1,995 matches
-
ultima țigară... ca și consecință a implicării tale este natural să îți protejezi corpul împotriva otrăvii reprezentate de continuarea fumatului... observă că atunci când faci această promisiune de a-ți respecta corpul încorporezi un punct de vedere legat de mâncat și băut care reflectă respectul față de corpul tău... Dacă dorești poți folosi același exercițiu pentru a-ți menține greutatea ideală în timp ce îți protejezi corpul de otrava fumatului... Exercițiul este după cum urmează: stai pe scaun sau întins și numeri până la trei... la unu
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
dureroasăă și se pot disocia de ea (de ex. durereaă. Intervenția 59Covorul magic Imaginează-ți că mergi la un picnic, mergi cu persoanele pe care le preferi într-un loc special la un picnic. Ai acolo de mâncat și de băut ceea ce îți place. Poți să le guști și să le vezi...Te bucuri jucându-te cu familia și preietenii. Apoi când ai terminat de mâncat și de băut și de jucat diverse jocuri, vezi un covor care este acolo pe
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
un loc special la un picnic. Ai acolo de mâncat și de băut ceea ce îți place. Poți să le guști și să le vezi...Te bucuri jucându-te cu familia și preietenii. Apoi când ai terminat de mâncat și de băut și de jucat diverse jocuri, vezi un covor care este acolo pe pământ. Este de culoarea ta preferată, moale și neted. Poți să te așezi pe el, sau să te întinzi pe el...imaginează-ți că este un covor magic
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
și, pe deasupra, acestea au debite mici. Vara, cele mai multe dintre ele seacă, acest lucru obligându-i pe localnici să se aprovizioneze cu apă de spălat și pentru animale din topirea zăpezii și ploi (pentru aceasta, fiecare gospodărie are bazine), iar pentru băut să o aducă de la distanțe de până la 3-4 km. Localnicii își câștigă existența în cea mai mare parte, din prelucrarea lemnului. Singurii salariați din comunitate sunt cei câțiva profesori și comercianți. Vara se mai valorifică plantele medicinale și fructele de
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
2); înviorare (2); mîncare (2); multă (2); necesar (2); ocean (2); pahar (2); pîine (2); plăcere (2); răcoare (2); relaxare (2); scăldat (2); supraviețuire (2); transparent (2); udă (2); vin (2); vitalitate (2); -; acid; alcool; amin; apă potabilă; armură; bazin; băut; beau; bidon; bine; Borsec; bunătate; calcar; calm; cantitate; ceai; chiuvetă; clor; continuitate; creație; cugetare; fără culoare; dar; deșert; Dunăre; duritate; energie; esențial; existentă; fiartă; foame; găleată; gheață; gîrlă; grea; H2; hidrogen; hrănire; iaz; incolor; incoloră; indiscutabil; indispensabil; indispensabilă; inundați; iod
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
17); mare (12); obiect (12); bea (10); spartă (9); suc (9); mică (8); sete (8); vin (8); cu apă (6); lichid (6); plină (6); porțelan (6); veselă (6); recipient (5); albă (4); bucătărie (4); cupă (4); lingură (4); sticlă (4); băut (3); a bea (3); cadou (3); de ceai (3); colorată (3); farfurie (3); frumoasă (3); masă (3); mîner (3); roșie (3); ulcică (3); ulcior (3); verde (3); albastră (2); apa (2); de băut (2); bol (2); de cafea (2); caldă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
4); cupă (4); lingură (4); sticlă (4); băut (3); a bea (3); cadou (3); de ceai (3); colorată (3); farfurie (3); frumoasă (3); masă (3); mîner (3); roșie (3); ulcică (3); ulcior (3); verde (3); albastră (2); apa (2); de băut (2); bol (2); de cafea (2); caldă (2); dimineață (2); goală (2); instrument (2); de lapte (2); lichide (2); marmură (2); tare (2); toartă (2); adîncă; alb; de apă; aromă; bătrînețe; de băut apă; din ce bem; bere; borcan; cană
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mamă (9); proaspăt (8); fiert (7); iaurt (7); cald (6); lichid (6); ouă (6); smîntînă (6); băutură (5); gras (5); praf (5); vaca (5); bebeluș (4); capră (4); dimineață (4); foame (4); puritate (4); sănătate (4); vitamine (4); aliment (3); băut (3); cafea (3); crud (3); greață (3); mama (3); oaie (3); prăjitură (3); proteine (3); sănătos (3); sîn (3); stricat (3); de vacă (3); văcuță (3); apă (2); bătut (2); bea (2); bebe (2); cană (2); copii (2); dezgustător (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
