1,639 matches
-
un artist creator dar își asumă realitatea propriei evadări din vulgul mundaneității profane spre absolutul incandescent al spiritualității. Momentul reculegerii în fața capodoperelor de artă este piscul experiențelor interioare ce se depășește pe sine înălțându-se dinspre soliditatea pământului auster către azurul unui cer nesfârșit care se deschide într-un final de extaz și transfigurare. Aici admiratorul trăiește impactul unei libertăți care se apropie, ca intensitate și persuasiune torențială, de cea dăruită artistului în străfulgerările agonice ale creației. Opera de artă solicită
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
aportul decisiv al focului pe care-l ascunde în sine, de la originea pe care și o dezvăluie: Din fluviul de flăcări / născut atunci mă trag, din lava ce-a luat / în sine priveliștea și mprejurarea... Viorel Dinescu: Dimensiunea ascunsă sau azurul sferic O carte-document, în care se reliefează devenirea unui important poet contemporan, din păcate însă, ca și în cazul altor confrați ai săi, nu suficient de bine cunoscut de public, e acest tom masiv, de aproape cinci sute de pagini
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
mărturisea, legat de limbajul artistic pe care l-a creat: Am căutat cuvinte virginale, cuvinte puturoase, cuvinte cu râie: le-am excitat aroma, le-am avivat rănile cu sticlă pisată și le-am infectat pe unele complet; și, cum de la azur e o distanță directă, o corespondență, am făcut pe cale artificială și cuvinte oglinditoare sau străvezii și am ținut să intre în lumina lor eterogenul, ca într-o vitrină de optician ambulant. Și conchide Arghezi, reamintind, dacă mai era nevoie, că
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
petec de umbră, mai întunecat decât iarba, cu care pare că se confundă, în timp ce gălbenelele par șterse, iar albăstrelele sar în ochi cu un indigo-pal strălucitor. 8 O dată cu apariția zorilor, culorile prind parcă viață, bolta virând din indigoul nopții în azurul zilei, văzul trecând spre vederea colorată, în șapte culori. Aceste fapte ne determină să concluzionăm că ochiul uman prezintă o vedere diurnă Țcolorată), una bitonală (crepusculară) și unitonală (nocturnă), acesta comutând la unul din aceste trei tipuri de percepție în funcție de
Primii paşi în lumea fotografiei digitale by Florin Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91495_a_107361]
-
Noi... GRASSU Adică dumneata n-ai nici în clin, nici în mânecă de-a face cu politicu? Ai curaju să zici că te-ar deranja câteva mii de dolari ca senator sau deputat, bașca vacanțele de lucru pe Coasta de Azur, la Tokio și Liverpool?! S.LABOU Ți-ar strica puțin mai multă imunitate, mai ales că te văd atins de guturai?! TASE Te-ar deșuruba o condamnare de două luni cu suspendare pentru o țeapă de câteva zeci de miliarde
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
11 1. Duhul m-a răpit, și m-a dus la poarta de răsărit a Casei Domnului, care caută spre răsărit. Și iată că la intrarea porții, erau douăzeci și cinci de oameni; și în mijlocul lor am văzut pe Iaazania, fiul lui Azur, și pe Pelatia, fiul lui Benaia, căpeteniile poporului. 2. Și Domnul mi-a zis: "Fiul omului, aceștia sunt oamenii care fac planuri nelegiuite, și dau sfaturi rele în cetatea aceasta! 3. Ei zic: Nu este încă vremea potrivită ca să zidim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
iubi: o naștere, prima ninsoare, o ploaie după o zi de jar, un cer senin, ieșirea la un luminiș după ore de luptă cu desișurile unei păduri în care verdele plantelor, zumzetul necuvântătoarelor înaripate ce culeg polenul, susurul izvoarelor și azurul ce încununează coroana pomilor sunt totul pentru sufletul meu de copil ce privește mereu spre soare! Edenul e printre noi, trebuie doar acceptat de fiecare dintre noi: să poți alerga liber prin 10 prundișul unei albii, jumătate pe mal, jumătate
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
acea jucărie minunată din Grieg, asupra căreia se exercită și virtuozii și diletanții, și pentru care Elena avea predilecție. Subt mâinile lui Marcian, melodia dispărea, se reconstituia însuși zborul fin de aripi; erau fluturi de vară fără trup. numai cu azur pe fibre de mătasă; apoi se dizolvau și plutea numai ideea abstractă. O minune, în adevăr! Marcian dase apoi Elenei mai serios de lucru. Se arăta un profesor răbdător, dar și autoritar, cum era totdeauna când era vorba de muzică
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
