1,343 matches
-
paznicilor mei, care mă Împinseră Înainte. Biroul era mare, plușat, cu un tavan Înalt și câteva mobile scumpe din piele, și m-am prins că nu o să am parte de obișnuita pălăvrăgeală specifică Gestapoului, care implica replicile gemene ale unei bâte și ale unui box. Cel puțin nu deocamdată. Nu riscau ei să se verse ceva pe covor. În celălalt capăt al Încăperii se aflau un glasvand, un corp de rafturi pentru cărți și un birou În spatele căruia, În fotolii confortabile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
își descrie rana actrițelor, actorilor, artiștilor și națiunii. Doamna Mao zice: Eroinele noastre trebuie să fie acoperite de răni. De răni din care picură sânge. Răni provocate prin tăiere, înțepare sau rupere, de arme cum ar fi lopețile, biciurile, sticla, bâtele, gloanțele sau exploziile. Studiați rănile, acordați atenție gradului arsurii, straturilor de țesut infectat. Diferențelor de culoare a cărnii. Și formelor care vă aduc aminte de un trup infestat de viermi. * Are opt ani și e deja hotărâtă. Nu e clar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
Biroului de Propagandă din Shanghai. Am fost atentă la omul ăsta. A început să-și arate talentul politic în timpul mișcării orientate împotriva dreptei. E cunoscut pentru criticismul său la adresa cărții lui Ba-jin, Umanitatea. E o armă grea. Oamenii îl numesc „Bâta de aur”. Condeiul lui a pus la pământ multe personaje de neclintit. Bravo! Ne trebuie bâte de aur, răspund eu. Bâte de fier și bâte de oțel. Rivalii noștri sunt tigri cu dinți de oțel. Următoarea ei întâlnire cu Mao
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
talentul politic în timpul mișcării orientate împotriva dreptei. E cunoscut pentru criticismul său la adresa cărții lui Ba-jin, Umanitatea. E o armă grea. Oamenii îl numesc „Bâta de aur”. Condeiul lui a pus la pământ multe personaje de neclintit. Bravo! Ne trebuie bâte de aur, răspund eu. Bâte de fier și bâte de oțel. Rivalii noștri sunt tigri cu dinți de oțel. Următoarea ei întâlnire cu Mao pune istoria în mișcare. 10 noiembrie 1965. Se ridică cortina epopeii Marii Revoluții Culturale a Proletariatului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
împotriva dreptei. E cunoscut pentru criticismul său la adresa cărții lui Ba-jin, Umanitatea. E o armă grea. Oamenii îl numesc „Bâta de aur”. Condeiul lui a pus la pământ multe personaje de neclintit. Bravo! Ne trebuie bâte de aur, răspund eu. Bâte de fier și bâte de oțel. Rivalii noștri sunt tigri cu dinți de oțel. Următoarea ei întâlnire cu Mao pune istoria în mișcare. 10 noiembrie 1965. Se ridică cortina epopeii Marii Revoluții Culturale a Proletariatului. E liniștită la început, precum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
pentru criticismul său la adresa cărții lui Ba-jin, Umanitatea. E o armă grea. Oamenii îl numesc „Bâta de aur”. Condeiul lui a pus la pământ multe personaje de neclintit. Bravo! Ne trebuie bâte de aur, răspund eu. Bâte de fier și bâte de oțel. Rivalii noștri sunt tigri cu dinți de oțel. Următoarea ei întâlnire cu Mao pune istoria în mișcare. 10 noiembrie 1965. Se ridică cortina epopeii Marii Revoluții Culturale a Proletariatului. E liniștită la început, precum schimbarea mareei. Zgomotul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
rămâne altceva de făcut decât să ne prezentăm la ei în persoană. Teodorescule, tu ai să stai doar în spatele meu, cu o figură cât mai severă. Amenințările cad în sarcina mea. Mă pricep, nu te teme, și apoi iau și bâta de baseball cu mine. Ce crezi, te descurci?” Toate astea i le spusese tatei, seara, domnul Sanowsky. Dimineața, tata s-a dat jos din pat fix la șapte. A încercat să oprească numaidecât soneria deșteptătorului, dar nu l-a găsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
zgomot. Prosopul și-l punea seara pe un scaun, la îndemână. Dimineața mâna găsea repede deșteptătorul. Eu nu eram obligat să mă scol, dar voiam să mă uit după tata, printre treptele scării de incendiu. Domnul Sanowsky își lua uneori bâta cu el, alteori nu, căci recuperarea banilor se făcea numai la sfârșitul lunii, în rest aveau în program alte munci. „Teodorescule, te ții bine”, a spus domnul Sanowsky după o săptămână, „pentru un intelectual. Negrul de la etajul cinci, acela mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
