32,586 matches
-
din Arad, Lipova, Reșița, Caransebeș, Lugoj, Orșova, Ciacova și Timișoara. În ultimii ani, acțiunile sociale s-au concretizat în diferite proiecte, demne de menționat fiind cele 12 centre de îngrijire medicală, case de copii de tip familial, cantine sociale pentru bătrâni și familii defavorizate, Azilul de bătrâni de la Ciacova, Azilul de noapte pentru persoane fără adăpost din Timișoara, cantine sociale pentru copii, staționar de zi pentru copii cu handicap. Alături de asociațiile „Caritas“, în activități sociale, dar și educative sau pedagogice, sunt
Agenda2003-14-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280878_a_282207]
-
Orșova, Ciacova și Timișoara. În ultimii ani, acțiunile sociale s-au concretizat în diferite proiecte, demne de menționat fiind cele 12 centre de îngrijire medicală, case de copii de tip familial, cantine sociale pentru bătrâni și familii defavorizate, Azilul de bătrâni de la Ciacova, Azilul de noapte pentru persoane fără adăpost din Timișoara, cantine sociale pentru copii, staționar de zi pentru copii cu handicap. Alături de asociațiile „Caritas“, în activități sociale, dar și educative sau pedagogice, sunt prezente 11 ordine de călugărițe (cele
Agenda2003-14-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280878_a_282207]
-
încă un vis împlinit (Boc 6), dar persistă o întrebare: ce-a avut, domnule, de i-a trosnit așa de rău pe bieții pensionari? După cum îl cunosc eu pe președinte, lovitura n-a fost gratuită. Probabil l-or fi înjurat bătrânii. Hai cu ziarele: Gândul observă că, în timpul manifestațiilor de stradă, Vlădescu a privit pe geamul Parlamentului și a râs de protestatari. Nu mi se par mulți, a spus el, referindu-se la Ku Klux Klanul care a dat foc păpușilor
Ziare, la zi. Menaj în trei cu Licuricii Mari () [Corola-journal/Journalistic/28086_a_29411]
-
cu Pasărea Măiastră: „Adriana Trandafir joacă de mai bine de 10 ani spectacolul „Viața și moartea Mariei Tănase“, un tulburător omagiu adus celei mai minunate Marii românce. L-a jucat la Timișoara pentru publicul elegant și pretențios, dar și pentru bătrânii din azile, la fel cum l-a jucat, dăruin-du-se, la București sau în America, Italia și Canada. Ca o încununare a unei cariere teatrale cu totul excepționale. Și-ntotdeauna parcă i-a fost drumul mai lin în teatru decât în
Agenda2003-14-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280880_a_282209]
-
devenirii sale sufletești și intelectuale. Viziunea să istorista reiese și după cum își clasase opera prin anii 1936, deci în plină maturitate: I Parnasion: Simbolist. Visări păgâne (1912). Eternități de o clipă (1914). Amăgiri (1916). Grădină între ziduri (1919). ÎI Tradiționalist: Bătrânii (1918-1922). Pe Argeș în sus (1922). Satul meu (1925). Biserică de altădată (1925). Limpezimi (1928). III Neoclasic autohton: Caietul verde (1932). Scutul Minervei (1933). Țărm pierdut (1937). IV Poezie pură: Poeme într-un vers, (1935-1936). Nu fuseseră, bineînțeles, atunci incluse
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
V. Voiculescu, Emanoiul Bucuta, Ion Barbu, Tudor Vianu, Vintilă-Rusu Sirianu, Ion Luca Caragiale, Al.O. Teodoreanu, Ion Marin Sadoveanu, Adrian Maniu, Ionel Teodoreanu, Nichifor Crainic, Theodor Solacolu. S-a citit: După melci, Prohod (Ion Barbu), Pustiu, Lumină, Peisaj cosmic (Rusu Sirianu), Bătrânii (Ion Pillat), Grădinăreasa (Ion Luca Caragiale), Strofe pentru vânt, strofe pentru ploaie și Imn soarelui (Ion Minulescu), Domn tânăr (Em. Bucuta). Ion Pillat nu făcea decât să continue tradiția cenaclurilor "Junimii", "Convorbirilor literare", "Salonului" lui Alexandru Macedonski, dar într-o