din nou, în crăcană nu mai era nimeni. Am stat iar și m-am socotit că poate avusesem o vedenie. LICĂ ȘI LITERATURA Proiectându-se direct pe cer, bulevardul prezenta la capăt o priveliște aproape marină : în zilele cu un azur nichelat te așteptai să vezi zburând și pescărușii. Aspectul de faleză nu era dat numai de proiecția în gol a străzii dar și de pustietatea ei : abia croită, n-avea încă nici un copac. Aici, în vechiul burg, noul bulevard înlocuise
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
dar vânătul, mai gras, se înfoiește încrezut. Când stolul se înalță către cer, Mehală lasă lucrul, își pune mâinile în șolduri și-l contemplă plin de extaz. Ca să se poată desfăta, tapițerul ridică iar, cu bătăi din palme, stolul în azur. În imensitatea bolții zborul pare o irizare albă și copleșește pe Mehală prin puritatea lui, absorbindu-l din mlaștina sordidă a curții. Cu ochii în înălțimea albastră, el nu mai simte duhoarea beciurilor, nici mirosul rânced și igrasios al încăperilor
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
tatălui său. Îl găsea Întotdeauna cu spatele, În fața căzii, gol, Încît nu putea să-i vadă semnele bărbăției, contemplînd cum urcă apa În acest mic lac plin de lebede, gîște și rațe, o cadă enormă, care părea de porțelan și azur. Maică-sa Îl striga: darling, el nu se Întorcea, ea Îl săruta pe ceafă și pleca, fermecătoare, În timp ce frumoasa metisă, În cele mai incomode poziții, Încerca temperatura apei cu cotul, avînd grijă să nu cadă cumva În vana aceea mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
agenției Panagra, simți că turbează de furie. Dar nu știa de unde să-l apuce. Cum să-l distrugă cînd el aproape că-l cucerise cu atîta finețe? Pe ăsta mai mult ca sigur că-l aduseseră direct de pe Coasta de Azur, de pe un teren de golf; desigur și pe Susan a cunoscut-o fără doar și poate tot pe un teren de golf, acolo a văzut-o probabil pentru prima dată În timp ce lovea cu crosa În mica minge albă care dispărea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
se uite la cărțile poștale ilustrate aflate pe birou. Vilmei Îi dărui una de format ceva mai mare și mai deosebită decît celelalte; cele pe care le luase Julius, În schimb, aveau un aer cam dulceag, cu mult alb, mult azur, cu arbuști și pajiști cu miei, cu motive bucolice, pastorale. Nu i-a mai poftit a doua oară să ia bomboane de ciocolată, probabil ca să nu cadă În păcatul lăcomiei și vizita părea că nu se mai termină, cînd deodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
doua zi. Acasă Îi aștepta o scrisoare din Franța, de la doamna pentru Vilma. Scria că primiseră scrisoarea de la Julius chiar cînd se pregăteau să plece din Madrid; era adorabilă, Încîntătoare, Îl rugau să le mai scrie. Erau pe Coasta de Azur, dar timpul nu era prea bun. Santiaguito făcuse cunoștință cu o fată de vîrsta lui, italiancă și nu voia să mai plece de acolo În ruptul capului, nici nu voia să audă de Paris. Domnul Juan Lucas avea să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Navigau uitîndu-se mereu la cer, fiindcă la Început se părea că timpul nu dă semne de ameliorare. Vorbeau englezește ca să poată Înțelege și copiii. Dar pe urmă, cînd a ieșit soarele și au Început să se Înșiruie minunatele ore de azur și cînd langusta cu gustul sărat Îi făcu să se poată bucura de mare prin toate cele cinci simțuri, Juan Lucas sorbi o Înghițitură din vinul alb sec, Își rotunji buzele lui hispanice pentru a lăuda vinul și Începu conversația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de primăvară de care-mi amintesc, din toată viața mea, a fost acea zi de 6 aprilie 1973 la care face aluzie și poemul meu „Căderea“, scris cu trei ani mai târziu: „Șase aprilie și nici un pământ, / Numai plăci de azur, foi de azur, sonori zând“. Umblasem toată ziua după cai verzi pe pereți (căutam adresa unei colege, care locuia, în realitate, în Colentina, cum aveam să aflu mai târziu), iar acum străbăteam stră duța îngustă și prăfuită, mărginită de foarte
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
care-mi amintesc, din toată viața mea, a fost acea zi de 6 aprilie 1973 la care face aluzie și poemul meu „Căderea“, scris cu trei ani mai târziu: „Șase aprilie și nici un pământ, / Numai plăci de azur, foi de azur, sonori zând“. Umblasem toată ziua după cai verzi pe pereți (căutam adresa unei colege, care locuia, în realitate, în Colentina, cum aveam să aflu mai târziu), iar acum străbăteam stră duța îngustă și prăfuită, mărginită de foarte stranii case galbene
