10,353 matches
-
organici, în limitele materiei organice din sol, care sunt aproape complet inaccesibili pentru plante și sub forme anorganice, accesibile plantelor, cum ar fi ionii de amoniu (NH4 +) și nitrat NO3 -). Bacteriile, ciupercile și actinomicetele din sol sunt responsabile pentru conversia azotului dintr-o formă în alta (organică/minerală), iar activitatea acestor microorganisme, și prin urmare formele de azot din sol fiind profund influențate de agrotehnică, cultivații, rotația culturilor, adaosurilor de materie organică și exudațiile rădăcinilor. Factorul cheie în ciclul azotului în
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
anorganice, accesibile plantelor, cum ar fi ionii de amoniu (NH4 +) și nitrat NO3 -). Bacteriile, ciupercile și actinomicetele din sol sunt responsabile pentru conversia azotului dintr-o formă în alta (organică/minerală), iar activitatea acestor microorganisme, și prin urmare formele de azot din sol fiind profund influențate de agrotehnică, cultivații, rotația culturilor, adaosurilor de materie organică și exudațiile rădăcinilor. Factorul cheie în ciclul azotului în sol îl reprezintă transformarea azotului prin mineralizare și imobilizare. Mineralizarea este conversia azotului organic și a altor
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
conversia azotului dintr-o formă în alta (organică/minerală), iar activitatea acestor microorganisme, și prin urmare formele de azot din sol fiind profund influențate de agrotehnică, cultivații, rotația culturilor, adaosurilor de materie organică și exudațiile rădăcinilor. Factorul cheie în ciclul azotului în sol îl reprezintă transformarea azotului prin mineralizare și imobilizare. Mineralizarea este conversia azotului organic și a altor nutrienți în forme minerale accesibile plantelor. Azotul anorganic este transformat în procesul cunoscut al nitrificării, trecînd din sărurile de amoniu în nitriți
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
alta (organică/minerală), iar activitatea acestor microorganisme, și prin urmare formele de azot din sol fiind profund influențate de agrotehnică, cultivații, rotația culturilor, adaosurilor de materie organică și exudațiile rădăcinilor. Factorul cheie în ciclul azotului în sol îl reprezintă transformarea azotului prin mineralizare și imobilizare. Mineralizarea este conversia azotului organic și a altor nutrienți în forme minerale accesibile plantelor. Azotul anorganic este transformat în procesul cunoscut al nitrificării, trecînd din sărurile de amoniu în nitriți și din nitriți în nitrați cu ajutorul
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
prin urmare formele de azot din sol fiind profund influențate de agrotehnică, cultivații, rotația culturilor, adaosurilor de materie organică și exudațiile rădăcinilor. Factorul cheie în ciclul azotului în sol îl reprezintă transformarea azotului prin mineralizare și imobilizare. Mineralizarea este conversia azotului organic și a altor nutrienți în forme minerale accesibile plantelor. Azotul anorganic este transformat în procesul cunoscut al nitrificării, trecînd din sărurile de amoniu în nitriți și din nitriți în nitrați cu ajutorul bacteriilor nitrificatoare, care își obțin astfel energia necesară
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
agrotehnică, cultivații, rotația culturilor, adaosurilor de materie organică și exudațiile rădăcinilor. Factorul cheie în ciclul azotului în sol îl reprezintă transformarea azotului prin mineralizare și imobilizare. Mineralizarea este conversia azotului organic și a altor nutrienți în forme minerale accesibile plantelor. Azotul anorganic este transformat în procesul cunoscut al nitrificării, trecînd din sărurile de amoniu în nitriți și din nitriți în nitrați cu ajutorul bacteriilor nitrificatoare, care își obțin astfel energia necesară din procesele chimice oxidative. Odată nitrații liberi eliberați, rapidul proces de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
din nitriți în nitrați cu ajutorul bacteriilor nitrificatoare, care își obțin astfel energia necesară din procesele chimice oxidative. Odată nitrații liberi eliberați, rapidul proces de reciclare oferă mai multe opțiuni: nitrații pot fi imobilizați, asimilați de plante, denitrificați sau levigați. Imobilizarea azotului are loc în cazul în care ionii anorganici sunt asimilați de masa microbiană din sol, devenind astfel din nou azot organic. Procesul mineralizării și imobilizării are loc simultan și într-un ciclu continuu. El se deplasează net într-o singură
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
eliberați, rapidul proces de reciclare oferă mai multe opțiuni: nitrații pot fi imobilizați, asimilați de plante, denitrificați sau levigați. Imobilizarea azotului are loc în cazul în care ionii anorganici sunt asimilați de masa microbiană din sol, devenind astfel din nou azot organic. Procesul mineralizării și imobilizării are loc simultan și într-un ciclu continuu. El se deplasează net într-o singură direcție, care determină pierderile de azot anorganic, aceste pierderi fiind dependente de disponibilul de materie organică din sol. Mineralizarea și
