8,361 matches
-
în textele nonliterare, Craiova, Legis, 2010, 40 p. [34] DOJAN, STELA; FLORESCU, MARIANA, Limba și literatura română: recapitulare finală: clasa a VII a, Craiova, Legis, 2010, 27 p. [35] FAZAKAS, TUNDE EMESE, Jocul didactic - metodă de învățare prin acțiune fictivă: auxiliar folosit pentru predarea limbii române în clasa I, Cluj Napoca, Napoca Star, 2010, 36 p. [36] FLOAREA, SILVIAN, Limba și literatura română: teste pentru evaluarea națională 2010, București, Editura Didactică și Pedagogică, 2010, 104 p. [37] FLOAREA, SILVIAN, Limba și literatura
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
literatura română, matematică: clasa a II-a, [Brașov], Diversitas, 2010, 84 p. [54] HULPOI, NICOLETA; STOICA, MARIANA, Jurnal de vacanță: limba și literatura română, matematică: clasa I, [Brașov], Diversitas, 2010, 47 p. [55] ILIE, NINA; COJOCARU, IULIANA, Vară, dulce vară!: auxiliar pentru orele de limba și literatura română și educație plastic, Ploiești, Premier, 2010, 79 p. [56] ILOAIA, VASILICA; RADU, ANA; CHICHIRĂU, IOANA, Limba și literatura română: auxiliar clasa a III-a, Iași, Tehnopress, 2010, 159 p. [57] IONESCU, NICOLETA; GEORGESCU
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Brașov], Diversitas, 2010, 47 p. [55] ILIE, NINA; COJOCARU, IULIANA, Vară, dulce vară!: auxiliar pentru orele de limba și literatura română și educație plastic, Ploiești, Premier, 2010, 79 p. [56] ILOAIA, VASILICA; RADU, ANA; CHICHIRĂU, IOANA, Limba și literatura română: auxiliar clasa a III-a, Iași, Tehnopress, 2010, 159 p. [57] IONESCU, NICOLETA; GEORGESCU, MIHAELA, Limba și literatura română: evaluarea națională: teste, București, Booklet, 2010, 160 p. [58] IONESCU, ROXANA; STAN, MIHAELA, Limba și literatura română: modele de teste pentru evaluarea
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
-a, Slatina, Didactic Pres, 2010, 72 p. [61] LUPESCU, ECATERINA; MUREȘANU, CAMELIA, Limba și literatura română pentru clasele V-VII: comunicare, limbă, literatură: include teste după modelul PISA, Snagov, Klim, 2010, 288 p. [62] MANOLE, ANGELA, Primii pași spre școală: auxiliar didactic pentru clasa I: probe de evaluare predictivă, fișe de lucru, probe de evaluare sumativă, jocuri, Pitești, Paralela 45, 2010, 79 p. [63] MARCU, RAMONA-MIHAELA, Morfologia: substantivul, adjectivul, numeralul, Craiova, Didactica Nova, 2010, 88 p. [64] MARIN, LUCIA, Matematică și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în lecțiile de limba română din ciclul primar, Bistrița, Nova Didactica, 2010. [103] RĂDUCAN, ADRIANA ELENA, Limba română: teste de evaluare pentru gimnaziu, Craiova, Sitech, 2010, 70 p. [104] ROMONȚI, ADRIAN NICOLAE, învață jucându-te!: literatura română, limba română, comunicare: [auxiliar curricular pentru clasa a VII-a]: [ghidul elevului], Cluj-Napoca, Editura Casei Corpului Didactic, 2010, 187 p. [105] RUSE, MARINA; CHIREA, GEORGETA, Limbă și comunicare: culegere de exerciții pentru învățământ primar, București, [s.n.], 2010, 101 p. [106] RUSU, IOAN, Elemente de
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
publică în comunitate 11. Contribuție la echipele profesionale Profesorii: 11.1. Stabilesc și implementează eficient procedurile care satisfac scopurile personale și prioritățile legate de muncă 11.2. Contribuie la funcționarea eficientă a echipelor profesionale 11.3. Lucrează cu profesioniști, personal auxiliar și alt personal din comunitate 12. Angajament pentru practica profesională Profesorii: 12.1. Reflectă critic practica profesională 12.2. Contribuie la comunitățile de învățare și alte rețele profesionale 12.3. Participă la conducerea școlii 12.4. Satisfac cerințele etice, de
