1,332 matches
-
Meir, prima ambasadoare a Israelului în URSS. Un antisemitism de stat Dar schimbările din politica internă - Stalin reia cu o mână de fier controlul societății -, ca și întorsătura geopolitică provocată de începutul Războiului Rece* pun capăt „politicii morcovului și a bâtei”. în noiembrie 1948, Comitetul Evreiesc Antifascist este dizolvat și toți conducătorii lui sunt arestați, odată cu alte personalități evreiești printre care Lozovschi, fost ministru adjunct la Afacerile Externe, și Paulina Jemciujina, soția lui Molotov. E ora luptei contra „cosmopolitismului”, termen paradoxal
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
armata, de a se bate și de a se expune la primejdii, absolut independent de chestiuni ca aceea dacă oamenii luptă sub comanda unor genii sau nu, dacă sunt postați pe două sau pe trei linii, dacă se bat cu bâtele ori cu arme cu treizeci de focuri pe minut. Cei care simt dorința arzătoare să lupte își vor găsi întotdeauna împrejurările cele mai prielnice luptei. Moralul armatei este înmulțitorul care, cu masa, dă ca produs forța. A determina și a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
națiuni este puterea militară concepută în termenii numărului și ai calității oamenilor și armelor 6. Din eroarea militaristă derivă inevitabil echivalarea puterii naționale cu forța materială. Parafrazând celebrul sfat al lui Theodore Roosevelt, a vorbi tare și a purta o bâtă mare este, într-adevăr, metoda favorită a diplomației militariste. Adepții săi nu sunt conștienți că uneori este mai înțelept să vorbești blând ținând o bâtă mare în mână, că uneori este și mai inteligent să lași bâta acasă, de unde o
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
materială. Parafrazând celebrul sfat al lui Theodore Roosevelt, a vorbi tare și a purta o bâtă mare este, într-adevăr, metoda favorită a diplomației militariste. Adepții săi nu sunt conștienți că uneori este mai înțelept să vorbești blând ținând o bâtă mare în mână, că uneori este și mai inteligent să lași bâta acasă, de unde o poți lua când ai nevoie de ea. În preocuparea exclusivă pentru forța armată, militarismul disprețuiește elementele impalpabile ale puterii. Fără ele, o națiune puternică poate
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a purta o bâtă mare este, într-adevăr, metoda favorită a diplomației militariste. Adepții săi nu sunt conștienți că uneori este mai înțelept să vorbești blând ținând o bâtă mare în mână, că uneori este și mai inteligent să lași bâta acasă, de unde o poți lua când ai nevoie de ea. În preocuparea exclusivă pentru forța armată, militarismul disprețuiește elementele impalpabile ale puterii. Fără ele, o națiune puternică poate obține supunerea celorlalte prin forță sau le poate cuceri; dar nu poate
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
statului rus modern. Pitt (Junior), William - 1759-1806. Om de stat englez; prim-ministru (1783-1801, 1804-1806). Planul Colombo - Un plan al Comunității Britanice, stabilit în 1951, pentru dezvoltarea economică bazată pe cooperare în Asia de Sud și de Sud-Est. Politica big stick („Marea bâtă”) - Caracterizarea unei exercitări viguroase a puterii naționale, provenită din faimosul dicton al președintelui Theodore Roosevelt (1901-1909): Speak softly, but carry a big stick. Politica de bună vecinătate - Sintagmă prin care președintele Franklin D. Roosevelt a ales să-și caracterizeze politica
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
fi cele publicate de Kanfer (1990), Pinder (1998), Donovan (2002) ș.a. În ceea ce ne privește, preferăm prezentarea teoriilor motivației clasificate după cel mai influent criteriu, și anume cel tematic. Teorii de conținut bazate pe nevoi neierarhizate Teoria „morcovului și a bâtei” Această teorie îi este atribuită lui F.W. Taylor (1911). De fapt, ea este impropriu numită teorie. Taylor, prin pregătirea lui de inginer, nu putea să formuleze o teorie psihologică într-un domeniu atât de complex cum este cel al
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
un autor, „a plăti suficient pentru a ațâța dorința salariaților de a deveni bogați, dar astfel încât să se mențină o incertitudine în legătură cu securitatea muncii” (Gellerman, 1971, p. 16). Unii autori au numit în derâdere această teorie „teoria morcovului și a bâtei”. Observăm cum ființa umană este simplificată, redusă nepermis doar la un singur motiv, ceea ce contrastează puternic cu ce arătam mai înainte cu privire la complexitatea motivației umane. O bună bucată de vreme, concepția lui Taylor asupra motivației umane, implicată în comportamentul industrial
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
