976 matches
-
(n. 1 aprilie 1873, satul Cioara-Radu Vodă, astăzi comuna Bărăganul, județul Brăila - d. 20 iulie 1954, București) a fost un inovator și inventator român care a construit primul hidroavion cu fuzelaj în 1911. s-a născut pe 1 aprilie 1873 în satul Cioara-Radu Vodă, astăzi Comuna Bărăganul, județul Brăila. A
Ion Paulat () [Corola-website/Science/326217_a_327546]
-
Vodă, astăzi comuna Bărăganul, județul Brăila - d. 20 iulie 1954, București) a fost un inovator și inventator român care a construit primul hidroavion cu fuzelaj în 1911. s-a născut pe 1 aprilie 1873 în satul Cioara-Radu Vodă, astăzi Comuna Bărăganul, județul Brăila. A urmat Școala Comercială la Galați însă, fiind pasionat de tehnică, s-a angajat ca ucenic mecanic la Atelierele Navale Fernic (care mai târziu vor deveni Șantierul Naval Galați). Se îmbarcă pe navele Serviciului Maritim Român ca ofițer
Ion Paulat () [Corola-website/Science/326217_a_327546]
-
în cadrul Bisericii Ortodoxe Române, după aproape jumătate de secol, să fie . Dincolo de necesitatea pastorală a existenței unei eparhii în aceste locuri, prin înființarea Episcopiei Sloboziei și Călărașilor era recunoscut aportul milenar al tradiției creștine, tăriei credinței ortodoxe și pietății locuitorilor Bărăganului în viața Bisericii noastre strămoșești și a poporului român. Astfel, în ședința din 22 iunie 1993, Consiliul Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor a luat în discuție cererea preoților și credincioșilor din cadrul protoieriilor județelor Ialomița și Călărași, privind înființarea unei episcopii și
Episcopia Sloboziei și Călărașilor () [Corola-website/Science/322852_a_324181]
-
aparțină Protoieriile Slobozia, Urziceni, Călărași și Oltenița. Sfântul Sinod, în ședința sa de lucru din 6-8 iulie 1993, luând în examinare adresa Arhiepiscopiei Bucureștilor nr. 2743/1993, privind propunerea Consiliului Eparhial al acesteia, de înființare a unei eparhii în Câmpia Bărăganului, a hotărât, în urma analizei făcute de Comisia canonică, juridică și pentru disciplină, înființarea unei noi episcopii pentru județele Ialomița și Călărași, cu denumirea Episcopia Sloboziei și Călărașilor, încadrată în jurisdicția canonică a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei, urmând ca reședința să
Episcopia Sloboziei și Călărașilor () [Corola-website/Science/322852_a_324181]
-
frați au absolvit studiile gimnaziale, apoi în Blaj, unde aceștia au încheiat cu magna cum laudae liceul catolic. După terminarea liceului, familia s-a stabilit la București, pentru a le oferi copiilor oportunitatea realizării unei cariere universitare. Slobozia și universul Bărăganului pot fi considerate prima treaptă în „panteonul devenirii” lui Gheorghe Ghițescu, iar Târgul Buzăului, orașul instrucției sale artistice și al completării educației familiale, o etapă superioară. Urmează orașul Blaj, simbol cultural și istoric al României postbelice, care va reprezenta pentru
Gheorghe Ghițescu () [Corola-website/Science/328350_a_329679]
-
Ion Roxin, Silvia Ghelan și Silvia Popovici. Subiectul filmului îl reprezintă confruntarea cu evenimentele din noaptea de 23 august 1944 a participanților la o serată organizată în vila unui profesor. În seara zilei de 23 august 1944, în vila din Bărăgan a renumitului profesor Costi (György Kovács) are loc o serată organizată de Crucea Roșie. Vila se afla în apropierea unei unități militare germane de apărare antiaeriană și a unui punct de observație care păzea un obiectiv strategic pentru mersul războiului
Serata (film) () [Corola-website/Science/327961_a_329290]
-
către luminile mașinii și apoi și-a văzut de drum. Martorii la această întâlnire opinau că el avea la acea vreme între 15 și 30 de metri înălțime. Potrivit zvonurilor, el ar fi fost văzut în luna octombrie în Câmpia Bărăganului, distanța între pașii săi fiind de 40-50 metri. Uriașul umbla numai noaptea și pe vreme ploioasă pentru a nu călca oamenii aflați la muncă și pentru a i se pierde urmele. La sfârșitul aceleiași luni, unii oameni au afirmat că
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