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
Uniunii (Comisia), interesele popoarelor (Parlamentul) și interesele dreptului (Curtea de Justiție); beneficiază de o anumită autonomie juridică, administrativă și financiară, corolar al specificității lor funcționale. Organele comunitare se diferențiază prin faptul că: îndeplinesc funcții consultative, cu caracter tehnic ori financiar, auxiliar; sunt prevăzute prin tratate, altele sunt create de catre instituții în vederea exercitării atribuțiilor lor; cele inființate prin tratate pot avea personalitate juridică sau o simplă autonomie financiară; cele create de instituții trebuie să aibă fundamentul în tratate, să nu fie dotate
Parlamentul European: structură şi atribuții by Marius Hrişcu () [Corola-publishinghouse/Science/91902_a_92384]
-
lor și ne face să înțelegem și să ne facem înțeleși în scrierile noastre și ea singură împlinește sfârșitul pentru care s-au aflat regulile ortografiei, mai vârtos în limbile cele vii „ ) Din alt punct de vedere, punctuația este un auxiliar al sintaxei,găsindu-și loc în tratarea gramaticii. Deoarece semnele de punctuație au un rol în intonație, marchează pauză în vorbire, întreruperea șirului vorbirii, ele capătă și un important rol stilistic. H. Jacquier preciza:’’Puterea unui semn de punctuație oscilează
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
de chirurgie la Universitatea din Milano, Italia [3-5]. Pentru mulți ani comunitatea chirurgilor de transplant l-a creditat pe Stuart Welch de la Albany Medical College, SUA, cu realizarea primului transplant hepatic experimental, acesta publicând un model experimental de transplant hepatic auxiliar efectuat în 1955 [6], la fel ca și Staudacher pe subiecți canini. Meritul major al acestuia este evidențierea atrofiei grefei, în absența fluxului venos portal direct, subiect dezbătut și cercetat în următorii 20 de ani până la demonstrarea clară a rolului
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Valeriu Popa () [Corola-publishinghouse/Science/92146_a_92641]
-
1.2.3 Instanțiere paradigmatică vs deplasare 73 3.1.2.4 Derivarea formelor sintetice românești 75 3.1.3 Derivarea structurilor analitice 81 3.1.3.1 Nivelul deplasării verbului în structurile analitice 81 3.1.3.2 Natura auxiliarelor românești 82 3.1.3.3 Derivarea formelor analitice românești 84 3.2 Cliticele pronominale 90 3.3 Negația propozițională 95 3.4 Statutul lui să 104 3.5 Analiza formală a inversiunii 109 4 Concluzii. Rezumat 113 IV O
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
formală a inversiunii 109 4 Concluzii. Rezumat 113 IV O analiză diacronică și comparată a deplasării verbului în limba română 117 1 Introducere, obiective și structură 117 2 Trăsături comune cu româna modernă și caracteristici tipologice constante 119 2.1 Auxiliarele, cliticele pronominale și negația propozițională 119 2.1.1 Auxiliarele 119 2.1.2 Cliticele pronominale 124 2.1.3 Negația propozițională 129 2.2 Complementizatorul să 133 2.3 "Object shift" în româna veche 137 2.4 Rezumat 139
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
analiză diacronică și comparată a deplasării verbului în limba română 117 1 Introducere, obiective și structură 117 2 Trăsături comune cu româna modernă și caracteristici tipologice constante 119 2.1 Auxiliarele, cliticele pronominale și negația propozițională 119 2.1.1 Auxiliarele 119 2.1.2 Cliticele pronominale 124 2.1.3 Negația propozițională 129 2.2 Complementizatorul să 133 2.3 "Object shift" în româna veche 137 2.4 Rezumat 139 3 Gramatica V2: limbile romanice vechi și româna veche 140
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