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
alese. Aceștia au fost clasificați cronologic: I (până la sfârșitul secolului al XVIII-lea); ÎI (de la sfârșitul secolului al XVIII-lea până la 1830); III (de la 1830 până la 1870). Cunoașterea scriitorilor medievali și moderni, ai generației de la 1848, i-au inspirat poemul Bătrânii (1918-1922). Privitor la perioada contemporană Ion Pillat trece în revistă poeții care puteau fi adunați într-o Antologie a Poeziei Române de la moartea lui Eminescu până azi (1889-1939) și pe care o împarte în trei volume: I Înaintașii; ÎI Poeții
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
un interes deosebit tabloului autumnal sugerat prin poeme alese din operele poeților semănătoriști, simboliști și tradiționaliști. Poemele sunt astfel selectate încât fiecare pare a continua și dezvolta melodia și înțelesul celei precedente. În 1918, Ion Pillat începuse să scrie poemul Bătrânii terminat și apărut în 1922 nu numai că expunere a unei arte poetice dar și ca un omagiu adus făuritorilor limbii române de la poeții anonimi populari, la cronicari, la poeții generației de la 1848, la Eminescu și Alecsandri și la câțiva
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
Ea va fi reprezentată de către toți scriitorii pașoptiști, adăugându-i și valoarea documentar-istorică (N. Bălcescu, A Russo). Ideea va reveni la B. P. Hașdeu, ca un argument al romanității și continuității poporului român, în polemică cu Rösler. Autorul Cuventelor din bătrâni este inițiatorul cercetării științifice a folclorului, anticipând metodologia de lucru monografica și comparatista. El delimitează sfera disciplinei, a raporturilor ei cu științele tangente și contribuie la fixarea unei terminologii proprii, punând în circulație însuși termenul de folclor, în accepțiunea lui
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
în spatele vechiului lăcaș... Efectul este fantastic: apropierea celei mai moderne tehnici de spiritualitatea monacală a locului. Cred că nicăieri în lume nu a avut loc, sau nu are loc o asemenea vecinătate fantastică. Punct. Urmează, cea de a doua "tehnică": Bătrînul orb de 82 ani, care semăna cu Michelangelo la bătrînețe. Uitat în pădure de "frați", călugărul orb care taie lemne pentru mănăstire, taie și taie, o zi, două, trei, zi și noapte. Din cînd în cînd se oprește, mănîncă din
Tehnici si tehnici by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17719_a_19044]
-
gospodăreasca a Paștilor, nu-și mai aduseseră aminte de el. Noroc cu Sofronie. Călugărul mai tînăr, care avea grijă de cai și care și bătea toaca. Mi-am adus aminte - dînd de Sofronie - cum îl chema pe cel orb și bătrîn, îl chema Iosaf, Dumnezeu să-l odihnească, dacă n-o tăia ce-o găsi și p-acolo, în lumea de jos... După ce, în cele din urmă, isi aduseseră aminte de el, Sofronie că era mai tînăr, pornise în căutarea lui
Tehnici si tehnici by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17719_a_19044]
-
dacă n-o tăia ce-o găsi și p-acolo, în lumea de jos... După ce, în cele din urmă, isi aduseseră aminte de el, Sofronie că era mai tînăr, pornise în căutarea lui prin pădure. Tot el îl și dusese. Bătrînul dormea, tot pe-acolo unde îl lașaseră. Atîta doar că, în jurul lui, poiana se lărgise. Tăiase tot ce nimerise scuipînd des în palme. Cînd se auzise strigat, se trezise, se frecase la ochi, inutil, printre grămezile de lemne tăiate, si
Tehnici si tehnici by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17719_a_19044]
-