x 4 imens și, alături, o motocicletă imensă și ea, astfel încât toți trecătorii pietoni erau obligați să treacă prin această umilitoare canossa improvizată. Bănuiesc că dacă din revoltă, aș fi prăbușit motocicleta peste BMW s-ar fi lăsat fie cu bâta-n stomac (nu că ar fi pentru prima oară...), fie cu amendă din partea bravei Poliții Române, pentru distrugere de bunuri. Sunt un laș. Umilit, Mirel 18 mai 2006 Am urmărit telejurnalul France 2 și am descoperit că aproape 20 de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
mai evanescente, sau prezintă, în raport cu obiectul, distorsiuni din ce în ce mai evidente. Astfel: Negarea: "Să nu cumpărați în nici un caz această mașină, este prea scumpă". Deriziunea (obiectului de către individ și viceversa): cu boneta de noapte, o sosie a lui Louis de Funès mănîncă "bîta păstorului", Alice Sapritch apucă Jex-Four cu mănuși de seară. Exotismul: o tigaie Tefal într-o insulă pierdută, și așa mai departe. Cu ajutorul figurilor în decalaj, obiectul se pierde într-o adevărată ceață, pînă la inexistență. Într-adevăr, de obiectul real
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
în organizarea mișcărilor muncitorești și a grevelor, dintre care cea mai importantă a fost greva generală din decembrie 1919. Stamboliski s-a opus extrem de energic acestor acțiuni. Partidul lui a organizat Garda Portocalie, alcătuită mai ales din țărani înarmați cu bîte, pe care îi folosea împotriva grevelor conduse de comuniști și ca să împrăștie demonstrațiile acestora. Armata dirija transporturile și telecomunicațiile atunci cînd acțiunile greviste le afectau. După arestarea liderilor, grevele au încetat. În martie 1920, Stamboliski a organizat noi alegeri, sperînd
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
amestec de satiră necruțătoare și vădită îngrijorare morală, textul semnat de T. Teodorescu-Braniște (1936), publicat inițial în revista Cuvântul Liber și tipărit ulterior în formă de broșură, cataloghează fără prea multe reticențe diplomatice naționalismul propovăduit de Roșu ca expunând "doctrina bâtei". Nici N. Ionescu (care a preferat rolul de inspirator din umbră), nici N. Crainic (în ciuda numeroaselor articole publicate în diferitele "foi huliganice), "n'a[u] izbutit să dea cetelor de bătăuși o doctrină. Drept vorbind, aceste cete nici nu doreau
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
u] izbutit să dea cetelor de bătăuși o doctrină. Drept vorbind, aceste cete nici nu doreau așa ceva. Tinerii cu frunți înguste, cu ochi întunecați și cu fălci late băteau foarte bine, fără doctrină. Pentru aceasta aveau nevoe numai de ghioace, bâte, boxuri și, uneori, de revolvere" (Teodorescu-Braniște, 1936, p. 10). Această futilă sarcină teoretică pare să și-o fi asumat N. Roșu, care, "străin de lumea ideilor și stângaci în mânuirea lor" (p. 22), a scris o carte minată de contradicții
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și românism. Sibiu: Tiparul Tipografiei Arhidiecezane. Stoicescu, N. (1980). Continuitatea românilor. Privire istoriografică. Istoricul problemei, dovezile continuității. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Stoicescu, N. (1983). Unitatea românilor în Evul Mediu. București: Editura Academiei Republicii Socialiste România. Teodorescu-Braniște, T. (1936). Doctrina bâtei: naționalism, reacționism, antisemitism. București: Editura "Cuvântul Liber". Ureche, G. (1955). Létopisețul țărâi Moldovei. București: Editura de Stat pentru Literatură și Artă. Ursu, I. (1924). Concepția istorică. Caracterizarea și împărțirea istoriei românilor. Două lecții de introducere la cursul de istoria românilor
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
piață? D.T.: Tatăl meu a comentat mai mult cu anturajul lui. Dar ceea ce simțeam eu atunci - și luam și pulsul străzii, unde mă întâlneam cu copiii familiilor ungurești, șvăbești, evreiești și țigănești - era sentimentul că eram în stare să luăm bâta și să apărăm țara. Ungurii erau dezamăgiți de atitudinea Ungariei și toți îl apreciau pe Ceaușescu pentru că fusese în stare să ia o asemenea atitudine. S.B.: Prin gestul acela, Ceaușescu a bulversat anumite proiecții, dacă și ungurii, minoritari, care aveau
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