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
realitate, în Colentina, cum aveam să aflu mai târziu), iar acum străbăteam stră duța îngustă și prăfuită, mărginită de foarte stranii case galbene, cu marchize de geam colorat, dintre vechea Cale a Moșilor și Lizeanu, sub un fantastic cer de azur și de purpură - căzuse seara. Vântul răs colea praful, mi-l vâra în ochi și-n păr, dar el făcea în mod ciudat parte din nebunia și exaltarea mea hormonală: era prima mea primăvară ca adolescent. M-aș fi topit
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
mult cu o atmosferă volatilă de fero moni. În camisola asta de fero moni intra și în mare, mereu numai pân-la genunchi, mereu îm pin gân du-și sânii-nainte, pictându-și gurguiele și rotunji mea dulce de sub ele pe azur. Apoi înainta pe dâra de aur, se apleca și ridica-n palme câte-o meduză, știind că toți o privesc, că e miezul mie zului mării. Când se-ntindea din nou lângă mine (vai, cu același metru de nisip și
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
10. și frații lor, Șebania, Hodia, Chelita, Pelaia, Hanan, 11. Mica, Rehob, Hașabia, 12. Zacur, Șerebia, Șebania, 13. Hodia, Bani, Beninu. 14. Căpeteniile poporului: Pareoș, Pahat-Moab, Elam, Zatu, Bani, 15. Buni, Azgad, Bebai, 16. Adonia, Bigvai, Adin, 17. Ater, Ezechia, Azur, 18. Hodia, Hasum, Betai, 19. Harif, Anatot, Nebai, 20. Magpiaș, Meșulam, Hezir, 21. Meșezabeel, Țadoc, Iadua, 22. Pelatia, Hanan, Anaia, 23. Hosea, Hanania, Hașub, 24. Haloheș, Pilha, Șobec, 25. Rehum, Hașabna, Maaseia, 26. Ahia, Hanan, Anan, 27. Maluc, Harim, Baana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
scape de această depresiune uitîndu-se la un sătuc de pe un delușor scăldat în razele luminii matinale. Trecu un nor pe deasupra lui, și nu mai zări decît scînteierea ferestrelor și acoperișurilor, apoi scînteile plutiră pieziș ca fulgii de zăpadă într-un azur argintat, unde zburară în cercuri asemeni pescărușilor deasupra vapoarelor, apoi își schimbară culoarea, devenind niște scame negre rotindu-se ca niște avioane în lumina roșiatică de deasupra unui oraș bombardat. Așa că Lanark își lipi o palmă peste ochi, se răsuci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
toate pliurile dulci ale corpului ei cu propriul lui corp. CAPITOLUL 11. Regim și oracol Au stat în pat trei zile, pentru că ea era slăbită și lui îi plăcea să fie aproape de ea. Prin fereastră se vedea un cer de azur și păsări zburînd în depărtare sau contururi de nori luminate de soare sau mohorîte care își schimbau forma în bătaia vîntului. Lanark citea Războiul Sfînt și se uita la Rima, care dormea mai tot timpul. Se mai aflase în preajma frumuseții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
putea vedea așternut la picioarele sale orașul Mașinii. Ziua era însorită și senină, iar suprafața ce intra în câmpul de vedere, prodigioasă. La stânga, fluviul de un albastru profund scânteia încrețit sub adierea unei brize întârziate. La nord, colinele mușcau din azurul infinit al cerului. Acesta era orizontul vizibil, între coline și fluviu, clădirile se înșirau în lungul vastelor artere de circulație. În cea mai mare parte, erau vile ale căror acoperișuri deschise la culoare sclipeau printre palmierii și arborii semi-tropicali. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
ai culturii lucrează în Île-de-France, regiune care reprezintă 22 % dintre locurile de muncă naționale. Cu titlu de comparație, acest sector de activitate nu reprezintă decît 8 % din totalul locurilor de muncă în regiunea Ron-Alpi și 7% în regiunea Provence-Alpi-Coasta de Azur. Supremația regiunii pariziene este zdrobitoare: în anumite posturi din domeniile cinematografului și televiziunii se depășește procentul de 80 %, acesta fiind de 70 % sau mai mult în domeniul editorial [Ministerul Culturii, 2004]. Suprareprezentarea este mai accentuată în ceea ce privește meseriile propriu-zis creative. "Dintre
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
important aparat de difuzare. Și aici ponderea Parisului este considerabilă. În sectorul editorial, potențialul francilian în totalul național este de 70 %. Sectorul cultural: repartizarea cetățenilor activi pe regiunea locului de muncă, în funcție de activitate (1999) Île-de- France Ron Alpi Provence-Alpi-Coasta de Azur Alte regiuni total % Industrii culturale 51,2 6,5 5,1 37,2 100,0 dintre care Producție de filme (cinema) 84,7 4,3 2,1 9,0 100,0 Prestări tehnice (cinema, TV) 82,6 1,9 1
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]