1,423 matches
-
au pierit cinstea și onoarea, respectul pentru viața și credința celui de-alături, simțul datoriei hrănit de amintirea celor care au fost și de gândul la aceia care vor veni. Când constat că mulți cetățeni români au început să perceapă bâlciul politic drept normalitate, să înghită rația zilnică de poșircă verbală cu halba, ca pe o băutură aleasă, mă prinde spaima. De aceea caut medicația necesară, elixirul care limpezește mintea și curăță sufletul de murdăriile cotidiene. În marile creații ale geniului
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
grâu"), elipsa lexicală (sau absorbția; v. exemple mai jos), metonimia (lat. lingua "organ musculos mobil aflat în gură, folosit de om pentru a vorbi" > "sistem de comunicare interumană prin sunete articulate, limbaj, grai"), etimologia populară (fr. forain "străin, venetic" > "de bâlci, de târg", după foire "târg, bâlci"), schimbarea autoconversă (it. noleggiare "a da cu împrumut" > "a lua cu împrumut"), antifraza (fr. villa "vilă, conac" > [arg.] "închisoare"), autoantonimia (engl. bad "rău" > [arg.] "excelent") și schimbarea semantică analogă (fr. fourbir "a lustrui" > "a
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
exemple mai jos), metonimia (lat. lingua "organ musculos mobil aflat în gură, folosit de om pentru a vorbi" > "sistem de comunicare interumană prin sunete articulate, limbaj, grai"), etimologia populară (fr. forain "străin, venetic" > "de bâlci, de târg", după foire "târg, bâlci"), schimbarea autoconversă (it. noleggiare "a da cu împrumut" > "a lua cu împrumut"), antifraza (fr. villa "vilă, conac" > [arg.] "închisoare"), autoantonimia (engl. bad "rău" > [arg.] "excelent") și schimbarea semantică analogă (fr. fourbir "a lustrui" > "a fura" și nettoyer "a curăța" > "a
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de la descoperirea Americii); cf. ar. hindī, tc. hindi "idem" (literal: "indian"); essence "benzină" < essence [de pétrole] "idem" (essence "esență", pétrole "petrol"); forain "negustor, târgoveț" < [marchand] forain "idem" (marchand "negustor", forain "străin" și [prin apropiere de foire "târg"] "de târg, de bâlci"); frites "cartofi prăjiți" < [pommes] frites < pommes [de terre] frites "idem"; général "grad militar superior ofițerilor" < [capitaine] général "grad militar superior căpitanului"; hyper "hipermarket; hiperactiv" (de exemplu în sintagma une gamine hyper) < hyper[marché], respectiv hyper[actif]; maçon "mason" < [franc-]maçon
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ulterior radicalul din declarațiile lor, președinții intervin prin telefon, oamenii din studio le țin isonul. Bun, vă veți întreba, unde e fotbalul în toată această ecuație? Ca să nu mai spunem, unde e analiza? Ceea ce e mai grav, în tot acest bâlci făcut pe marginea unor meciuri extrem de slabe, e că „analiza“ s-a mutat chiar în timpul partidelor. Aproape că nu mai există „derby“, fie el „mare derby“, fie unul gen Vaslui-Iași, în care să nu fie reluată, preț de un câteva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
nimic. Nimic! De ce vă uitați așa? De ce vă uitați așa?!? Credeți că mă intimidați?... Nu! Nu mă puteți atinge cu nimic. Cunosc jocul, m-am prins de trucurile voastre psihologice. Nu-s prost, nu-s prost deloc. Trucuri ieftine, de bâlci. Nu vreți să spuneți nimic? Tăcem așa, împreună? Ok... Pot să fumez? (Voce în difuzor): Bineînțeles. Doriți cumva și o felație? O să vă mai întreb și mâine. Poate vă răzgândiți. Și poimâine... Mă plictisesc... Bine, fie, vă spun ce vreți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
un rânjet, alăturându-I, Înainte de a trânti combinația letală spre moaca-mi, de remarca „hai, bă, omule, mă dezamăgești...“? Singura explicație cât de cât rațională la care am ajuns e legată de atmosfera Începutului de an. An electoral, cu mult bâlci și dat la gioale, cu dosare și cu demoni care, Într-o confuzie de personalitate, se cred Îngeri. Cu Băsescu jucând ping-pong În prime-time cu Meleșcanu. Cu aceiași analiști politici Încercând să calculeze, seară de seară, normala la plan a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
116 locuitori) iar în 1910 existau mai mult de 480 000 (cam câte unul pentru 82 de francezi). Acest recensământ nu a luat în considerare și numeroasele terase mai mult sau mai puțin provizorii și clandestine, ce se înmulțeau pe la bâlciuri sau cu ocazia oricăror manifestări comerciale. Din 1879 până în 1904, în Franța se înregistrează o creștere a numărului de birturi cu aproximativ 34, 3 %. De asemenea, negoțul cu vin se află în plină expansiune: de la 24 693 de negustori de