repede (2); repulsie (2); de Satana (2); singurătate (2); tot (2); tristețe (2); ură (2); ușurare (2); vinovăție (2); abandonează; acasă; acceptarea greșelii; Adam; admirat; aduna; alta; alungă; amînare; amînat; animal; animale; aruncare; ascuns; atîrna; aur; balerină; de bani; de băut; biblie; blestem; blestema; blîndețe; capotă; cartof; casa; ceva; cîine părăsit; crud; cucuveauă; curaj; curat; curățenie; a da foc; deblocare; deprinderi; desface; despărțește; a despărți; a se despărți; destrămare; dezamăgire; dezlegare; dezlipi; dispare; distanță; a divorța; fără dorință; drăgălaș; da drumul
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); oprire(2); pantalon(2); pantofi(2); parte (2); peste (2); ponderat(2); prăjituri(2); termometru (2); unități (2); volum (2); 1.70; 18; 34; 42; 44; abținere; abuz; ac; activitate; adîncime; albastru; alcool; alerga; analiză; apoi; n-are; de băut; la băut; bea; beți; blugi; bol; botez; bucată; bun simț; calculată; de capacitate; capăt; centimetrică; ceva; chibzuință; clădire; compas; constrîngere; controlat; corector; costum; cumpănă; cumpănit; cumpăt; cupă; la cuvinte; da; decent; degradat; delimitare; determinare; dezamăgiri; diagnostic; dimensiuni; doi; drămuire; dreaptă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); pantalon(2); pantofi(2); parte (2); peste (2); ponderat(2); prăjituri(2); termometru (2); unități (2); volum (2); 1.70; 18; 34; 42; 44; abținere; abuz; ac; activitate; adîncime; albastru; alcool; alerga; analiză; apoi; n-are; de băut; la băut; bea; beți; blugi; bol; botez; bucată; bun simț; calculată; de capacitate; capăt; centimetrică; ceva; chibzuință; clădire; compas; constrîngere; controlat; corector; costum; cumpănă; cumpănit; cumpăt; cupă; la cuvinte; da; decent; degradat; delimitare; determinare; dezamăgiri; diagnostic; dimensiuni; doi; drămuire; dreaptă; dreptate; dulap
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
deshidratat (2); dragoste (2); groaznică (2); hidratare (2); lichid (2); lipsă (2); nevoi (2); puternică (2); saturație (2); simț (2); stare (2); uscăciune (2); viață (2); acum; alcool; alcoolemie; amăruie; ambiție; cu apă; fără apă; apă plată; aprigă; ardoare; arzătoare; băut; de băut; băuturi; a bea apă; beau apă; beție; bidon; buze; cană; carte; de carte; de cola; cumplită; dependență; disconfort; drumeție; dzegust; enormă; esențială; de faimă; fată; fîntînă; foarte; fotbal; frumoase; gol; grea; herpes; instinct; iubire; izvor; înec; înțelepciune; jos
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dragoste (2); groaznică (2); hidratare (2); lichid (2); lipsă (2); nevoi (2); puternică (2); saturație (2); simț (2); stare (2); uscăciune (2); viață (2); acum; alcool; alcoolemie; amăruie; ambiție; cu apă; fără apă; apă plată; aprigă; ardoare; arzătoare; băut; de băut; băuturi; a bea apă; beau apă; beție; bidon; buze; cană; carte; de carte; de cola; cumplită; dependență; disconfort; drumeție; dzegust; enormă; esențială; de faimă; fată; fîntînă; foarte; fotbal; frumoase; gol; grea; herpes; instinct; iubire; izvor; înec; înțelepciune; jos; lac; lapte
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de iuiuba, practic sâmburele unui soi de curmală sălbatică. Luați o linguriță de iuiube cu o cană de apă caldă și beți încet de trei ori pe zi. Alină anxietatea generată de lipsa țigărilor. Dacă încercați să vă lăsați de băut, luați o linguriță de praf de jujube de trei ori pe zi sau ori de câte ori simțiți nevoia de a bea. Luați rădăcină de Pueraria pentru a renunța la alcool. Amestecați 60 g de praf de rădăcină de Pueraria cu o cană
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
minute. Iar într-o zi sau două, sute de persoane vor fi auzit zvonurile („Ai auzit ce i-a spus Lindei șeful ei? Îți vine să crezi așa ceva?”) Zvonurile sunt în mod tradițional răspândite verbal în locații precum locurile de băut cafea sau automatele de sucuri de pe holuri. În plus față de aceste locații, acum se utilizează din belșug mijloacele electronice de comunicare, precum email-ul și, într-o proporție mai scăzută, poșta vocală. Întrucât anumite companii consideră rețelele de zvonuri și
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
alte căi de comunicare pentru a continua. Angajații care nu pot împărtăși informația confidențială și comentariile dezavuate la locul de muncă, fac imediat schimb cu adresele de email de acasă și continuă să comunice în felul acela. Dacă locurile de băut cafeaua sau automatele de sucuri ajung să se dovedească periculoase pentru bârfă, atunci angajații vor schimba rapid strategia și se vor întâlni după orele de program la restaurantele sau cafenelele din jur. Rețeaua zvonurilor și bârfelor se dovedește a fi
