FA crește cu vârsta
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
altă parte, lipsa activității fizice. Potențialele complicații ale obezității care pot afecta sistemul cardiovascular includ: diabetul zaharat (DZ), dislipidemia, HTA, afecțiunile coronariene, tromboza venoasă profundă, tromboembolismul pulmonar. Implicațiile tulburărilor de ritm și de conducere sunt reprezentate de riscul apariției fibrilației atriale (FA), a insuficienței cardiace (IC), a bradiaritmiilor și a bolii nodului sinusal, situații care constituie factori agravanți ai afecțiunilor cardiovasculare (5). 45.2. Vulnerabilitatea la terapie a vârstnicului Alterarea legată de vârstă a funcției de eliminare renală, reducerea fluxului sanguin
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91962_a_92457]