1,813 matches
-
să nu concureze autocrația sau corupția, și în care libertățile individuale să nu fie interzise prin „dreptul” celui mai tare. Pe de altă parte, prosperitatea economică și relativul echilibru social obținute în Europa occidentală par să plătească prețul unei dezorientări axiologice în proporții de masă. Pe scurt, modernitatea se înfățișează ca un hibrid compus din virtuți și defecte, din făgăduințe deschise și fatalități consumate. Creștinii nu pot discuta această stare de fapt decât folosindu-se de nomenclatorul teologic al Înțelepciunii divine
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
ca teritoriu preeclezial). Pentru ambele partide, în cele din urmă, „etica furnizează conținutul mântuirii”1, ceea ce pentru doctrina tradițională a Bisericii este insuficient. Creștinismul - așa cum au arătat un Pavel Florensky 2 ori Sofronie Saharov3- este ireductibil la un simplu enunț axiologic: mai mult decât o etică, religia iubirii cultivă un etos comunitar străin de ideologia romantică sau marxistă a violenței eroice 4. Pentru creștini, ideea de dreptate e limitată de practica terapeutică a iertării, a încrederii și speranței. Suveranitatea acestor virtuți
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
învățământ (învățământul fiind conceput ca forma cea mai organizată de realizare a instruirii și educației). Apreciem și noi, asemenea lui Durkheim, că didactica trebuie să fie o teorie practică, reflexivă și totodată tehnică, fiind orientată de o veritabilă complementaritate epistemologică: axiologică, psihologică, sociologică și tehnică. Didactica modernă tinde să asocieze științele conexe anterioare printr-o gândire dialectică unitar-dinamică, general valabilă în orice acțiune de analiză a unei probleme educaționale, în scopul lărgirii limitelor și ajustării disfuncțiilor datorate constrângerilor metodico-teoretice, dar și
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
niveluri, își structurează conținuturile esențiale și alcătuiește orarul clasei etc.; - organizează activitățile clasei, fixează programul muncii instructiv-educative, structurile și formele de organizare. Cousinet a atribuit educatorului sarcina de a constitui și determina climatul și mediul pedagogic; - comunică informațiile științifice, seturile axiologice sub forma mesajelor, stabilește canalele de comunicare și repertoriile comune. Activitatea educativă implică, de altfel, și un dialog perpetuu cu elevii ilustrat prin arta formulării întrebărilor, dar și prin libertatea acordată elevilor în structurarea răspunsurilor. Dialogul elev - profesor necesită un
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
prin serii de intervenții cu caracter umanist, tendințele negative identificate în conduitele elevilor; încurajează și manifestă solidaritate cu unele trăiri sufletești ale clasei; - consiliază elevii în activitățile școlare, precum și în cele extrașcolare, prin ajutorare, prin sfaturi, prin orientarea culturală și axiologică a acestora. Un aport deosebit îl are intervenția educatorului în orientarea școlară și profesională, dar și în cazurile de patologie școlară; - controlează elevii în scopul cunoașterii stadiului în care se află activitatea de realizare a obiectivelor, precum și nivelurile de performanță
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
clasa de elevi, introdus în literatura de specialitate de către Cattell, a fost dezvoltat în spațiul românesc al științelor educației de profesorul Ioan Nicola și desemnează personalitatea grupului-clasă, ca ansamblu dinamic sub raport structural-funcțional, relațional, interacțional, de climat și de atmosferă axiologică. În urma periplului anterior, dimensiunea psihosocială a clasei de elevi a putut fi prezentată ca un complement solid și de maximă importanță al celeilalte perspective, didactică, în abordările de studiu ale managementului clasei de elevi. 2.2. Factori determinanți ai managementului
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
organizarea internă a grupului, pe de o parte, și în evaluarea externă a grupului (judecăți de valoare cu privire lacomportamentele integrate și la comportamentele deviante - pozitiv și negativ), pe de altă parte. La acest ultim exemplu, normele, purtătoare de conținut axiologic, funcționează ca pertinente criterii evaluative. După aprecierile aceluiași autor, tipologia normativă cu relevanță pentru clasa de elevi este următoarea: a. norme explicite: sunt normele prescriptive, cunoscute, clar exprimate; b. norme implicite: sunt normele ascunse, care se construiesc în cadrul grupului. a
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
a. complianță: preluarea unui comportament în scopul obținerii unei reacții favorabile din partea autorității; b. identificarea: preluarea anumitor norme comportamentale cu ajutorul autodefinirii, prin relația cu cel de la care preia comportamentul; c. internalizarea: preluarea anumitor comportamente normative aflate în consonanță cu sistemul axiologic personal. Aserțiunile anterioare, deși mai vechi ca an de prezentare, aduc un plus deobiectivitate în analiza raporturilor dintre normativitatea construită prin influență educațională și normativitatea rezultată în urma unui proces de acceptare/impunere/supunere, dezvoltat în plan atitudinal de către elevi. Cercetările
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