la Köln, apoi la München, I. Negoitescu i-a adresat o sumă de epistole, sub egida amiciției, lui S. Damian, care domicilia la Heidelberg și cu care, de altminteri, se întîlnea periodic. Din unghi biografic, ele reflectă existența de "student bătrîn" a criticuui aflat în ultimul deceniu de viață, care și-a continuat cu febrilitate truda intelectuală, amplificîndu-si opera cu segmente dintre cele mai substanțiale și care, totodată, și-a precizat și intensificat militantismul antitotalitar, la intersecția dintre recalcitranta estetică și
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
a-l provoca la un duel ideologic pe celebrul sau conațional, C. Dobrogeanu-Gherea, încă din timpul vieții acestuia, pe un ton de virulenta, care-i degajă independența posturii. Partizan inițial al unui socialism revoluționar nestăpînit, junele Aderca îl denunță pe bătrînul critic drept un "partizan al aminărilor": "F. Aderca publică în ăCuvîntul liberă un serial în care nedumeririle și obiecțiile sînt afirmate cu rară violență. C.D. Gherea cerceta în interviu relația subiectiv-obiectiv în revoluție. El observa că o dată cu sporirea factorului subiectiv
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
se sfîrșește cu bine, Persida aducînd pe lume un băiețel drăgălaș. Firește, cel dintîi care i-a cerut iertare a fost Natl. Persida decide că băiețelul nou-născut să fie botezat în religia catolică de vreme ce părinții lui au fost cununați ortodox. Bătrînul Hubăr vine la lăuza cu teșchereaua plină, acoperindu-l pe nou-născut cu mulți galbeni. A venit și Mara, care, ne asigură autorul, "Mulțumită, voioasa, omenește fericită nu era decît Mara, care le uitase toate și se perduse cu desăvîrșire în
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
bonus agicola, stremissimus miles și peritus dicerdi, câte ceva din toate astea rezista, si mai ales avem nevoie de mesajul celui ce "nu s-a nascut degeaba" și care "pleacă din viața că de la o casă de oaspeți". Cicero, Cato cel Bătrân sau Despre Bătrânețe, traducere, note și postfața de Ilieș Câmpeanu, Editura Pol Plus, 1998, 92 pag., 9900 lei.
Optimus civis la bătrânete by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17763_a_19088]
-
burlesca a "Titanicului" (Preview/ Previziune), iar ex-poetul Vlad Mireanu, eșuat în critică, rescrie parodic toate piesele lui Shakespeare în urmă dialogurilor cu o imagine a acestuia apărută din senin pe ecranul computerului personal, apoi lupta cu armate de viruși în timp ce bătrînul Will, care îl programează prin instrucțiuni cifrate din spatele ecranului, se metamorfozează, treptat, într-o vampa (Tip of the Day/ Shakespeare și computerele). Și așa mai departe, ca într-o variantă parodica locală a serialului "Zonă Crepusculara". Cauza intervenției "paranormale" și
Lectiile fictiunii virtuale by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/17762_a_19087]
-
întregului, a lucrat, de preferință, în panouri colosale. Scrierile sale monumentale (Istoria critică a românilor, în două volume, Etymologicum Magnum) nu au fost terminate pentru că, pentru a fi încheiate, presupuneau muncă în echipa a unor largi colective. Numai Cuvente den bătrîni, tot lucrare de mari proporții, a fost încheiată. Cum se știe, Hașdeu a fost și un literat. Acest despărțămînt al operei sale trebuia, și el, restituit într-o ediție critică. Misiunea și-a asumat-o dl Stancu Ilin, care, în
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
fie întemnițat, dar hatmanul Luca Arbore, aflînd, îl sfătuiește să fugă, punîndu-se la adăpost. Vremurile erau aspre și abuzul oricînd posibil. Așa se face că nefiind găsit postelnicul, domnul bănuind cum stau lucrurile, îl întemnițează pe nimeni altul decît pe bătrînul Arbore, acoperit de atîtea răsunătoare vitejii. Dar e nevoit să-l elibereze pe data, pentru a conduce o bătălie împotriva tătarilor, care năvăliseră într-un colț de țară. Obida însă a rămas. În casa postelnicului Șarpe rămîne mai mare nepotul
