1,792 matches
-
Pentru a răspunde la aceste întrebări, ne-am bazat pe metode și date precise. Înainte de toate, ne-am raportat la cele opt reguli metodologice de abordare a politicului ale lui Pascal Delwit 55. Am avut grijă să respectăm principiul neutralității axiologice, separarea moralei de politică, respingerea științei politice ca studiu al "atmosferei epocii", folosirea conceptelor pentru care trebuie precizată semnificația alegerii, pericolul sensului comun, depășirea aparențelor, pericolul anacronismului și adoptarea unei atitudini științifice. 1.3.1. Metodele 1.3.1.1
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
fixat sau nu, capabil să exercite asupra individului o constrângere exterioară; sau care este general pentru o întreagă societate dată, având totuși o existență proprie, îndependență de manifestările sale individuale” . Sfera socială capătă astfel o formă de transcendență și prioritate axiologică în raport cu cea individuală. De asemenea, de pe poziții filosofice, Hobbes și Rousseau, investesc societatea chiar cu caracteristicile explicite ale sacralității asociate anterior principiului divin. încă din Introducerea la Leviathan, Hobbes nu se sfiește a compara „meșteșugul creator” prin intermediul căruia oamenii dau
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Violeta Stanciu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1352]
-
sacrului, elementul profan ar fi cel care echivalează cu dezordinea, cu haosul social, cu lipsa coerenței, situație în care viața socială este pusă în pericol. în strânsă legătură cu această dimensiune a sacrului se află și funcția acestuia de reper axiologic, de valoare fundamentală. Sacrul este ceea ce individul valorizează în mod absolut, elementul ce are prioritate în raport cu toate celelalte, cel căruia i-ar sacrifica orice altceva. Profanul este, în acest sens, ceea ce este perceput ca nonvaloare, ca indiferent, comun. Reprezentând reperul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Violeta Stanciu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1352]
-
de valoare fundamentală. Sacrul este ceea ce individul valorizează în mod absolut, elementul ce are prioritate în raport cu toate celelalte, cel căruia i-ar sacrifica orice altceva. Profanul este, în acest sens, ceea ce este perceput ca nonvaloare, ca indiferent, comun. Reprezentând reperul axiologic fundamental, în același timp, sacrul este cel care conferă semnificație vieții umane. Destinul celui care valorizează ceva ca sacru este determinat de tendința de a se conforma acestui model, de a-l realiza în propria viață. O viață care s-
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Violeta Stanciu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1352]
-
interbelică, emergența unui „canon textualist”. Articolul inaugural al lui Marin Mincu, Canon și axiologie, face ordine într-un teritoriu lăsat pe seama defilărilor de revistă. Polemizând cu Gheorghe Crăciun, care disocia canonul optzecist de „valoare”, Marin Mincu acreditează ideea perenității criteriului axiologic în constituirea oricărui canon, inclusiv a celui contemporan și discută importanța autenticității în canonul textualist al anilor ’60-’80. La anchetă participă, fiecare cu o contribuție semnificativă, Ion Pop, Ioan Buduca, Paul Cornea, Irina Mavrodin, Angela Marinescu, Livius Ciocârlie, Daniel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288685_a_290014]
-
învățământ (învățământul fiind conceput ca forma cea mai organizată de realizare a instruirii și educației). Apreciem și noi, asemenea lui Durkheim, că didactica trebuie să fie o teorie practică, reflexivă și totodată tehnică, fiind orientată de o veritabilă complementaritate epistemologică: axiologică, psihologică, sociologică și tehnică. Didactica modernă tinde să asocieze științele conexe anterioare printr-o gândire dialectică unitar-dinamică, general valabilă în orice acțiune de analiză a unei probleme educaționale, în scopul lărgirii limitelor și ajustării disfuncțiilor datorate constrângerilor metodico-teoretice, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
niveluri, își structurează conținuturile esențiale și alcătuiește orarul clasei etc.; - organizează activitățile clasei, fixează programul muncii instructiv-educative, structurile și formele de organizare. Cousinet a atribuit educatorului sarcina de a constitui și determina climatul și mediul pedagogic; - comunică informațiile științifice, seturile axiologice sub forma mesajelor, stabilește canalele de comunicare și repertoriile comune. Activitatea educativă implică, de altfel, și un dialog perpetuu cu elevii ilustrat prin arta formulării întrebărilor, dar și prin libertatea acordată elevilor în structurarea răspunsurilor. Dialogul elev - profesor necesită un
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
prin serii de intervenții cu caracter umanist, tendințele negative identificate în conduitele elevilor; încurajează și manifestă solidaritate cu unele trăiri sufletești ale clasei; - consiliază elevii în activitățile școlare, precum și în cele extrașcolare, prin ajutorare, prin sfaturi, prin orientarea culturală și axiologică a acestora. Un aport deosebit îl are intervenția educatorului în orientarea școlară și profesională, dar și în cazurile de patologie școlară; - controlează elevii în scopul cunoașterii stadiului în care se află activitatea de realizare a obiectivelor, precum și nivelurile de performanță
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