plan atitudinal de către elevi. Cercetările privind conformarea s-au realizat în direcții diferite, metodologic și teoretic: behaviorist, cognitivist (Sheriff, Asch), interacționist (Milgram) etc. După celebrele experimente ale celui din urmă, factorii care favorizează obediența sunt: - proximitatea fizică a autorității; - conflicte axiologice; - prezența fizică a persoanei care comandă; - prestigiul instituției care susține normele. Conformarea, nici la nivelul elevilor dintr-o clasă, nu este simplu comportament de imitare, deoarece se încearcă și o evaluare a normei, ci se transformă prin apelul la rațiune
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
psihologic, între componenta lor obiectivă și componenta lor subiectivă. În cazul clasei de elevi, relațiile interpersonale îmbracă și un nou caracter constitutiv, cel etic, moral, având în vedere obiectivul educativ implicit al acestora, de a forma, dezvolta și consolida componenta axiologică a personalității copilului. Implicit, din exploatarea ultimei fraze poate fi identificat și un alt caracter al relațiilor interpersonale, caracterul formativ, motivat de aportul major al acestor manifestări sociale în construcția personalității. Elevul, în condițiile vieții școlare, nu trăiește izolat, ci
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
ideală: este imaginea cu coordonate, cu parametrii proiectați ideal după dorință - o asemenea reprezentare are o accentuată încărcătură utopică; 3. imaginea autoevaluată: este imaginea cu parametrii conturați după o percepție individual-autonomă, independentă de alte influențe, având la bază un sistem axiologic propriu; 4. imaginea comună: este imaginea cu coordonatele trasate după o multitudine de percepții ale unor variați observatori (o medie a acestora); este imaginea percepută de „alții”; 5. imaginea reală „manifestă”: este imaginea formată, finisată printr-o contribuție hotărâtoare a
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Structura Etimologic, termenul „credință” este polisemantic, fiind foarte bogat în semnificații. Este foarte dificil de găsit o definiție de lucru, însă vom încerca în cele ce urmează să prezentăm o structură orientativă a dimensiunilor interne care intră în componența acesteia: • Axiologică: relația stabilită între subiect și un anumit fenomen este un raport axiologic, subiectul respectiv intrând în relație cu valoarea fenomenului: - etică: bun/rău; - estetică: frumos/urât; - existența sau nonexistența. • Obiectivă: în urma studiilor efectuate pe comunitățile primitive, Levy-Bruhl, pe baza elementelor
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
foarte dificil de găsit o definiție de lucru, însă vom încerca în cele ce urmează să prezentăm o structură orientativă a dimensiunilor interne care intră în componența acesteia: • Axiologică: relația stabilită între subiect și un anumit fenomen este un raport axiologic, subiectul respectiv intrând în relație cu valoarea fenomenului: - etică: bun/rău; - estetică: frumos/urât; - existența sau nonexistența. • Obiectivă: în urma studiilor efectuate pe comunitățile primitive, Levy-Bruhl, pe baza elementelor iraționale detectate la nivelul gândirii acestor subiecți, extrapolează și asupra credințelor (sociale
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
elementele privilegiate și foarte fertile ale CPP. Rolul afectivității este acela de liant, care colorează ariditatea cognitivă, pe de o parte, iar pe de alta, mobilizează energia necesară unei rezistențe puternice și durabile la diverse obstacole. Astfel, prin intermediul fundamentului lor axiologic, ele sunt personalizate și identificate cu anumite segmente ale nucleului de personalitate. Planul volitiv: în spirit kantian, ne reprezentăm CPP ca o voință de adeziune individuală, care exclude îndoiala. Acest lucru provoacă o situație propice pentru disponibilizarea forțelor volitive la
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
o acțiune totală în plan comportamental. Sunt blocate astfel alternativele rezolutive din planul intelectual și depășite, pe aceste temeiuri, toate obstacolele endogene și exogene interpuse în calea desfășurării după propria credință a respectivei reacții comportamentale. • Experiențială: sub forma unui produs axiologic, integrat într-o grilă valorică personală, CPP va impulsiona comportamentul atunci când aceasta va fi apelată. Ea nu va rămâne deloc în plan metafizic, ci va fi transpusă în practică. Experiența, contactul repetat cu anumite situații, oarecum repetitive, au o importanță
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
în comunicarea cu părinții. În strânsă interdependență cu managementul clasei de elevi (relație biunivocă) se găsește sintagma „climat educațional”, termen ce indică atmosfera, moralul, starea afectivă a clasei. Este indicatorul „sănătății” unui grup educațional și poate fi luat drept criteriu axiologic de diferențiere a unor clase de elevi. Este produsul unor raporturi interpersonale la diferite niveluri (formal sau informal), iar suma sau, mai corect spus, produsul lor este climatul educațional. Se exercită relații din interior: profesor - profesor, profesor - elev, elev - elev
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
are mai mult un rol de orientare. Din punctul de vedere al structurii interne a crizei, ea se prezintă sub forma unei stări complexe, multidimensionale. În concordanță cu complexitatea structurală trebuie să fie situate și demersurile de soluționare. Din perspectiva axiologică, principiile care e necesar să guverneze intervenția managerială de soluționare e bine sa fie următoarele: sinceritate, cooperare, beneficiu comun. Rolul calităților și al pregătirii manageriale în diminuarea efectelor produse de starea de criză, dar și în eradicarea acesteia sunt incontestabile