pe un ton tăios: „Milă? El e vinovat, dacă sare de unul singur la bătaie.” Deodată, amândoi luptătorii își părăseau locurile din colțuri și porneau amenințători unul spre altul. Cel rău folosea un tertip, celălalt rămânea ca lovit cu o bâtă în moalele capului și din clipa aceea știam: într-adevăr, sărmanul era singur de vină. Uneori se luptau doi contra doi, alteori purtau măști, erau tatuați sau machiați. Câteodată se punea un grilaj înalt împrejur, ca nimeni să nu poată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
trebuie, nu-mi fac eu griji, chiar dacă la noi viața e mai dură decât aici.” „Hai să ne asociem și să punem o afacere pe picioare.” „Toni, ce poți tu cu adevărat e să bei. Și să încasezi chiriile cu bâta de baseball. Eu nu pot nici una, nici alta, așa că ne urcăm în avion și plecăm acasă.” Toni a tăcut și s-a dus să bea o tărie. Noi ne-am urcat în avion. ÎNTOARCEREA Am aterizat la Belgrad și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
Între timp ajungeam la o intersecție din Bronx. Și acolo nu era deloc recomandabil să te dai jos din mașină. În privința asta, eu și cu Toni aveam aceeași părere. Deci nu mă mișcam de la locul meu și țineam pe genunchi bâta de baseball, pe care Toni o luase de acasă cu gândul să aibă «argumente puternice» contra «chiriașilor rău platnici». «Argumente puternice», spunea el, dar eu mă întrebam cum poate o bâtă de baseball să fie un argument puternic, când chiriașul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
mă mișcam de la locul meu și țineam pe genunchi bâta de baseball, pe care Toni o luase de acasă cu gândul să aibă «argumente puternice» contra «chiriașilor rău platnici». «Argumente puternice», spunea el, dar eu mă întrebam cum poate o bâtă de baseball să fie un argument puternic, când chiriașul rău platnic e înalt de doi metri și ține în mână un revolver. În mod evident, lui bâta îi dădea siguranță, iar siguranța lui îmi dădea siguranță și mie. Trebuia doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
rău platnici». «Argumente puternice», spunea el, dar eu mă întrebam cum poate o bâtă de baseball să fie un argument puternic, când chiriașul rău platnic e înalt de doi metri și ține în mână un revolver. În mod evident, lui bâta îi dădea siguranță, iar siguranța lui îmi dădea siguranță și mie. Trebuia doar s-o ascund sub o pătură, ca să n-o descopere cei ce s-ar fi apropiat de mașină. Dacă la o intersecție vreun individ venea foarte aproape de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
se vede exact ce a povestit unchiul Marius.” S-a așternut tăcerea. „Poate nu privim noi cum trebuie.” Asta făcuse mama. Tata a început să tușeacă. „Oricum ar fi, Marius, nu vrei să ne povestești mai departe?” „Întâi am lăsat bâta în mașină și ne-am dus să facem curățenie. Nu era mare lucru de curățat, fiindcă adesea era greu să desparți ce e curat de ce e murdar. Deci am lăsat murdăria în pace, am inspectat încăperile din subsol, instalația de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
subsol, instalația de încălzire și așa mai departe și am pus șobolanii pe fugă. «Teodorescule», mi-a spus Toni, «proprietarii sunt albi și nu calcă pe-aici. Atunci de ce să ne ostenim noi atâta? Du-te mai bine și adu bâta de baseball din mașină și hai să pornim la vânătoare de datornici.» Ușor de zis, însă ar fi trebuit să mă vedeți. Umblam pe lângă pereții caselor plin de teamă și aveam împresia că, în orice moment, o mână uriașă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
o aventură periculoasă. Nu știi niciodată ce are de gând omul care îți vine din față, poate la fel de bine să-ți pregătească o lovitură de cuțit sau să te roage să-i spui cât e ceasul. În mașină am înfășurat bâta în pătură, am luat-o sub braț și am alergat înapoi. Ei, cum ții ditamai ciomagul pe lângă tine, ca să nu arate ca un ciomag? Încercați și voi. În sfârșit, negrii nu erau așa de antipatici și violenți cum mi-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