clasa de elevi, introdus în literatura de specialitate de către Cattell, a fost dezvoltat în spațiul românesc al științelor educației de profesorul Ioan Nicola și desemnează personalitatea grupului-clasă, ca ansamblu dinamic sub raport structural-funcțional, relațional, interacțional, de climat și de atmosferă axiologică. În urma periplului anterior, dimensiunea psihosocială a clasei de elevi a putut fi prezentată ca un complement solid și de maximă importanță al celeilalte perspective, didactică, în abordările de studiu ale managementului clasei de elevi. 2.2. Factori determinanți ai managementului
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
organizarea internă a grupului, pe de o parte, și în evaluarea externă a grupului (judecăți de valoare cu privire lacomportamentele integrate și la comportamentele deviante - pozitiv și negativ), pe de altă parte. La acest ultim exemplu, normele, purtătoare de conținut axiologic, funcționează ca pertinente criterii evaluative. După aprecierile aceluiași autor, tipologia normativă cu relevanță pentru clasa de elevi este următoarea: a. norme explicite: sunt normele prescriptive, cunoscute, clar exprimate; b. norme implicite: sunt normele ascunse, care se construiesc în cadrul grupului. a
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
a. complianță: preluarea unui comportament în scopul obținerii unei reacții favorabile din partea autorității; b. identificarea: preluarea anumitor norme comportamentale cu ajutorul autodefinirii, prin relația cu cel de la care preia comportamentul; c. internalizarea: preluarea anumitor comportamente normative aflate în consonanță cu sistemul axiologic personal. Aserțiunile anterioare, deși mai vechi ca an de prezentare, aduc un plus deobiectivitate în analiza raporturilor dintre normativitatea construită prin influență educațională și normativitatea rezultată în urma unui proces de acceptare/impunere/supunere, dezvoltat în plan atitudinal de către elevi. Cercetările
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
plan atitudinal de către elevi. Cercetările privind conformarea s-au realizat în direcții diferite, metodologic și teoretic: behaviorist, cognitivist (Sheriff, Asch), interacționist (Milgram) etc. După celebrele experimente ale celui din urmă, factorii care favorizează obediența sunt: - proximitatea fizică a autorității; - conflicte axiologice; - prezența fizică a persoanei care comandă; - prestigiul instituției care susține normele. Conformarea, nici la nivelul elevilor dintr-o clasă, nu este simplu comportament de imitare, deoarece se încearcă și o evaluare a normei, ci se transformă prin apelul la rațiune
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
psihologic, între componenta lor obiectivă și componenta lor subiectivă. În cazul clasei de elevi, relațiile interpersonale îmbracă și un nou caracter constitutiv, cel etic, moral, având în vedere obiectivul educativ implicit al acestora, de a forma, dezvolta și consolida componenta axiologică a personalității copilului. Implicit, din exploatarea ultimei fraze poate fi identificat și un alt caracter al relațiilor interpersonale, caracterul formativ, motivat de aportul major al acestor manifestări sociale în construcția personalității. Elevul, în condițiile vieții școlare, nu trăiește izolat, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
ideală: este imaginea cu coordonate, cu parametrii proiectați ideal după dorință - o asemenea reprezentare are o accentuată încărcătură utopică; 3. imaginea autoevaluată: este imaginea cu parametrii conturați după o percepție individual-autonomă, independentă de alte influențe, având la bază un sistem axiologic propriu; 4. imaginea comună: este imaginea cu coordonatele trasate după o multitudine de percepții ale unor variați observatori (o medie a acestora); este imaginea percepută de „alții”; 5. imaginea reală „manifestă”: este imaginea formată, finisată printr-o contribuție hotărâtoare a
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Structura Etimologic, termenul „credință” este polisemantic, fiind foarte bogat în semnificații. Este foarte dificil de găsit o definiție de lucru, însă vom încerca în cele ce urmează să prezentăm o structură orientativă a dimensiunilor interne care intră în componența acesteia: • Axiologică: relația stabilită între subiect și un anumit fenomen este un raport axiologic, subiectul respectiv intrând în relație cu valoarea fenomenului: - etică: bun/rău; - estetică: frumos/urât; - existența sau nonexistența. • Obiectivă: în urma studiilor efectuate pe comunitățile primitive, Levy-Bruhl, pe baza elementelor
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
foarte dificil de găsit o definiție de lucru, însă vom încerca în cele ce urmează să prezentăm o structură orientativă a dimensiunilor interne care intră în componența acesteia: • Axiologică: relația stabilită între subiect și un anumit fenomen este un raport axiologic, subiectul respectiv intrând în relație cu valoarea fenomenului: - etică: bun/rău; - estetică: frumos/urât; - existența sau nonexistența. • Obiectivă: în urma studiilor efectuate pe comunitățile primitive, Levy-Bruhl, pe baza elementelor iraționale detectate la nivelul gândirii acestor subiecți, extrapolează și asupra credințelor (sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