Pentru rolul Flămânzilă, regizorul l-a ales pe pictorul Mircea Bogdan. Florin Piersic l-a cunoscut pe Ion Popescu-Gopo în avionul cu care mergea la Paris, pentru a participa la Festivalul de Film de la Cannes ca reprezentant al filmului "Ciulinii Bărăganului". Actorul povestește că mama sa îi pusese în bagaje un pui fript, pe care l-a scos în avion pentru a le face o bucurie celor cu care călătorea. Gopo i-a atras atenția că în avion se servește mâncare
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
rusticolus"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar ("Ficedula parva"), ciocârlan ("Galerida cristata"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), acvilă-porumbacă-mică ("Hieraaetus pennatus"), rândunică de hambar ("Hirundo rustica"), sfrâncoc ("Lanius excubitor"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), ciocârlie de bărăgan ("Melanocorypha calandra"), prigoare ("Merops apiaster"), presură sură ("Miliaria calandra"), gaia neagră ("Milvus migrans"), codobatura albă ("Motacilla alba"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), pietrar răsăritean ("Oenanthe isabellina"), viespar ("Pernis apivorus"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvie
Stepa Saraiu - Horea () [Corola-website/Science/330693_a_332022]
-
himantopus"), rândunică de hambar ("Hirundo rustica"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), pescăruș cu cap negru ("Larus melanocephalus"), pescăruș mic ("Larus minutus"), ciocârlie de bărăgan ("Melanocorypha calandra"), ferestraș mic ("Mergus albellus"), ferestraș mare ("Mergus merganser"), ferestraș moțat ("Mergus serrator"), presură sură ("Miliaria calandra"), rață-cu-ciuf ("Netta rufina"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), rață cu cap alb ("Oxyura leucocephala"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus
Lacul Techirghiol (sit SPA) () [Corola-website/Science/330718_a_332047]
-
vespertinus"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), acvilă-porumbacă-mică ("Hieraaetus pennatus"), frunzăriță-galbenă ("Hippolais icterina"), rândunică roșcată ("Hirundo daurica"), rândunică de hambar ("Hirundo rustica"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), sfrâncioc-cu-cap-roșu ("Lanius senator"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), ciocârlie de bărăgan ("Melanocorypha calandra"), prigoare ("Merops apiaster"), presură sură ("Miliaria calandra"), gaia neagră ("Milvus migrans"), codobatura albă ("Motacilla alba"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), pietrar răsăritean ("Oenanthe isabellina"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), grangur ("Oriolus oriolus"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus"), viespar ("Pernis apivorus"), turturică
Stepa Casimcea () [Corola-website/Science/330727_a_332056]
-
bărboasă ("Emberiza cirlus"), lișiță ("Fulica atra"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), becațină comună ("Gallinago gallinago"), ciovlica roșcată ("Glareola pratincola"), piciorong ("Himantopus himantopus"), rândunica de hambar ("Hirundo rustica"), sfrâncoc ("Lanius excubitor"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), ciocârlie de bărăgan ("Melanocorypha calandra"), prigoare ("Merops apiaster"), presură sură ("Miliaria calandra"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), grangur ("Oriolus oriolus"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), lopătar ("Platalea leucorodia"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), țigănuș ("Plegadis falcinellus
Ianca - Plopu Sărat () [Corola-website/Science/330319_a_331648]
-
de baltă ("Gallinula chloropus"), piciorong (Himantopus himantopus), scoicar ("Haematopus ostralegus"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș argintiu (Larus cachinnans), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), pescăruș cu cioc subțire ("Larus genei"), ciocârlie de bărăgan ("Melanocorypha calandra"), ferestraș mic ("Mergus albellus"), ferestraș mare ("Mergus merganser"), presură sură ("Miliaria calandra"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), rață-cu-ciuf ("Netta rufina"), rață-cu-cap-alb ("Oxyura leucocephala"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus"), viespar ("Pernis apivorus"), cormoran-mare ("Phalacrocorax carbo sinensis
