1,974 matches
-
despre cum va arăta lumea în 2020. Potrivit analiștilor americani, globalizarea devine aproape ireversibilă, dar ea tinde să devină tot mai puțin occidentală, se va reduce numărul economiilor rămase în urmă, dar țările asiatice vor stabili noi reguli ale jocului. Avuția globală crește, dar crește și decalajul dintre bogați și săraci. Numărul firmelor globale e în continuă creștere, ceea ce facilitează răspîndirea noilor tehnologii. Conectivitatea crescută a actorilor globali aduce noi provocări guvernelor naționale. În această perioadă, vom asista la o ascensiune
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Ceea ce "se în-tîmplă" în cîmp politic este doar vîrful aisbergului, nici acela tot timpul vizibil. Adevărata bă-tălie se dă pentru cucerirea puterii economice și aceasta este problema actuală a Rusiei. Reforma declanșată ireversibilă, după pă-rerea mea a condus la polarizarea avuției, la constituirea unei foarte influente oligarhii finan-ciar-bancare, a unei puternice mafii economice și la crearea și accentuarea unor importante de-zechilibre în societate. S-a creat un original "parteneriat public-privat", organizat, în bună mă-sură, după principii de tip mafiot. Deși
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
puterii. P.I.B.-ul Rusiei reprezintă doar 1,1% din P.I.B.-ul mondial, după surse ale O.N.U. Peste jumătate din populația rusă trăiește actualmente sub pragul sărăciei, iar procentajul crește vertiginos, în timp ce doar 2% din populație deține 57% din avuția națională. Valoarea salariilor restante se ridică la aproape 30% din P.I.B. (!). Da-toria externă a atins 180 mld. $, dar a fost plătită, iar cea internă 161 mld. $, în timp ce sute de miliarde de dolari părăsesc țara în mod ilegal. În 1998, s-
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
care concentrează foarte multă putere. Adăugînd tot mai libera circulație a capitalurilor, informației, bunurilor și persoanelor, în aceste condiții, vechile abordări sunt caduce. Cine pe cine mai protejează, cînd elemente care altădată mergeau împreună, cum sunt statul, populația, teritoriul și avuția, acum evoluează separat? La fel stau lucrurile și în ce privește liberalismul opus dirijismului, în variantă keynesistă sau socialistă. E tot un fel de coincidentia oppositorum, pentru că nicăieri aproape nu mai găsim astfel de politici economice aplicate la modul absolut, ci regăsim
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
semănat grîu, cu speranța că va mai avea timp să crească, iar noi să ne mîncăm pîinea cea întru Ființă, deși "nu numai cu pîine se va hrăni omul, ci și cu Cuvîntul lui Dumnezeu". Un alt izvor crucial de avuție, factor de producție, cum îi spun economiștii, de care avem tendința să uităm, este munca, munca umană. Ea este un mod de slujire a Binelui și de recuperare a altitudinii spirituale la care am fost creați: "În sudoarea feței tale
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Fără speranța de a se descurca, întrebându-se neîncetat cum să-și diminueze cheltuielile, reduși la obligația de a trudi din greu pentru a-și asigura minimul necesar, milioane de oameni trăiesc nu în mizeria extremă a insuficienței alimentare, a avuției „zero”, ci în extrema incertitudine a zilei de mâine, în teama de a nu-și putea plăti chiria și taxele aferente, de a fi în incapacitate de a înapoia împrumuturile, de a cădea mereu mai jos. Mai mult ca oricând
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
cu ISD, indiferent de mărimea lor, dispun de resurse finite, în funcție de capitalul<footnote Cuprinde capitalul fizic, uman, muncă și infrastructura. footnote> deținut sau de potențialul real de a obține capital. Pornim de la ideea: sunt investițiile străine directe o componentă a avuției naționale sau nu? Unii susțin că da, alții că nu. De ce, da? Deoarece investițiile străine directe valorifică potențialul de capital uman, financiar și material al țării-gazdă, chiar dacă o parte din profit este expatriat sau repatriat în țara de origine, la
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
directe valorifică potențialul de capital uman, financiar și material al țării-gazdă, chiar dacă o parte din profit este expatriat sau repatriat în țara de origine, la sediul societății-mamă. Cei care susțin că nu ar trebui introduse investițiile străine directe în componența avuției naționale, în principal au în vedere că o treime din profit rămâne la noi. De-a lungul timpului, foarte multe studii s-au îndreptat și concentrat asupra performanțelor investițiilor străine directe în țara-gazdă. Există mai multe opinii în legătură cu impactul investițiilor
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
expertiză; ocuparea forței de muncă; transfer tehnologic; canale și rețele de distribuție internațională a exporturilor; nivelul de salarizare mai ridicat. Printre efectele negative ale investițiilor străine directe se numără: caracterul volatil; predominanța fuziunilor și achizițiilor (90%, care înseamnă cumpărare de avuție națională) și mărimile modeste ale investițiilor de tip greenfield (1-2%, care ar însemna adiție de capital; creează locuri de muncă, transfer și efect de propagare mai mare); cea mai mare pondere a ISD se înregistrează în ramurile cu nivel tehnologic
