4,453 matches
-
demonstrat, este dominat de considerații tehnologice. Oamenii sunt tratați Într-un mod mecanicist și sunt priviți ca o problemă de importanță secundară. Muncitorul este văzut ca o pacoste, o sursă de incertitudine, un rău necesar. Răul omului este minimalizat prin automatizare și descalificare, iar controlul asupra muncii este transferat asupra computerelor și managementului. Tehnologia, În ansamblul său, este văzută ca un mijloc de Înlocuire sau reducere a rolului oamenilor În Întreprindere”. Așadar, nu este vorba, În mod simplist, doar de o
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
la munca manuală superior calificată, asistată de calculator (revenirea la o muncă cu caracter complex, În care există o redusă diviziune a muncii pe operații). La rândul său, această tendință implică regândirea modului de introducere a tehnologiei, prin reevaluarea rolului automatizării În satisfacerea necesității umane. Decuplarea proceselor de muncă de cele de producție prin automatizare („locuri de producție, fără locuri de muncă”; fabrici, fără muncă”) a generat o mai redusă satisfacere a unor necesități umane Îndreptate spre componentele „psihosociale” ale calității
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
complex, În care există o redusă diviziune a muncii pe operații). La rândul său, această tendință implică regândirea modului de introducere a tehnologiei, prin reevaluarea rolului automatizării În satisfacerea necesității umane. Decuplarea proceselor de muncă de cele de producție prin automatizare („locuri de producție, fără locuri de muncă”; fabrici, fără muncă”) a generat o mai redusă satisfacere a unor necesități umane Îndreptate spre componentele „psihosociale” ale calității. „Contrar proiectului bazat pe tehnologie, proiectul bazat pe procesul de muncă ridică Întrebarea: «cum
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
de muncă”; fabrici, fără muncă”) a generat o mai redusă satisfacere a unor necesități umane Îndreptate spre componentele „psihosociale” ale calității. „Contrar proiectului bazat pe tehnologie, proiectul bazat pe procesul de muncă ridică Întrebarea: «cum să se rezolve problema, fără automatizare și computere?ă Aceasta va rezulta dintr-un concept În care sarcinile sunt Îndeplinite de oameni”<footnote Gordon R., Krieger J., op. cit., p. 18. footnote>. De asemenea, se petrec schimbări În domeniul creației tehnologice, prin unirea cercetării fundamentate cu cea
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
schimbarea activităților umane, a grupurilor socioocupaționale și a modului de satisfacere economică a necesităților umane ca urmare a transformărilor din sfera producției și a muncii generate de noile tehnologii „neclasice” (ce Înlocuiesc „mașinismul mecanic” cu „mașinismul nemecanic” și „industriile nemașiniste”: automatizarea, robotizarea, munca asistată de calculator, biotehnologiile, energiile „neconvenționale” etc.). Efectele, ce Încep să apară, ale acestor schimbări sunt Încă nestabilizate, unele din tendințele sprijinite până acum sunt reanalizate critic, revizuite sau chiar părăsite. Ceea ce trebuie acum să reținem constă În
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Gordon R., Kriger J., op. cit., p. 139. footnote>. Prin aceasta, caracteristicile industriale americane sunt deosebite mult de cele japoneze. „Trăsăturile culturale industriale ale conceptelor de fabricație ale Statelor Unite sunt următoarele: producția În Statele Unite poate fi descrisă prin modelul-corelat (deplin) de automatizare. Acesta este, În special, sprijinit printr-un nivel scăzut tradițional de calificare a forței de muncă și În adaptările politicii de cercetare-dezvoltare corelată producției interne. Acesta este motivul producției industriale tehnocentric orientate În Statele Unite, ca și pentru slăbiciunile competitive și
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
and Processes of Work, FOP 271, vol. 27, 1991, p. 11. footnote>. Reorientarea atitudinilor față de muncă, modificarea managementului pe ansamblul Întreprinderilor pornește (În fapt) de la revizuirea practicilor În domeniul tehnologiei, rejudecarea avantajelor și dezavantajelor pentru om și societate a extinderii automatizării. Deși prezintă unele avantaje (creșterea productivității, scăderea prețului de cost, sporirea masei de produse etc.), automatizarea Începe să pună pe prim-plan și o serie de dezavantaje (standardizarea producției de masă, lipsă de varietate a produselor, o slabă satisfacție În