Limanu - Herghelia () [Corola-website/Science/330400_a_331729]
-
albicollis"), muscar mic ("Ficedula parva"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), piciorong ("Himantopus himantopus"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), pescăruș cu cap negru ("Larus melanocephalus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), ciocârlie de bărăgan ("Melanocorypha calandra"), gaia neagră ("Milvus migrans"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus"), viespar ("Pernis apivorus"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), lopătar ("Platalea leucorodia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), cresteț
Dunărea Veche – Brațul Măcin () [Corola-website/Science/330443_a_331772]
-
o mahmudea de aur (pe care o furase de la grecoaice) pentru a-i trece Dunărea. Pescarul îi lasă moneda ca zălog nurorii sale, Lița, și apoi îi trece cu luntrea pe malul românesc. Darie și Diplomatul traversează pe jos câmpia Bărăganului și ajung la București după trei luni de absență. Ei intră într-o cafenea, iar fostul consul mărturisește că a furat mahmudeaua de la nora luntrașului. Acolo, Diplomatul este recunoscut de comisarul Aburel și arestat; el era căutat de autorități pentru că
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
cristata"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus"), rândunică de hambar ("Hirundo rustica"), capîntorsul ("Jynx torquilla"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), gaie neagră ("Milvus migrans"), ciocârlie de bărăgan ("Melanocorypha calandra"), prigoare ("Merops apiaster"), codobatură albă ("Motacilla alba"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), mierlă de piatră ("Monticola saxatilis"), presură sură ("Miliaria calandra"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), pietrar sur ("Oenanthe oenanthe"), grangur ("Oriolus oriolus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), viespar ("Pernis
Beștepe - Mahmudia () [Corola-website/Science/334048_a_335377]
-
idilic. Romanele "Viața la țară" și "Tănase Scatiu" au fost ecranizate în filmul "Tănase Scatiu" (1976), regizat de Dan Pița după un scenariu scris de Mihnea Gheorghiu. Rolul titular a fost interpretat de actorul Victor Rebengiuc. Satul Ciulniței de la marginea Bărăganului, aflat pe valea Ialomiței, a fost stăpânit încă din vremuri vechi de familia boierească Murguleț. Moșia fusese împărțită mai demult boierului Dinu Murguleț și surorii sale, coana Diamandula, și se învecina cu moșia Comănești - administrată de Sașa Comăneșteanu (fiica boierului
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
arborea"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), grelușelul de zăvoi ("Locustella fluviatilis"), grelușelul de stuf ("Locustella luscinioides"), sfrâncioc mare ("Lanius excubitor"), sfrânciocul cu cap roșu ("Lanius senator"), gaie neagră ("Milvus migrans"), ciocârlie de bărăgan ("Melanocorypha calandra"), prigoare ("Merops apiaster"), codobatură albă ("Motacilla alba"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), mierlă de piatră ("Monticola saxatilis"), muscar sur ("Muscicapa striata"), presură sură ("Miliaria calandra"), pietrar răsăritean ("Oenanthe isabellina"), pietrar sur ("Oenanthe oenanthe"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), ciuful pitic
Dumbrăveni (sit SPA) () [Corola-website/Science/334156_a_335485]
-
prin care orașul Călărași devenea reședința județului Ialomița. Tot el a fost primul care a scris „Istoria medicinei”. A publicat studii de specialitate în revistele vremii, iar în ziarele „Acțiunea“ și „Pământul“ a publicat cărți despre istoria Călărașiului, Ialomiței și Bărăganului. A fost primul istoric al Călărașiului, a scris prima monografie a orașului, dar documentările sale s-au oprit în anul 1852. Lucrarea sa „Medicina și Farmacia în trecutul Românesc” a fost premiată în 1935 de către Academia Română și l-a propulsat