elementele privilegiate și foarte fertile ale CPP. Rolul afectivității este acela de liant, care colorează ariditatea cognitivă, pe de o parte, iar pe de alta, mobilizează energia necesară unei rezistențe puternice și durabile la diverse obstacole. Astfel, prin intermediul fundamentului lor axiologic, ele sunt personalizate și identificate cu anumite segmente ale nucleului de personalitate. Planul volitiv: în spirit kantian, ne reprezentăm CPP ca o voință de adeziune individuală, care exclude îndoiala. Acest lucru provoacă o situație propice pentru disponibilizarea forțelor volitive la
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
o acțiune totală în plan comportamental. Sunt blocate astfel alternativele rezolutive din planul intelectual și depășite, pe aceste temeiuri, toate obstacolele endogene și exogene interpuse în calea desfășurării după propria credință a respectivei reacții comportamentale. • Experiențială: sub forma unui produs axiologic, integrat într-o grilă valorică personală, CPP va impulsiona comportamentul atunci când aceasta va fi apelată. Ea nu va rămâne deloc în plan metafizic, ci va fi transpusă în practică. Experiența, contactul repetat cu anumite situații, oarecum repetitive, au o importanță
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
în comunicarea cu părinții. În strânsă interdependență cu managementul clasei de elevi (relație biunivocă) se găsește sintagma „climat educațional”, termen ce indică atmosfera, moralul, starea afectivă a clasei. Este indicatorul „sănătății” unui grup educațional și poate fi luat drept criteriu axiologic de diferențiere a unor clase de elevi. Este produsul unor raporturi interpersonale la diferite niveluri (formal sau informal), iar suma sau, mai corect spus, produsul lor este climatul educațional. Se exercită relații din interior: profesor - profesor, profesor - elev, elev - elev
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
are mai mult un rol de orientare. Din punctul de vedere al structurii interne a crizei, ea se prezintă sub forma unei stări complexe, multidimensionale. În concordanță cu complexitatea structurală trebuie să fie situate și demersurile de soluționare. Din perspectiva axiologică, principiile care e necesar să guverneze intervenția managerială de soluționare e bine sa fie următoarele: sinceritate, cooperare, beneficiu comun. Rolul calităților și al pregătirii manageriale în diminuarea efectelor produse de starea de criză, dar și în eradicarea acesteia sunt incontestabile
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
variate niveluri, își structurează conținuturile esențiale și alcătuiește orarul clasei; - organizează activitățile clasei, fixează programul muncii instructiv-educative, structurile și formele de organizare. Cousinet a atribuit educatorului sarcina de a constitui și determina climatul și mediul pedagogic; - comunică informațiile științifice, seturile axiologice sub forma mesajelor, stabilește canalele de comunicare și repertoriile comune. Activitatea educativă implică de altfel și un dialog perpetuu cu elevii, ilustrat prin arta formulării întrebărilor, dar și prin libertatea acordată elevilor în structurarea răspunsurilor (merită să subliniem de asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
serii de intervenții cu caracter umanist tendințele negative identificate în conduitele elevilor; încurajează și manifestă solidaritate cu unele momente sufletești ale clasei; - consiliază elevii în activitățile școlare, dar și în cele extrașcolare, prin ajutorare, prin sfaturi, prin orientarea culturală și axiologică a acestora. Un aport deosebit îl are intervenția educatorului în orientarea școlară și profesională, dar și în cazurile de patologie școlară; - controlează elevii în scopul cunoașterii stadiului în care se află activitatea de realizare a obiectivelor, precum și a nivelurilor de
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
a. complianța: preluarea unui comportament în scopul obținerii unei reacții favorabile din partea autorității; b. identificarea: preluarea anumitor norme comportamentale cu ajutorul autodefinirii prin relația cu cel de la care preia comportamentul; c. internalizarea: preluarea anumitor comportamente normative aflate în consonanță cu sistemul axiologic personal. 2.6. Dimensiunea inovatoaretc "2.6. Dimensiunea inovatoare" Jean Thomas lansează conceptul de educație în schimbare și definește inovația astfel: „Acea schimbare în domeniul structurilor și practicilor învățământului care are drept scop ameliorarea sistemului”. Inovația la acest nivel al
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
a învăța lucruri noi despre istoria și specificul cultural și religios al celorlalte țări din care provin tinerii, să respecte celelalte religii, să manifeste toleranță față de persoanele de alte religii sau confesiuni sau față de persoanele cu deficiențe, să conștientizeze diversitatea axiologică ce caracterizează societatea contemporană. Metodele utilizate au fost specifice educației non- formale și au fost atent alese și utilizate de formatori special aleși pentru desfășurarea activităților de proiect. Ceea ce considerăm a fi mai important: am pus în contact grupuri de
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
și pe o nouă treaptă a lui a avea. Poziționarea educației moderne pe pregătirea tinerilor pentru intrarea în lumea informației informatizate și a economiei bazată pe cunoștințe nu este greșită, ci doar fără consistență teleologică. Fără inițierea tinerilor în fundamentele axiologice sunt șanse mari ca viitorii experți să-și rătăcească cunoștințele în problematizări false sau, și mai grav, dăunătoare umanității. Iată unde ne poate duce lipsa de congruență cu valorile generic umane. Un sondaj realizat de Muzeul de Știință din Londra
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]