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
lasă impresia unei adunături de disperați: înainte de a se război cu problemele gravissime ale economiei, ei au de luptat cu moartea care le dă târcoale! Sigur că, în sine, un astfel de argument sună penibil - pentru că lumea e plină de bătrâni înțelepți și capabili de fapte mari. E suficient să faci însă bilanțul guvernărilor girate de Ion Diaconescu, Gabriel Tepelea, Ionescu-Galbeni, Lupu, Dejeu și alți feciori vânjoși pentru a percepe întregul ridicol al farsei pe care ne e dat s-o
Pisoii tupamaros by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17841_a_19166]
-
revizuirea tratatului de la Versailles (ceea ce, pentru România Mare, a fost o adevărată catastrofă), prin război (ceea ce au și făcut-o). Puteau, în aceste condiții date, franco-englezii (apoi și SUA) să se alieze cu Germania și Italia, apoi cu Japonia? Pentru bătrînul nostru filosof, cele două totalitarisme erau la fel de periculoase. Dar între două rele preferabila era alianță cu Germania pentru a distruge Rusia bolșevica. (Și în aprilie 1947 mai regretă că Germania a fost înfrînta în război). De aceea, tocmai, a acceptat
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
sa va beneficia de el, curînd dîndu-și seama că, datorită opoziției Moscovei, vă rata și această posibilitate. Europa se împărțea definitiv între cea de apus și cea de est, zidul despărțitor ("cortina de fier") fiind bine întrevăzut, de pe acum, de bătrînul filosof. Bătrîn, cu vederea slăbită, mai lucra. A elaborat, în 1946, un adaos (care era o revizuire și adăugire) la lucrarea să fundamentală din 1927, Personalismul energetic, pe care a citit-o în plenul Academiei, îngrijindu-se să-i fie
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
crengii/ reapare pe albul peretelui" (ibidem). Ca purtător al transcendentei "goale" (echivalent estetic al harului), autorul se anonimizează: "Duminică/ plecat după cafea și țigări/ sînt liber și trist/ pe strada înțesata de copaci și maidane/ în dugheana/ ținută de-un bătrîn ce-abia mai răsuflă/ cer rothmans și jacobs apoi/ la întoarcere/ aud sunete de pian dintr-o casă dărăpănata/ simt brusc că exist/ o durere în gleznă sau în umăr/ a celui ce nu-și mai amintește/ propriul nume" (cîteva
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
ne-ați vîndut, atunci să încercăm noi să ne înțelegem cu rușii". La care, încunostiintat, Churchill a avizat cinic în scris: Nu suntem obligați să-i spunem nimic" și pe un alt raport: "Să ne mai lase în pace acest bătrîn nebun". România a fost, desigur, înșelată. Regretatul N. Carandino mărturisea, în memoriile sale, despre acest episod, la care a cugetat în închisoare, ca în întreaga să convorbire cu Harriman era evident că acesta nu urmărea decît un singur scop: să
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]
-
Negruzzi. Prietenia de o viață a poetului Alecsandri cu Costache Negruzzi, mort, din păcate, la 60 de ani, în 1868 (puțină vreme după reîntoarcerea lui Iacob de la studii) a transferat - cum observă autorul cărții pe care o comentez - prietenia cu bătrînul Costache Negruzzi într-o dragoste filială asupra tînărului nostru junimist. Pentru Junimea și revista ei, la începuturi, această afiliere a bătrînului, acuma, bard Alecsandri a fost o cucerire extraordinar de importantă, conferindu-i prestigiu, legitimitate și onorabilitate în luptele pe
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]