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
modificarea managementului pe ansamblul Întreprinderilor pornește (În fapt) de la revizuirea practicilor În domeniul tehnologiei, rejudecarea avantajelor și dezavantajelor pentru om și societate a extinderii automatizării. Deși prezintă unele avantaje (creșterea productivității, scăderea prețului de cost, sporirea masei de produse etc.), automatizarea Începe să pună pe prim-plan și o serie de dezavantaje (standardizarea producției de masă, lipsă de varietate a produselor, o slabă satisfacție În muncă etc.). În acest sens, reproiectarea socială a automatizării se impune pentru a plasa omul În
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
de cost, sporirea masei de produse etc.), automatizarea Începe să pună pe prim-plan și o serie de dezavantaje (standardizarea producției de masă, lipsă de varietate a produselor, o slabă satisfacție În muncă etc.). În acest sens, reproiectarea socială a automatizării se impune pentru a plasa omul În centrul sistemului productiv (ca subiect al producției și ca scop al acesteia). „O primă aproximație inițială identifică termenul de antropocentrie ca plasând atenția asupra omului, atribuind lucrătorului rolul de subiect În procesul de
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
procesul de producție În cel mai larg mod posibil”<footnote Rauner Felix, Ruth Klaus, The Prospects of Anthropocentric Production System, FOP 249, vol. 5, 1991, pp. 15-16. footnote>. Tocmai din perspectiva omului ca subiect (central) al producției, proiectul social al automatizării se cere revizuit. „Conceptul de Automatizare Totală conduce spre diferite dificultăți ce fac succesele sale ca Îndoielnice. În primul rând, ca urmare a costului ridicat generat de necesitățile de soft și hard ale tehnologiei Înseși. În al doilea rând, firmele
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
larg mod posibil”<footnote Rauner Felix, Ruth Klaus, The Prospects of Anthropocentric Production System, FOP 249, vol. 5, 1991, pp. 15-16. footnote>. Tocmai din perspectiva omului ca subiect (central) al producției, proiectul social al automatizării se cere revizuit. „Conceptul de Automatizare Totală conduce spre diferite dificultăți ce fac succesele sale ca Îndoielnice. În primul rând, ca urmare a costului ridicat generat de necesitățile de soft și hard ale tehnologiei Înseși. În al doilea rând, firmele care urmează această strategie ar suferi
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
executa mai puține operații, cu atât el „pierdea” mai puțin timp cu trecerea sa de la operație la alta (schimbarea uneltei, Îndreptarea atenției spre alte mișcări etc.), deci devenea mai productiv (producea mai multe piese, la un preț mai scăzut). Extinderea automatizării a urmat, la Început, și ea acest model până când, pentru noile modele, se trece la automatizarea flexibilă. Modelele centrate pe om aduc modificări radicale În conceperea integrării și a realizării performanțelor, punând managementul Într-un context sociocultural pe de-a
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
la alta (schimbarea uneltei, Îndreptarea atenției spre alte mișcări etc.), deci devenea mai productiv (producea mai multe piese, la un preț mai scăzut). Extinderea automatizării a urmat, la Început, și ea acest model până când, pentru noile modele, se trece la automatizarea flexibilă. Modelele centrate pe om aduc modificări radicale În conceperea integrării și a realizării performanțelor, punând managementul Într-un context sociocultural pe de-a Întregul diferit. Din perspectiva acestor modele, se modifică radical conținutul factorilor ce concură la proces, punându
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
și „dezvățarea” de cel vechi, consacrat. O variație a acestei teme vine din domeniul „fuziunii tehnologice”, unde diferite fluxuri tehnologice converg, astfel încât produsele care aveau o identitate discretă încep să conveargă într-o nouă arhitectură. Un exemplu este industria de automatizări pentru casă, unde fuziunea tehnologiilor cum ar fi calculatoare, telecomunicații, comenzi industriale și robotică elementară permite crearea unei noi generații de sisteme domestice cu comandă și control integrat pentru zona de entertainment și de ambianță (încălzire, aer condiționat, iluminare etc.