pentru prima oară. Părul, atît cît era de mare, s-a ridicat sub căciulă. Stăteam pe loc și în lumina aceea misterioasă pe care Luna o arunca pe zăpadă, vedeam foarte bine cele trei jivine jucăușe. Cei mari aveau trei bîte în mîini, aveam și eu un băț gros, dar dacă... fiecare își apăra propria piele? Flăcăii aceia erau ei mari și voinici, dar erau proști ca noaptea. Mai proști nici nu știu să mai existe alții pe lume, poate prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mai deștepte. Cum stăteam și priveam lupii, unul dintre flăcăi, un dobitoc, spune celorlalți: Dacă ne atacă, trebuie să-l sacrificăm pe unul dintre noi. Pînă îl mănîncă, noi trei sîntem departe. Cum adică "noi trei", mă îngrozesc eu. Cu bîtele lor evident că sînt mai greu de mîncat, pe cînd eu... Am auzit că le place cărnița mai fragedă. Noi sîntem vițoși la carne și cred că or să caute ceva mai bunișor. Se uită la mine și rîd. Unchiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
rămas bun. Îl conduc curtenitor pînă la mașină și îl sfătuiesc: Mergi înainte și întoarce mașina în fața porții vecinului. Dar este loc? Suficient. Eu stau pe trotuar și privesc manevrele medicului. Ca un arc iese din curte vecinul cu o bîtă imensă: Tu-ți Dumnezeii mă-ti de animal! Ce cauți pe o proprietate privată, porcule? Doctorul nu înțelege și deschide geamul ca să se dumirească. Mă dobitocule, tu-ți.... Vecinul agită bîta. Din curte o fetiță aleargă ca să aducă un topor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Ca un arc iese din curte vecinul cu o bîtă imensă: Tu-ți Dumnezeii mă-ti de animal! Ce cauți pe o proprietate privată, porcule? Doctorul nu înțelege și deschide geamul ca să se dumirească. Mă dobitocule, tu-ți.... Vecinul agită bîta. Din curte o fetiță aleargă ca să aducă un topor... Răgete, țipete, agitări de scule primitive. Doctorul, imperturbabil, întoarce mașina și ajunge în dreptul meu. Ăsta-i de-al meu, spune vesel luîndu-și bun rămas. Asta am vrut să știu. Este periculos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
milă, că sînt hipertensiv și cu alte beteșuguri nasoale!!! Cînd am văzut că am luat-o razna cu gîndurile, că balaurii mă prostesc cu borșul lor, am schimbat postul TV. Pe Maidan, la Kiev, bătălie mare, frate. Din nou sînge, bîte, pietre de spart capete și... muniție de război. Se luptă cu înverșunare ăia cu ăia. Adică ăia vor să-i dea jos pe ăia. Mai pe șleau, populația vrea să-i dea jos pe ăia care au furat banul public
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
am mai spus, te întâlnești când te aștepți mai puțin. - Eu mi-am imaginat că încalci o proprietate din greșeală, mai ales când este vorba de călugări. S-o faci însă cu bună știință, tu față bisericească, și chiar cu bâta în mână, la asta nu m-am gândit... - E anevoie de descâlcit tainele lumii de atunci, mai cu seamă când la mijloc se găsesc cele ale vieții de om aflat dincolo de starea lui spirituală. Să nu uităm, deci, că și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și unor ziare de birt, vorbim româna ca pe o limbă străină, ne realizăm social și intelectual pe forumuri, alegem parlamentari descurcăreți, formați la „fără frecvență“, ne uităm de sus la dumneaei Europa, dăm vitejește cu oiștea-n gard, cu bâta-n baltă și cu nuca-n perete. Facem tot ce facem pe un fond muzical pe care ni-l aleg alții. Am scăpat de totalitarismul ideologilor comuniști și cochetăm cu totalitarismul țoapei prepotente. La mai mare! Stupori alimentare Până la pubertate
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
și de șmecheri. Malversațiunile cer întotdeauna o anumită mobilitate mentală. Ipocrizia, populismul, verva electorală, de asemenea. Seară de seară văd la televizor tot felul de „băieți deș tepți“ care mint, se prefac, amestecă borcanele, calcă-n străchini și dau cu bâta-n baltă. Au, cu toții, destulă inteligență câtă e necesară pentru împlinirea unui program rapid de parvenire, dar nu destulă câtă ar trebui pentru a nu se face de râs și - dacă se poate - pentru a-și salva obrazul. 3. Inteligența
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
oferit ceva: un beneficiu oarecare. Eu, pisica, o atmosferă, o liniște a căminului, chiar câteva ghidușii; el, câinele - regret că mi-a luat-o Înainte pe la voi, prin Europa - v’a oferit sprijinul la vânătoare pe vremea când aveați doar bâtă, eventual un arc și vă era greu. Am spus „regret“? Nici chiar așa. Am ajutat și eu, pisica, la vânat, dar pe egipteni... El, câinele, nu a ascuns de voi nimic. Nici prolificitatea - firească - nici agresivitatea, nici feleșagul de a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de la prima oră pe acoperișuri și se dădeau cu sania de acolo de sus, până când le degerau degetele pe sfoară și picioarele pe oțelul săniuțelor. Mai mergeam și pe boroaie să jucăm „hockey” pe luciul înghețat al apelor, dar cu bâte, conserve și șlapi pentru a aluneca mai bine și a fugi mai repede când ne prindea bunicul sau vreun vecin. Primăvara Siretul ieșea din matcă, dar inundațiile erau potolite și restrânse, nu ca acum de se dau și la televizor
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]