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
care ionii anorganici sunt asimilați de masa microbiană din sol, devenind astfel din nou azot organic. Procesul mineralizării și imobilizării are loc simultan și într-un ciclu continuu. El se deplasează net într-o singură direcție, care determină pierderile de azot anorganic, aceste pierderi fiind dependente de disponibilul de materie organică din sol. Mineralizarea și implicit nitrificarea sau imobilizarea de către microorganismele solului care urmează, sunt afectate de asemenea de unii factori cum ar fi pH-ul, concentrația de azot și formele
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
pierderile de azot anorganic, aceste pierderi fiind dependente de disponibilul de materie organică din sol. Mineralizarea și implicit nitrificarea sau imobilizarea de către microorganismele solului care urmează, sunt afectate de asemenea de unii factori cum ar fi pH-ul, concentrația de azot și formele sale, aerația solului, textura și temperatura. Rata mineralizării este mai redusă în condiții de aciditate extremă dar devine considerabil mai rapidă cu cît ne apropiem de domeniul neutru. Condițiile de aciditate pot, de asemenea, cauza reținerea mai energică
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
ploioase. 3.2.1.2. Levigarea nitraților Levigarea se produce atunci cînd nitrații sunt prezenți în sol iar precipitațiile căzute depășesc valoarea evaporării în drenajul net, de regulă în perioada octombrie-martie/aprilie. Extinderea pierderilor este asociată cu cantitățile mari de azot sub formă nitrică pe profilul de sol. Odată ce nitrații trec dincolo de zona accesibilă sistemului radicular, ei sunt efectiv pierduți din sistem. Cauzele levigării excesive a nitraților sunt complexe și nu pot fi atribuite unui singur factor, cum ar fi utilizarea
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de-a lungul crăpăturilor și porilor bruți dintre particule, deci nitrații scapă de difuzia în apa de percolare. în sistemul organic, pierderile prin levigare se vor produce în cea mai mare parte din cazuri prin brusca și rapida nitrificare a azotului organic, în special la cultura ce urmează aplicării, cînd mineralizarea va fi sporită. Culturile de toamnă sunt adesea cauza unor pierderi mari, în special dacă urmează după fertilizarea organică de bază. în acest sens, un aspect important în sistemul organic
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
cauza unor pierderi mari, în special dacă urmează după fertilizarea organică de bază. în acest sens, un aspect important în sistemul organic îl reprezintă rotația culturilor care trebuie să ia în considerare cât de mari sunt și în ce măsură pierderile de azot produse în urma arării culturilor perene de ierburi sau trifoi pot fi minimalizate. După Garwood și Ryden (1986) levigarea azotului sub o pășune de trifoi/ierburi perene poate însuma pîna la 23 kg/ha, iar sub fertilizare abundentă a pășunii (420
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
în sistemul organic îl reprezintă rotația culturilor care trebuie să ia în considerare cât de mari sunt și în ce măsură pierderile de azot produse în urma arării culturilor perene de ierburi sau trifoi pot fi minimalizate. După Garwood și Ryden (1986) levigarea azotului sub o pășune de trifoi/ierburi perene poate însuma pîna la 23 kg/ha, iar sub fertilizare abundentă a pășunii (420 kg N/ha), levigarea nitraților poate deveni semnificativă, fiind de 162 kg/ha. Altă posibilitate de reducere a levigării
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
mări probabil rata denitrificării. Pierderile sunt mai mari în timpul scurtelor perioade de exces de umiditate din timpul perioadei de vegetație, în timp ce în iarnă activitatea biologică se reduce și prin urmare condițiile de anaerobioză nu se dezvoltă rapid iar pierderile de azot prin denitrificare sunt neînsemnate. Acest proces este dificil de cuantificat, însă unele estimări dau ca pierderi maxime înregistrate valori de 3 kg N/ha/an la solurile nefertilizate. 3.2.1.4. Preluarea de către plante Pentru majoritatea plantelor de cultură
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
dificil de cuantificat, însă unele estimări dau ca pierderi maxime înregistrate valori de 3 kg N/ha/an la solurile nefertilizate. 3.2.1.4. Preluarea de către plante Pentru majoritatea plantelor de cultură ionii de nitrat reprezintă sursa principală de azot. Din cauza solubilității extreme a acestor ioni, ținta sistemului organic trebuie să fie optimizarea și nu maximalizarea cantităților de nitrați accesibili ce sunt preluați de plante. Datorită marii mobilități a ionilor nitrați în proximitatea rădăcinilor, ionii nu sunt importanți pentru plantă
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