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
De aceea, după instalare, aplicațiile pot fi startate ca orice aplicație Java. Mai mult, este posibil să oprim o simulare și să o repornim fără a întrerupe JAS. Datorită acestor proprietăți, putem să definim un protocol multi-execuție JAS, util pentru automatizarea calibrării parametrilor. Panelul de control (figura 4.13) este principala fereastră prin care este posibil să: creăm un model specificând clasa, bibliotecile și parametrii pentru motorul de simulare cu ajutorul unui editor de modele; încărca și rula un model compilat (în
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
respectarea acestora; unei bune gestiuni interne, pentru implementarea instrumentelor manageriale potrivite. In cursul primelor decenii ale secolului XX se vorbea, mai ales Între tehnicieni, doar de calitatea produselor si de „controlul calității”, cele două cuvinte fiind aproape inseparabile. Evoluția tehnicii, automatizarea și informatizarea mijloacelor de producție au antrenat transferul numite cazual controale, până atunci repartizate pe toată gama, la intrarea sau la ieșirea din unitatea de producție, service sau, În cazul nostru, Învățământ. Conceptul de asigurare a calității a apărut În
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
Cu cât o firmă este mai mare cu atât se amplifică și se diversifică cultura organizațională, devenind din ce În ce mai dificil de perceput și de modelat. În prezent se manifestă, concomitent două tendințe : de diminuare a dimensiunii medii a firmelor, efect al automatizării și computerizării și de dezvoltare a unor firme foarte puternice și mari, de regulă corporații transnaționale, ce marchează sensibil mecanismele și fluxurile economice naționale și internaționale. tehnica utilizată: are În vedere atât gradul de Înzestrare tehnică a firmelor, cât și
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
fie aplicată În toate cazurile de modelare și programare a activităților umane, prin similitudine cu procesul de Învățare. Exemplificarea predării În cazul concret al limbii străine, pentru Începători, oferă, prin aplicarea metodei propuse, aspecte multiple, diferite și specifice, privind Învățarea, automatizarea, creativitatea gândirii și activitatea practică independentă a elevului sau studentului. Dar tocmai prin această exemplificare concretă și specifică se oferă, În spiritul ciberneticii, posibilități multiple de analogii și sugestii privind modelarea și programarea diferitelor obiecte de Învățământ, fiecare activitate umană
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
asemenea condiții, lecțiile din manualul pentru Începători nu pot să cuprindă texte copiate din autori sau din alte manuale, ci urmează să fie construite strict după regulile amintite, care sunt indicate să conducă, În Învățarea limbii străine, la dobândirea și automatizarea vocabularului, la sesizarea creatoare a semnificației cuvintelor și frazelor și la activitatea independentă a studentului În domeniul respectiv. Metoda taxiologică de programare și Învățare a unei limbi străine, dezvoltată pe baza principiilor de organizare, În care se pune accentul pe
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
și dispar", însă convingerea că, din cauza gradului de uzură pe care-l suportă de-a lungul timpului, "se automatizează, își pierd funcția și eficiența" îl conduce la concluzia importantă pentru organizarea operelor parodice că, pentru a se anula efectul de automatizare, "procedeul este înnoit printr-o altă funcție și o altă înțelegere. Înnoirea este analogă cu utilizarea într-o accepție nouă și într-o semnificație nouă a unui citat dintr-un autor vechi"24. Citatul ca fundament al intertextualității, iată o
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
o lume de gradul al patrulea imaginară pentru toți ceilalți actanți, însă actuală pentru el, în care încadrează toate elementele mulțimii de gradul întâi cu care ia contact, considerându-le surogate ale mulțimii emblematice de gradul al doilea". Cervantes sesizează automatizarea unor procedee specifice epicului medieval, dar și lipsa interacțiunii eroicului cu lumea. În al doilea caz, este suficient să tragem o privire asupra modului în care este învestit cavaler Don Quijote și apoi să rememorăm câteva din celebrele episoade ale distanțării
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
motive ale literaturii epopeice, dar și, conform altor criterii, ale realismului, scrierea urmuziană de dimensiunile unei proze scurte se transformă într-un roman, care împinge, e adevărat, comicul spre absurd. Esența parodiei o constituie, la fel ca și la Tomașevski, "automatizarea unui procedeu anume", cu precizarea că ea se face simțită "numai în cazul în care cunoaștem procedeul supus automatizării"290. Viziunea rămâne restrictivă, Tînianov susținând că parodia nu ar avea mai mult de două finalități, și anume să puncteze automatizarea
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
transformă într-un roman, care împinge, e adevărat, comicul spre absurd. Esența parodiei o constituie, la fel ca și la Tomașevski, "automatizarea unui procedeu anume", cu precizarea că ea se face simțită "numai în cazul în care cunoaștem procedeul supus automatizării"290. Viziunea rămâne restrictivă, Tînianov susținând că parodia nu ar avea mai mult de două finalități, și anume să puncteze automatizarea unui procedeu anumit, apoi să organizeze "un nou material", sub masca lui ascunzându-se de fapt "vechiul procedeu automatizat
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
automatizarea unui procedeu anume", cu precizarea că ea se face simțită "numai în cazul în care cunoaștem procedeul supus automatizării"290. Viziunea rămâne restrictivă, Tînianov susținând că parodia nu ar avea mai mult de două finalități, și anume să puncteze automatizarea unui procedeu anumit, apoi să organizeze "un nou material", sub masca lui ascunzându-se de fapt "vechiul procedeu automatizat". Automatizarea procedeelor de natură lexicală se realizează fie "prin repetarea" lor (care însă nu "coincide cu planul compozițional"), fie prin "mutarea
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
290. Viziunea rămâne restrictivă, Tînianov susținând că parodia nu ar avea mai mult de două finalități, și anume să puncteze automatizarea unui procedeu anumit, apoi să organizeze "un nou material", sub masca lui ascunzându-se de fapt "vechiul procedeu automatizat". Automatizarea procedeelor de natură lexicală se realizează fie "prin repetarea" lor (care însă nu "coincide cu planul compozițional"), fie prin "mutarea elementelor componente (un procedeu frecvent al parodiei este citirea versurilor de jos în sus)", fie prin "schimbarea sensului cu intenție
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]