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Desigur, întâi de toate ceea ce frapa era bulversarea registrului mistic al titlului cioranian înspre un registru cu totul opus. Dar, altfel, recunosc că acest nou titlu mi s-a părut foarte incitant mai cu seamă pentru România postcomunistă (cu tot bâlciul ei). Ba chiar m-am gândit la câțiva eseiști (gurmeto-gurmanzi) apți și abili să scrie, la o adică, un asemenea eseu. Firește, nu pot să nu îl pun pe cititor la încercare și să nu îl rog să bănuiască singur-singurel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
declarații, ordonanțe, decrete sau alte dispoziții judecătorești... almanahuri și tarife, ca și cărțulii care nu depășesc opt foi". Fără îndoială, existau negustori ambulanți și la țară, dar cea mai mare parte a comerțului cu cărți era făcut de librarii de bîlci, care mergeau din oraș în oraș cu șarete încărcate cu numeroase cărți. În Germania, vîrsta de aur a literaturii este servită de mari editori care difuzează operele scriitorilor clasici: Göschen la Leipzig, Unger la Berlin, Cotta la Tübingen și apoi
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
mai pune-n scenă lupta dintre binele anost și răul haotic, ci, pur și simplu, reușește să înțepe formele goale ale... vieții. Care fâsâie prin cele nu mai mult de 150 de pagini ale cărții ca niște baloane cumpărate la bâlci. Nu scapă nimic de sub privirea (și de sub rânjetul inuman) al acestui scriitor. N-are milă, te trimite pe piste înșelătoare aproape la fiecare pagină, ținând să demonteze, în ultimul său roman, așa cum a făcut-o încă de la primele sale povestiri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
nu a rămas solitară. De câte ori cineva se plictisea, sculpta o chitară pitică de atârnat în verandă, precum prinzătorii de vis (cu pene), acele obiecte dreamcatcher care astăzi se vând peste tot în lume, oriunde te-ai duce, de parcă vrăjitorii de bâlci ar fi ajuns la apogeul carierei lor. Așa ca în Tomato, în loc de dreamcatchers, avem chitări minuscule. Lucrurile nu ar fi fost cu nimic în contra realității ori a platitudinii (și plictiselii), dacă un alt John Doe nu ar fi râvnit altceva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
în grădina neculeasă a sentimentelor refulate. Astăzi am aflat de ce caut mereu în peregrinările mele podul de piatră și râul. Drumul ce trece peste el duce în câmpie, câmpia nesfârșită a sudului. Ce animație e pe strada asta când vine bâlciul, în luna august. Nu-ți vine să crezi. Mașini, oameni și copii, motociclete, biciclete merg spre bâlci. Muzica se aude de departe. Bâlciul e un fel de carnaval fără măști. Pepeni de vânzare, vată de zahăr ars, papagali multicolori ghicitori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
piatră și râul. Drumul ce trece peste el duce în câmpie, câmpia nesfârșită a sudului. Ce animație e pe strada asta când vine bâlciul, în luna august. Nu-ți vine să crezi. Mașini, oameni și copii, motociclete, biciclete merg spre bâlci. Muzica se aude de departe. Bâlciul e un fel de carnaval fără măști. Pepeni de vânzare, vată de zahăr ars, papagali multicolori ghicitori de soartă, limba soacrei, gornițe pentru copii, scamatori. Un du te vino amețitor. Prin fața ochilor mei trece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
peste el duce în câmpie, câmpia nesfârșită a sudului. Ce animație e pe strada asta când vine bâlciul, în luna august. Nu-ți vine să crezi. Mașini, oameni și copii, motociclete, biciclete merg spre bâlci. Muzica se aude de departe. Bâlciul e un fel de carnaval fără măști. Pepeni de vânzare, vată de zahăr ars, papagali multicolori ghicitori de soartă, limba soacrei, gornițe pentru copii, scamatori. Un du te vino amețitor. Prin fața ochilor mei trece doar un camion gol, hodorogit spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
vânzare, vată de zahăr ars, papagali multicolori ghicitori de soartă, limba soacrei, gornițe pentru copii, scamatori. Un du te vino amețitor. Prin fața ochilor mei trece doar un camion gol, hodorogit spre marginea orașului; dincolo de cartierul unde se instalează de obicei bâlciul. Pescarul unui singur peștișor cât palma unui copil a luat crâsnicul și a plecat. Peștișorul mi l-a lăsat mie: "Faceți ce vreți cu el!" Mă gândesc că un peștișor galben ar fi fost mai interesant. Dar de unde să-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