sunt preluați de plante. Datorită marii mobilități a ionilor nitrați în proximitatea rădăcinilor, ionii nu sunt importanți pentru plantă ca atare, însă rădăcinile sunt probabil afectate de nivelurile diferite de aprovizionare cu nitrați. Procesele biologice sunt bazate pe aprovizionarea cu azot în sistemul organic, ceea ce înseamnă o limitare a sortimentului de culturi. De exemplu orzul de toamnă creează probleme în sensul că această specie are nevoie de mulți nutrienți devreme, înainte ca activitatea biologică din sol să producă suficienți nutrienți accesibili
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
ceea ce înseamnă o limitare a sortimentului de culturi. De exemplu orzul de toamnă creează probleme în sensul că această specie are nevoie de mulți nutrienți devreme, înainte ca activitatea biologică din sol să producă suficienți nutrienți accesibili. De asemenea, preluarea azotului nu este constantă în tot cursul anului. Astfel, cerealele absorb cca 90% din azotul conținut de plantele mature înainte ca acestea să realizeze 25% din S.U. finală, cu toate că vremea ploioasă înregistrată în fenofaza de umplere a bobului poate face
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
probleme în sensul că această specie are nevoie de mulți nutrienți devreme, înainte ca activitatea biologică din sol să producă suficienți nutrienți accesibili. De asemenea, preluarea azotului nu este constantă în tot cursul anului. Astfel, cerealele absorb cca 90% din azotul conținut de plantele mature înainte ca acestea să realizeze 25% din S.U. finală, cu toate că vremea ploioasă înregistrată în fenofaza de umplere a bobului poate face rezervele de azot din sol mai accesibile plantelor, cu consecință directă în creșterea nivelului
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
constantă în tot cursul anului. Astfel, cerealele absorb cca 90% din azotul conținut de plantele mature înainte ca acestea să realizeze 25% din S.U. finală, cu toate că vremea ploioasă înregistrată în fenofaza de umplere a bobului poate face rezervele de azot din sol mai accesibile plantelor, cu consecință directă în creșterea nivelului de proteină a recoltei. în sistemul organic, excesul de nitrați se întîlnește de obicei după fertilizări abundente sau lucrarea solurilor bogate organic, dar poate de asemenea apare și în
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
a recoltei. în sistemul organic, excesul de nitrați se întîlnește de obicei după fertilizări abundente sau lucrarea solurilor bogate organic, dar poate de asemenea apare și în cazul recoltelor din iarnă a salatei. Utilizarea unor niveluri înalte de fertilizare cu azot crește semnificativ riscul acumulărilor de nitrați în recolte. Grîul de toamnă este cereala cu cerințele cele mai mari față de nutrienți în sistemul organic, avînd și o dezvoltare relativ redusă a sistemului radicular, prin urmare are pretenția ca precedenta cultură să
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
ca precedenta cultură să lase în sol niveluri reziduale bune de nutrienți. Fertilizarea de bază este adesea utilizată la planta premergătoare grâului de toamnă, dar se menționează deseori că grâul de toamnă nu pare să fie capabil să preia suficient azot din cantitatea nou mineralizată în urma cultivației din toamnă pentru a preveni pierderile prin levigare. Ovăzul este potrivit ca o a doua cultură de cereale pentru că formează un sistem radicular profund, putînd fi astfel o cultură foarte productivă în condițiile unei
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
preveni pierderile prin levigare. Ovăzul este potrivit ca o a doua cultură de cereale pentru că formează un sistem radicular profund, putînd fi astfel o cultură foarte productivă în condițiile unei slabe aprovizionări cu nutrienți. 3.2.1.5. Sursele de azot 3.2.1.5.1. Azotul atmosferic Azotul din sistemul organic provine din diferite surse care includ atmosfera și procesele biologice. Precipitațiile căzute aprovizionează solul cu azot puțin dar semnificativ, în cantități estimate de la 15 kg N/ha/an pînă
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
potrivit ca o a doua cultură de cereale pentru că formează un sistem radicular profund, putînd fi astfel o cultură foarte productivă în condițiile unei slabe aprovizionări cu nutrienți. 3.2.1.5. Sursele de azot 3.2.1.5.1. Azotul atmosferic Azotul din sistemul organic provine din diferite surse care includ atmosfera și procesele biologice. Precipitațiile căzute aprovizionează solul cu azot puțin dar semnificativ, în cantități estimate de la 15 kg N/ha/an pînă la cel mult 30 kg N
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
o a doua cultură de cereale pentru că formează un sistem radicular profund, putînd fi astfel o cultură foarte productivă în condițiile unei slabe aprovizionări cu nutrienți. 3.2.1.5. Sursele de azot 3.2.1.5.1. Azotul atmosferic Azotul din sistemul organic provine din diferite surse care includ atmosfera și procesele biologice. Precipitațiile căzute aprovizionează solul cu azot puțin dar semnificativ, în cantități estimate de la 15 kg N/ha/an pînă la cel mult 30 kg N/ha/an
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]