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
variate niveluri, își structurează conținuturile esențiale și alcătuiește orarul clasei; - organizează activitățile clasei, fixează programul muncii instructiv-educative, structurile și formele de organizare. Cousinet a atribuit educatorului sarcina de a constitui și determina climatul și mediul pedagogic; - comunică informațiile științifice, seturile axiologice sub forma mesajelor, stabilește canalele de comunicare și repertoriile comune. Activitatea educativă implică de altfel și un dialog perpetuu cu elevii, ilustrat prin arta formulării întrebărilor, dar și prin libertatea acordată elevilor în structurarea răspunsurilor (merită să subliniem de asemenea
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
serii de intervenții cu caracter umanist tendințele negative identificate în conduitele elevilor; încurajează și manifestă solidaritate cu unele momente sufletești ale clasei; - consiliază elevii în activitățile școlare, dar și în cele extrașcolare, prin ajutorare, prin sfaturi, prin orientarea culturală și axiologică a acestora. Un aport deosebit îl are intervenția educatorului în orientarea școlară și profesională, dar și în cazurile de patologie școlară; - controlează elevii în scopul cunoașterii stadiului în care se află activitatea de realizare a obiectivelor, precum și a nivelurilor de
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
a. complianța: preluarea unui comportament în scopul obținerii unei reacții favorabile din partea autorității; b. identificarea: preluarea anumitor norme comportamentale cu ajutorul autodefinirii prin relația cu cel de la care preia comportamentul; c. internalizarea: preluarea anumitor comportamente normative aflate în consonanță cu sistemul axiologic personal. 2.6. Dimensiunea inovatoaretc "2.6. Dimensiunea inovatoare" Jean Thomas lansează conceptul de educație în schimbare și definește inovația astfel: „Acea schimbare în domeniul structurilor și practicilor învățământului care are drept scop ameliorarea sistemului”. Inovația la acest nivel al
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
intenționez să propun în cele ce urmează o reevaluare a literaturii (și în special a poeziei) contemporane din perspectiva unei problematici pe care cei mai mulți critici preferă să o numească postmodernă 1 (cu accent pe hibridizarea genurilor literare și pe valorizarea axiologică a fazei de tranziție, a spațiului liminar, a acelui in-betweeness care se sustrage logicii binare, simplificatoare și reducționistă, prin excelență). După cum vom încerca să arătăm în cele ce urmează, toate aceste aspecte sunt cu mult mai vechi decât postmodernismul, dar
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
multă claritate cum funcționează aceste delicate mecanisme, nu ar fi cu totul lipsită de interes o incursiune în acele récits inachevés care sunt ficțiunile teoretice consacrate universurilor născocite de scriitori. E inutil să mai adăugăm că în acest demers valorizarea axiologică a fazei de tranziție, a spațiului liminar, a acelui in-betweeness care se sustrage logicii binare, simplificatoare și maniheiste, va reprezenta un punct crucial. Concepte ca acelea de eterogenitate, complexitate, realitate scindată (deja menționate, în treacăt) se vor dovedi, de asemenea
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
pe egalitate ca valoare centrală, cu accent pe libertatea de alegere și pe dreptul la autodeterminare. Operaționalizarea valorii de „egalitate” nu presupunea necesitatea unei justificări științifice, întrucât nu părea a fi o problemă a cunoașterii, ci doar una de ordin axiologic. În acest mod se explică apelul la conceptele de calitate a vieții, stil de viață și mod de viață, lansate simultan în dezbaterea științifică. Obiectivul fundamental al primei definiții a „normalizării” era ca persoanele cu dificultăți de învățare să poată
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
imagina că, prin generalizare, o reacție socială de respingere a persoanei deviante are potențialul de a deveni „normativă”, ajungând să intre în contradicție cu caracterul „normativ” al rolurilor valorizate. Se observă că principiul „normalizării” nu poate abandona elementele de factură axiologică, discursul de tip moral. Majoritatea afirmațiilor pe care le conține nu au fost încă evaluate în mod adecvat prin raportare la rezultatele concrete, datorită echivocității existente la ambele niveluri. Utilizarea perspectivei teoretice pe care se bazează normalizarea pentru a explica
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
profesorii în cauză. Subiectivitatea nu este exclusă nici în cercetările sociologice sau din alte discipline. Acolo însă, ponderea ei este mai mică și există, în principiu, posibilități de a o circumscrie. În epistemologia socială figurează în prim-plan principiul neutralității axiologice a cercetătorului, adică străduința lui de a fi cât mai obiectiv, fără a angaja în discursul cognitiv valorile și interesele proprii. Saltul de la o cunoaștere socială comună la una științifică s-a produs și prin constituirea unor metode de testare
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]