propoziție subordonată 145 3.1.3 Domeniul preverbal în gramatica V2 romanică. Propoziții V1 147 3.1.4 Deplasare la C în structurile analitice 150 3.1.4.1. Deplasarea V-la-C prin inversiune V-Aux 151 3.1.4.2. Ridicarea auxiliarului la C 152 3.1.5 Rezumat 154 3.2 Gramatica V2 a românei vechi 155 3.2.1 Inversiunea: prezentare generală 156 3.2.1.1 O perspectivă descriptivă asupra inversiunii 156 3.2.1.2 O perspectivă statistică
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
5 Rezumat 154 3.2 Gramatica V2 a românei vechi 155 3.2.1 Inversiunea: prezentare generală 156 3.2.1.1 O perspectivă descriptivă asupra inversiunii 156 3.2.1.2 O perspectivă statistică asupra inversiunii după tipul de auxiliar 160 3.2.2 Inversiunea ca manifestare a unei gramatici V2 reziduale în româna veche 166 3.2.2.1 Deplasare la FINP 166 3.2.2.1.1 V-la-FORCEP? 166 3.2.2.1.2 V-la-FOCP? 167 3.2
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
engl. Verb Phrase) / centrul sintactic Verb vP / v0 Grup verbalizant (engl. little v Phrase) / centrul sintactic v P / 0 Grup Phi (engl. Phi Phrase) / centrul sintactic &P / &0 Grup al coordonării (engl. Conjunction Phrase) / centrul sintactic conjunctional * * * AC acuzativ AUX auxiliar CL clitic Comp complement (sens din Teoria X-bar) DAT dativ DEF (articol) definit GEN genitiv IMPERF imperfect(iv) INF infinitiv NEG negație NOM nominativ O obiect OD obiect direct OI obiect indirect PERF perfect(iv) PL plural PREZ prezent PS
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
opțiunea inovativă substituie treptat opțiunea veche, opțiunea inovativă devine structura nemarcată, iar opțiunea veche devine opțiunea marcată 3. O altă întrebare la care trebuie să răspundă analiza noastră este de ce gramatica V2 a românei vechi se manifestă prin inversiune / encliza auxiliarului și/sau a cliticelor pronominale. Dacă punem în oglindă datele din româna veche cu date din alte varietăți romanice vechi, observăm că nu inversiunea este principala trăsătură considerată de cercetători ca fiind definitorie pentru caracterizarea sistemului V2, ci mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cu encliză pronominală fiind una dintre opțiunile sintactice proprii limbii române; cu alte cuvinte, modelul străin se grefează pe modelul autohton, consolidându-l. Structurile "neromânești" (v. Avram [1975] 2007) - de exemplu, encliza pronominală la dreapta negației 6 (4), la dreapta auxiliarului (5), sau la dreapta mărcii de conjunctiv sau infinitiv (6a-c), eventual precedată de negație (6d), sau inversiunea auxiliarului la dreapta pronoumelui clitic (7)7 (Nicolae și Niculescu 2015, 2016; v. și Hill și Alboiu 2016 pentru structurile de tipul celei
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
pe modelul autohton, consolidându-l. Structurile "neromânești" (v. Avram [1975] 2007) - de exemplu, encliza pronominală la dreapta negației 6 (4), la dreapta auxiliarului (5), sau la dreapta mărcii de conjunctiv sau infinitiv (6a-c), eventual precedată de negație (6d), sau inversiunea auxiliarului la dreapta pronoumelui clitic (7)7 (Nicolae și Niculescu 2015, 2016; v. și Hill și Alboiu 2016 pentru structurile de tipul celei din (4)) - sunt rare, înregistrate mai ales în traduceri (timpurii) puternic influențate de originalul slavon, pe când structurile care
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
voiu> feațeei Dzeului (PH.1500-10: 35v) b. ascultați de tot de câte se zice-va cătră voi (CB.1559-60: 34) Interesante din această perspectivă sunt structurile cu dubla realizare (proclitică și enclitică) a pronumelui clitic (și, mult mai rar, a auxiliarului)8 (v. și Ușurelu 2015; Nicolae și Niculescu 2016): (8) a. cungiurară me și seadunra-se cu menre (PH.1500−10: 95v) b. ca mirelui mi-au pusu-mi mitră (DDL.1679: 19) c. le-ai adusu-le cu toatele (DDL.1679: 45