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
că pH = 3,45 de unde pornisem. Duritatea apei Duritatea apei este dată, în principal, de suma ionilor de calciu și magneziu prezenți în apă. Apele cu un conținut relativ ridicat de săruri dizolvate sunt ape dure, nu sunt bune de băut, fierb greu legumele, nu fac spumă cu săpunul, provoacă depuneri pe vasele în care fierb, sunt corozive etc. În funcție de tipul de săruri conținut în apă, duritatea ei poate fi: duritatea temporară, dt dată de carbonații acizi de calciu și magneziu
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
cântau, iubeau, se-mbătau, se trezeau și iar o luau de la capăt. Cu mese răsturnate, cu geamuri sparte... Și-i dureau undeva de absențe, de mustrări scrise sau de rețineri din salariu. Mina: Păi atunci hai să ne apucăm de băut. Ilie: Pe dracu'. Ce folos dacă te duci la un șpriț dar gîndul ți-e tot la treburi! Te-mbeți mai mult de griji decît de vin. (se ridică, se plimbă pe podeț, se oprește și se reazemă cu brațele
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
sfințește, întemeiază noua viață, interzice sau eliberează. Astfel, în Bucovina, femeia care trebuie să nască nu are voie să dea apă nimănui pentru că nu va putea naște "până ce acela căruia i-a dat apă nu-i va da apă de băut din pumni" 199. Pentru ca femeia însărcinată să fie tămăduită de "zburător", moașa sau o babă din sat aduce "apă neîncepută", o toarnă într-o căldare, pune nouă feluri de plante la fiert, apoi se spală bolnava, iar apa se aruncă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
prânzul mare, / Când îi pomenesc de furcă, / Stinge lampa și se culcă, / Apoi lunea nu lucrează, / Marția ține sărbătoare, / Miercurea-i de fată mare, / Joia-i pentru dobitoace, / Vinerea că nu se toarce, / Sâmbăta e de lăut, / Duminica-i de băut!"65; " Foaie verde de-un păsat, / Luni, marți, miercuri n-am lucrat, / Că m-am temut de păcat! / Joia-i pentru dobitoace, / Vinerea nu-i bine-a toarce, / Sâmbăta când aș lucra, / Gata-i popa cu toaca, / Stăi, părinte, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
George Banu, obiectul scenografic dominant e ușa, copacul sau scara. La Alexa Visarion e vital paravanul. Și, cum a arătat într-unul dintre primele spectacole Cehov, pietrișul care scîrțîia sub tălpile eroilor, continuat de zahărul care scîrțîia între dinți, înaintea băutului ceaiului. Cu trei cuvinte paravan, pietriș, ceai descrii un spațiu: spațiul cehovian. Pe care, uneori, nu-l descoperi în zeci de cărți și sute de spectacole... În cazul lui Shakespeare, de tânăr căuta raportul subtil între cap și coroană. "Richard
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
căpătat de pomană, că Dumnezeu îți trece banii în numă rul „arginților“, și-ți merge rău. Arhanghel Cînd un mort trece pe drum, cei ce au casele pe mar ginea drumului aruncă căni de apă din vasul cu apă de băut spre biserica unde merge mortul, sub pretext că arhanghelul care a luat sufletul acestui om își spală sabia în vasul lui cu apă. Arici E păcat să omori ariciul, pentru că el a urzit pămîntul sau l-a măsurat. Dacă ai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se dea aceluia să bea din el, zicînd: „Așa să beie N. rachiu, cum a băut mortul“ - și respectivul în veci nu va mai bea rachiu. Se crede că dacă pe cineva nu-l poți dezbara cu nici un mijloc de la băutul rachiului, să ieie o inimă de țarcă*, s-o usuce, s-o frece și să i-o deie de băut cu rachiu; apoi el de si gur că nu va mai bea rachiu. Ploșniți pisate și puse în rachiu, bun
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
veci nu va mai bea rachiu. Se crede că dacă pe cineva nu-l poți dezbara cu nici un mijloc de la băutul rachiului, să ieie o inimă de țarcă*, s-o usuce, s-o frece și să i-o deie de băut cu rachiu; apoi el de si gur că nu va mai bea rachiu. Ploșniți pisate și puse în rachiu, bun să beie acela care vrea să se lese de rachiu. Se crede că un bețiv se poate dezbara de urîta
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că o femeie se trudește de naștere, pentru că femeia atîtea ore nu va putea naște, cîți oameni vor ști. Să nu dea nimeni apă femeii îngreunate, căci nu va putea naște pînă ce acela nu-i va da apă de băut din pumni. Femeia în poziție să nu toarne apă de spălat pe mînile cuiva, căci la facere nu va putea naște pînă ce nu va bea apă din pumnii aceluia căruia dînsa i-a turnat apă. Dacă intră cineva pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]