arunca în apa asta tulbure, nu înainte de a-i cere să-mi îndeplinească câteva dorințe. Până atunci privesc ca în oglinda apei în trecut. Oglinda vibrează prin undele ei și eu aud forfota oamenilor ce vin și se duc la bâlci, ca pe o membrană lichidă, unduitoare a memoriei. Străzile au viața lor: se nasc, trăiesc, dispar. Drumul de peste râu, de peste pod și-a trăit viața sa intensă cu ani în urmă. O intensitate ce s-a risipit ca energia unui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
joc nevinovat, ca și cel de acum. Un joc într-un râu banal, venind din câmpia nesfârșită și plecând în câmpia nesfârșită, în care s-a rătăcit un peștișor cu reflexe oțelite, captiv sub bolta inexorabilă a timpului ce trece. Bâlciul Pe atunci cea mai mare bucurie era bâlciul, toată lumea se plimba în bâlci, în centrul orașului nu mai vedeai pe nimeni. Și noi îl cutreieram de mai multe ori în fiecare seară. Ne mișcam în cerc. Bâlciul forma o roată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
joc într-un râu banal, venind din câmpia nesfârșită și plecând în câmpia nesfârșită, în care s-a rătăcit un peștișor cu reflexe oțelite, captiv sub bolta inexorabilă a timpului ce trece. Bâlciul Pe atunci cea mai mare bucurie era bâlciul, toată lumea se plimba în bâlci, în centrul orașului nu mai vedeai pe nimeni. Și noi îl cutreieram de mai multe ori în fiecare seară. Ne mișcam în cerc. Bâlciul forma o roată uriașă în mijlocul căreia se roteau lanțurile. Erau cam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
venind din câmpia nesfârșită și plecând în câmpia nesfârșită, în care s-a rătăcit un peștișor cu reflexe oțelite, captiv sub bolta inexorabilă a timpului ce trece. Bâlciul Pe atunci cea mai mare bucurie era bâlciul, toată lumea se plimba în bâlci, în centrul orașului nu mai vedeai pe nimeni. Și noi îl cutreieram de mai multe ori în fiecare seară. Ne mișcam în cerc. Bâlciul forma o roată uriașă în mijlocul căreia se roteau lanțurile. Erau cam cinci-șase asemenea scrânciobe în care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
timpului ce trece. Bâlciul Pe atunci cea mai mare bucurie era bâlciul, toată lumea se plimba în bâlci, în centrul orașului nu mai vedeai pe nimeni. Și noi îl cutreieram de mai multe ori în fiecare seară. Ne mișcam în cerc. Bâlciul forma o roată uriașă în mijlocul căreia se roteau lanțurile. Erau cam cinci-șase asemenea scrânciobe în care te învârteai, dacă voiai, până amețeai de nu mai știai unde te afli, în timp ce fanfara cânta neîncetat. Alămurile răsunau la mare distanță. De acasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
până amețeai de nu mai știai unde te afli, în timp ce fanfara cânta neîncetat. Alămurile răsunau la mare distanță. De acasă, deși ne aflam la patru cinci kilometri, auzeam toată noaptea sunetele stridente amplificate, reunite unele cu altele în eter. În bâlci vacarmul era de-a dreptul amețitor, încât când scăpai de acolo răsuflai ușurat. Cu toate astea peste două trei zile reveneai dealtfel, nu aveai ce să faci într-un orășel în care nu se întâmpla nimic. Uneori puteai să te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Cu toate astea peste două trei zile reveneai dealtfel, nu aveai ce să faci într-un orășel în care nu se întâmpla nimic. Uneori puteai să te duci la cinema (unde rula filmul "Tudor"), dar tot mai frumos era la bâlci. Acolo vedeai lume pe viu, mai vedeai câte un circ, vedeai iluzioniști și mâncai cu plăcere, deoarece nu erai atent ce faci, gogoși pudrate cu zahăr fin de o calitate îndoielnică. Mie îmi plăcea însă zidul curajului, motociclistul virtuos ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
a numit mai târziu "zidul morții"). Unii spuneau că motociclistul acrobat n-a murit: s-a renunțat la acel spectacol pentru că era prea simplu, îl putea face oricine și nu avea haz decât pentru copii. Până când au apărut instalațiile electronice, bâlciul era un bâlci adevărat. Prezentatorii de spectacole își făceau reclamă strigând în pâlnii metalice rezonante până răgușeau. Vocea lor stridentă trebuia să acopere strigătele celorlalți animatori, care se aflau doar la zece cincisprezece metri unii de alții. La unele spectacole
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
târziu "zidul morții"). Unii spuneau că motociclistul acrobat n-a murit: s-a renunțat la acel spectacol pentru că era prea simplu, îl putea face oricine și nu avea haz decât pentru copii. Până când au apărut instalațiile electronice, bâlciul era un bâlci adevărat. Prezentatorii de spectacole își făceau reclamă strigând în pâlnii metalice rezonante până răgușeau. Vocea lor stridentă trebuia să acopere strigătele celorlalți animatori, care se aflau doar la zece cincisprezece metri unii de alții. La unele spectacole, biletul de intrare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]