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
constraint". 1.1.2 Dislocarea nucleului verbal și deplasarea joasă a verbului Un alt fenomen prin care sintaxa românei vechi diferă în mod semnificativ de sintaxa românei moderne este dislocarea 11 nucleului verbal (v. Dragomirescu 2013b pentru dislocarea formelor cu auxiliar). Cel mai răspândit tip de dislocare a nucleului verbal este dislocarea auxiliarului sau a structurii clitic - auxiliar de verbul lexical (9), (10) prin interpolarea de constituenți cu statut de grup (elemente XP)12; dislocarea este disponibilă și în structuri cu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Un alt fenomen prin care sintaxa românei vechi diferă în mod semnificativ de sintaxa românei moderne este dislocarea 11 nucleului verbal (v. Dragomirescu 2013b pentru dislocarea formelor cu auxiliar). Cel mai răspândit tip de dislocare a nucleului verbal este dislocarea auxiliarului sau a structurii clitic - auxiliar de verbul lexical (9), (10) prin interpolarea de constituenți cu statut de grup (elemente XP)12; dislocarea este disponibilă și în structuri cu auxiliar multiplu (11): (9) a. auscrislăsat că... (FT.1571−5: 1r) b
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
sintaxa românei vechi diferă în mod semnificativ de sintaxa românei moderne este dislocarea 11 nucleului verbal (v. Dragomirescu 2013b pentru dislocarea formelor cu auxiliar). Cel mai răspândit tip de dislocare a nucleului verbal este dislocarea auxiliarului sau a structurii clitic - auxiliar de verbul lexical (9), (10) prin interpolarea de constituenți cu statut de grup (elemente XP)12; dislocarea este disponibilă și în structuri cu auxiliar multiplu (11): (9) a. auscrislăsat că... (FT.1571−5: 1r) b. că vei acmușu muri(FT
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Cel mai răspândit tip de dislocare a nucleului verbal este dislocarea auxiliarului sau a structurii clitic - auxiliar de verbul lexical (9), (10) prin interpolarea de constituenți cu statut de grup (elemente XP)12; dislocarea este disponibilă și în structuri cu auxiliar multiplu (11): (9) a. auscrislăsat că... (FT.1571−5: 1r) b. că vei acmușu muri(FT.1571−5: 1r) c. aueilăsat cu al lor cuvânt (DÎ.1599: XXX) d. eu încă ampre elbotezat (CM.1567: 258r) e. până vormai bineînțeleage
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
241v) (11) a. de va fiomulzăcând spre moarte (CPrav.1560−2: 6v) b. de-ai hidomiatasârguitsă fiipână acmuvenit(DÎ.1593: XCIII) c. aceaea care-ară fi înnapoirămas (DÎ.1600: XXXVI) Deși calificat în general ca "dislocare a formelor verbale compuse cu auxiliar", fenomenul la care ne referim și pentru care am ales denumirea de "dislocare a nucleului verbal" este mai extins; astfel, pe lângă separarea auxiliarelor de verbul lexical ((9)-(11)), mai rar se înregistrează și alte tipuri de dislocare: cliticele pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
care-ară fi înnapoirămas (DÎ.1600: XXXVI) Deși calificat în general ca "dislocare a formelor verbale compuse cu auxiliar", fenomenul la care ne referim și pentru care am ales denumirea de "dislocare a nucleului verbal" este mai extins; astfel, pe lângă separarea auxiliarelor de verbul lexical ((9)-(11)), mai rar se înregistrează și alte tipuri de dislocare: cliticele pot fi separate de forma sintetică a verbului (12) și complementizatorii conjunctivului 13 și ai infinitivului pot fi nonadiacenți verbului lexical (13)14: (12) a
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]