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
o construcție teoretică care poate fi aplicată cu succes la piețele reale. Ea conduce la concluzia că în starea staționară, piețele sunt aproximativ invariante în raport cu scala. Aceasta implică o predicție asupra cantităților care vor fi distribuite în economie, ce include avuția, venitul, mărimea firmelor, populația, valoarea totală a banilor. Predicția este aceea că aceste cantități au distribuții de tip legi ale puterii și nu distribuții aleatoare normale. 5) În economia neoclasică cele mai multe concluzii sunt trase din studiul unor situații care implică
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
mai degrabă misterioasă, a validării sociale a intereselor egoiste. Concordanța cu viziunea aristotelică este evidentă: cauza primă de sorginte divină (Natură și Individ) determină cauza finală de natură pământeană (Umanitate și Cetate). Altfel spus, individualul ca declic al creației de avuție se justifică, în cele din urmă (și în esență), ca social (Arendt, 2007). Toată construcția științei economice ulterioară lui Smith a rămas captivă acestui mister (la Marx din abundență, la neomonetariști din încăpățânare și la unii din ignoranță). Piața ca
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
că se întâmplă cât mai târziu în realitate, în timp ce este cu virtuozitate și fără rest demonstrat în demersul teoretic. Trebuie să spun, anticipând ceea ce voi analiza în partea a doua a acestei cărți, că măsura cantității raționalizate de piață drept avuție este mică în raport cu avuția creată în areale imense unde piața nu funcționează. Dincolo de cazul economiei subterane, viguros generator de avuție, merită să indicăm arealul căutării de rentă (poate și mai potent decât economia subterană), unde piața concurențială și funcția ei
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
mai târziu în realitate, în timp ce este cu virtuozitate și fără rest demonstrat în demersul teoretic. Trebuie să spun, anticipând ceea ce voi analiza în partea a doua a acestei cărți, că măsura cantității raționalizate de piață drept avuție este mică în raport cu avuția creată în areale imense unde piața nu funcționează. Dincolo de cazul economiei subterane, viguros generator de avuție, merită să indicăm arealul căutării de rentă (poate și mai potent decât economia subterană), unde piața concurențială și funcția ei de mecanism rațional sunt
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
să spun, anticipând ceea ce voi analiza în partea a doua a acestei cărți, că măsura cantității raționalizate de piață drept avuție este mică în raport cu avuția creată în areale imense unde piața nu funcționează. Dincolo de cazul economiei subterane, viguros generator de avuție, merită să indicăm arealul căutării de rentă (poate și mai potent decât economia subterană), unde piața concurențială și funcția ei de mecanism rațional sunt invizibile. Ca și arealul economiei naturale sau al autoconsumului, alături de extrema nonsensului randamental reprezentat de supraproducție
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
naturale sau al autoconsumului, alături de extrema nonsensului randamental reprezentat de supraproducție, nu sunt cu nimic contributive la infailibilitatea pieței. În fine, fără să fie o enumerare exhaustivă a situațiilor de defectare a pieței din funcția de reglator absolut al raționalității avuției, arealul banilor fictivi, atât de zornăiți de speculațiile neomonetare, trec ca o turmă de vite lovite de streche peste potențele pieței pentru a-și valida irațional virtuțile de bogăție reală. Străpungerile midasiene ale ingineriei financiare au oare nevoie de semnalele
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
reglementare, nu are nicio funcție demnă de luat în seamă pentru măsurarea profitului realizat pe arealul drogurilor, traficului de arme, comerțului cu ființe vii, inclusiv cu oameni. Și nu este chiar o exagerare să spunem că partea nevăzută a aisbergului avuției în lumea de azi nu este legitimată de mecanismul raționalității care este piața concurențială. Și nici ceea ce rămâne la suprafață nu poartă în totalitate însemnul pieței concurențiale, după câte am văzut mai sus. Or, se știe că atâta timp cât există efecte
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
inflexibilă și unanimă care legitimează la modul absolut soluțiile interesate. Simplificarea procedurilor de acceptanță a strategiilor centrate pe câștigul nelimitat presupune o înaltă instanță din care să se reverse credibilitatea. Eliminarea intersubiectivității tranzacțiilor constituie un vis al triumfului creării de avuție. Așa s-a ajuns la ceva care s-a vândut ca o concesie făcută de fundamentalismul pieței, și anume la legea obiectuală a autoreglementării pieței. Limitele intersubiectivismului erau din nou trasate îngust pentru a lăsa spațiu de acțiune unui moloh