Pompei Gheorghe Samarian () [Corola-website/Science/334332_a_335661]
-
biografică, poezie, povesti și basme dar și apariții in volume colective de poezie și povestiri. În egală masură activitatea sa publicistică se regasește și în articolele din ziarele și revistele vremii. În anul 2009 a fost inclus în dicționarul ”Scriitorimea Bărăganului”, autor Aurel David iar în 2011 a fost inclus în ”Istoria literaturii postdecembriste”, autor Mihai Marcu. Critica apreciază că a creat un stil nou în creația poetică, minimalismul laconic sau emilismul. Emil Druncea valorifică fiecare experiență umană, convertind-o într-
Emil Druncea () [Corola-website/Science/332554_a_333883]
-
când începe să publice recenzii, note, poezii, impresii de călătorie și texte folclorice culese în peregrinările sale (semnând uneori și cu pseud. Delanesfoia). În anii de studenție semnează publicistică în numeroase periodice din Basarabia, Moldova de peste Prut și Muntenia:Bugeacul, Bărăganul, Cuget moldovenesc, Gazeta Basarabiei, Itinerar, Luminătorul, Pagini basarabene, Poetul, Porunca vremii, Raza, Solia, Suceava, Tribuna tineretului (red.) ș.a. În perioda 1939-1944, chiar în condițiile precare ale războiului, își continuă activitatea publicistică și literară, articolele sale apărând în rev.: Bucovina, Bucovina
Alexandru Bardieru () [Corola-website/Science/334604_a_335933]
-
ciovlica roșcată ("Glareola pratincola"), cocor ("Grus grus"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus"), rândunică de hambar ("Hirundo rustica"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), sfrâncioc-cu-cap-roșu ("Lanius senator"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), ciocârlie de bărăgan ("Melanocorypha calandra"), prigoare ("Merops apiaster"), presură sură ("Miliaria calandra"), gaie neagră ("Milvus migrans"), hoitar alb ("Neophron percnopterus"), pietrar răsăritean ("Oenanthe isabellina"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), pietrar sur ("Oenanthe oenanthe"), grangur ("Oriolus oriolus"), viespar ("Pernis apivorus"), codroș-de-munte ("Phoenicurus ochruros"), ciocănitoarea verzuie
Cheile Dobrogei (sit SPA) () [Corola-website/Science/332403_a_333732]
-
Davidoglu (1956). A cântat în opereta Mascota de Edmond Audran (1944) și rolul principal din comedia muzicală Sfinxul de la Hollywood de Ralph Benatzky (1946). A cântat în filmele Se aprind făcliile (1939 - film care s-a pierdut), România (1947), Ciulinii Bărăganului (1958) și în scurt-metrajul muzical Mic album muzical (filmat în 1958), în care apare cântând piesele Mărioară de la Gorj, În Târgul Moșilor și Salutare, bătrâne București. Maria Tănase se stinge din viață la 22 iunie 1963 din cauza cancerului la plămâni
Maria Tănase, marea dragoste a lui Constantin Brâncuși-102 ani de la naștere by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101805_a_103097]
-
autoutilaje și s-au răspândit 5.368,15 tone material antiderapant, 32,38 tone clorură de calciu și 1,7 tone atica. Condițiile meteo nefavorabile au dus la închiderea următoarelor sectoare de drumuri naționale: DN 21 Brăila — Călărași, DN 21A Bărăganul — Țăndărei, DN 22 Râmnicu-Sărat — Ovidiu, DN 22A Cătăloi — Hârșova, DN 22B Brăila — Galați, DN 22C Cernavodă — Basarabi, DN 22D Măcin — Caugagia, DN 22E Garvan — I.C.Brătianu, DN 22F Horia — Nalbant, DN 23 Nănești—Brăila, DN 23A Gologanu — Ciorăști, DN 23B
Drumuri naționale ÎNCHSE. Lista completă by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103604_a_104896]
-
a Hanului lui Manuc alături de meșterii brașoveni și vei apară apoi șantierul cu prețul vieții, în noaptea plină de spaime și speranțe a intrării Armatei Dunărene în București. În jurul tău vor dansa cadîne cu valuri de matase și fete din bărăganurile Țării Românești, în vreme ce din depărtare va răsună clocot de luptă. Vei iubi. Vei dușmani. Vei păcătui și te vei ierta. Vei ieși din toate acestea obosit, tulburat, schimbat. Vino cu mine!” Simona Antonescu s-a născut la Galați în anul
Despre cărți: „Dacă nu revezi trecutul, nu vezi prezentul și nu prevezi viitorul” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105540_a_106832]