ești șoarece, spune-mi, atunci am să știu cum stă treaba și n-am să-ți mai dau să mănânci decât brânză.»” „De necrezut, individul”, s-a minunat bunicul meu. „Așa e. Sanowsky n-a trebuit să folosească prea des bâta de baseball. Mai exact, niciodată. Dar aproape întotdeauna discuția devenea neplăcută. De multe ori trebuia să scoată măciuca puțin la vedere, asta dădea imediat rezultate, nu însă și la bruta cu pricina, de la acela chiar luase odată bătaie, dar n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
U.R.S.S., pilotul cosmonaut Gherman Stepanovici Titov, zi În care, cu 26 de ani În urmă aviația militară a Statelor Unite a lansat asupra orașului Hiroșima prima bombă atomică din istorie. S-a optat evident, după câteva atacuri Îndârjite cu pietre, bâte și scoabe din cele mai fine, pentru coexistența pașnică. Pacea a fost Încheiată În mod verbal și cu promisiunea de a fi definitivată În prezența sectoristului. TU, În baie, la câteva momente după Încheierea tratatului de pace Între mai sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
esențial dacă vrei să treci drept postmodern și nu drept necioplit, am fost eu de acord. Stăteam pe trotuar bucurându-ne de legătura creată. — Acum că te-ai asigurat că nu există nici un risc de a fi lovită cu o bâtă și să-ți fie smulse plombele, am vreo șansă să fiu invitat înăuntru? —Scuză-mă, intră te rog. Timp de o secundă m-am panicat la gândul că-l voi găsi acasă pe Mark, care se va întreba ce caută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
de baseball înspre tata și apoi am așteptat zadarnic s-o văd înălțându-se în văzduh, mult deasupra capului meu. Am opt ani și, de ziua mea, am primit cadou prima mea mănușă și prima mea minge de baseball, cu bâtă cu tot, dar pe aceasta nici n-am puterea s-o învârtesc de jur împrejur. Tata a ieșit de dimineață devreme cu pălăria, haina, papionul și pantofii negri, cărând la subraț registrul negru voluminos care-i spune cine cât îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
din baie, hlizindu-se la WC, îmi zâmbesc acum mie, iubitul lui fiu, carne din carnea lui și sânge din sângele lui, băiețelul pe care nici o ploaie n-o să-l ude vreodată. „OK, barosane“, zice el și apucă noua mea bâtă de baseball de undeva de la mijloc - și, spre uimirea mea, cu mâna stângă acolo unde ar trebui să-i fie dreapta. Tristețea mă copleșește brusc: îmi vine să-i spun Ei, ții mâinile aiurea, dar nu sunt în stare, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
singur într-un spațiu atât de întins... Te pricepi, cât de cât, la baseball? câmpul central este un fel de post de observație, de turn de control, de unde urmărești totul, înțelegi de-ndată ce se-ntâmplă, nu numai după sunetul bâtei ce a lovit mingea, ci și după freamătul coechipierilor din chiar prima clipă când mingea pornește în zbor spre ei; și, după ce i-a depășit, nu-ți rămâne decât să strigi „E a mea“ și te și repezi după ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
ăsta! Nu există mișcare pe care să nu și-o amintească până-n ziua de azi mușchii și articulațiile mele. Cum trebuie să mă aplec și să-mi ridic mănușa de jos, și cum s-o arunc, cum să cântăresc greutatea bâtei, cum s-o apuc, cum s-o cumpănesc și cum s-o balansez în cercul de bătaie, cum s-o ridic deasupra capului, cum să-mi flexez și să-mi destind umerii și gâtul înainte de a păși și de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
exact acolo unde le este locul - și cum să ies din cerc, atunci când luftez (căci am tendința să luftez, să mă balansez elegant în gol la câte o minge tare) și cum să-mi exprim, printr-o lovitură ușoară cu bâta în pământ, exact gradul de exasperare potrivit față de pronie... da, totu-i studiat și însușit până-n cel mai mic detaliu, așa că e practic imposibil să apară vreo situație în care să nu știu cum sau unde trebuie să mă mișc, sau ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
tumultul unei orchestre de spinări și creștete chiluge, încropind o simfonie sincopată de chiote și văicăreli amestecate cu înjurături și amenințări scrâșnite. N-ar fi stat ea în loc de poveștile de adormit copiii puse la cale de Milică și de Rafael. Bâta-i sfântă, drept pentru care, madam Ortansa i se dedica trup și suflet. Degeaba că altă dată Rafael reușise s-o tempereze, s-o ducă cu vorba până s-o facă să-și uite crizele și oful; acum ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]