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
mecanismelor reglatoare sunt aumane, obiectuale la modul absolut, au o natură anorganică. Fiind perfecte, instrumentele fundamentaliste invită la purificarea umană de natura sa duală, cerându-i să-și păstreze doar corpul material care să furnizeze energie pentru perpetuum mobile al avuției. În fond, și piața, ca și planul, măsoară cantități și repartizează poziții în mecanica socială. Piața și planul nu sunt altceva decât instanțe extralumești de predestinare, la care cel mult poți să te rogi pentru iertarea păcatului de moarte de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de reflex înnăscut deoarece, la origini, a apărut ca știință amprentată de materialism. Măsurarea însă este, în accepția teoreticienilor economiști, o metodă de a evalua cantitativul, fie că acesta caracterizează consecințele proceselor economice, inclusiv în forma lui cea mai dragă, avuția, fie că este o chestiune ce redă constituția mecanismului pieței. Este vorba despre o viziune restrictivă, oricum inconsistentă cu substanțierea complexă a intrărilor și ieșirilor din mecanismul (de neevitat termenul!) economic. Ingredientele câștigului sunt doar în mod direct expresii de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
redă constituția mecanismului pieței. Este vorba despre o viziune restrictivă, oricum inconsistentă cu substanțierea complexă a intrărilor și ieșirilor din mecanismul (de neevitat termenul!) economic. Ingredientele câștigului sunt doar în mod direct expresii de cantitate, ca și câștigul sub forma avuției, dar indirect intervin expresii de calitate, mai toate legate de ecuația antropică a Economiei. Dacă ne obișnuim cu această viziune mai corectă, înțelegem că Economia are o problemă aproape urieșească de survolat, adică să-și reîncarce toate conceptele cu aspectele
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
nu de esența timpului măsurat obiectual. Adică sunt elemente specifice structurii vii a proceselor economice și nu a instrumentelor implicate. Reducționismul materialist la care a recurs Economia prin imitarea mecanicii s-a dovedit a fi fost calea prin care producerea avuției s-a transformat în scop în sine, în loc de a fi rămas ceea ce este în fond: un mijloc de a împlini scopuri specifice naturii umane. Dar excluderile datorate golirii timpului de conținutul lui subiectiv au dus și la regula performanței prin
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Aserțiunea specifică Economiei este: „dacă există asta și asta, s-ar putea să se întâmple asta”. Adică Economia uzează de avertizări, instalează balize (nu foarte sigure în furia valurilor) pentru a semnaliza eșecurile raționalității, naufragierea acțiunii intenționate (pentru crearea de avuție) în bancul de nisip constituit neintenționat de mișcările ofensive și defensive din bătălia din adâncurile subiectivității (prin legile mecanicii „iraționale” a intereselor). Referențiale antropice Ca atare, Economia nu-și întemeiază ipoteze pe simțurile al căror semnal este atestat de experiment
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
decalajelor centruperiferie, știind că acolo unde s-au concentrat dispozițiile teoretice și dispunerile materiale dogma pierde din importanță pentru că pur și simplu ea este soluția la problema economiei. Pentru a ieși din starea de periferie, și a cunoașterii, și a avuției, contestarea ipotezelor care au confirmat puterea centrului nu se reduce la forma revoluțiilor, ci a inovării contextelor prin care se aranjează calea mai scurtă către performanța centrului. Ipoteza alternativă este în Economie, ca și în științele sociale în general, o
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
însemne ceva dacă nu se realizează și repoziționarea cunoașterii economice față de obsesia privind idealitatea echilibrului, pe care a împrumutat-o din mecanică, cea a concurenței, preluată de la evoluționismul darwinian ca selecție naturală, cea a creșterii, mânată de ambiția controlului prin avuție a celorlalte puteri ca și cea a excluderii căii de mijloc pentru a imita matematica în utilizarea cu succes a metodei reducerii la absurd pentru soluționarea problemelor formale. Descrierea anterioară a comportamentelor factorilor, inclusiv prin agregarea la nivel micro-, macroși
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
care nu o poate neglija din rațiuni de consistență logică și din interesul confirmării funcției de știință nici nu ar fi posibilă fără raportarea la perspectiva complexității în care se definește identitatea Economiei, rosturile ei explicite ca parte responsabilă de avuție, ca și rosturile implicite de parte care adaugă valoare la starea de performanță generală, și calitativă și cantitativă, a sistemului natural și artificial al vieții. Noul context al devenirii Economiei schimbă radical conținutul conceptelor de bază, începând cu cel de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]