1,481 matches
-
vorbim însă de forme nu înțelegem altceva decât legile și determinările actului pur care ordonează și produc o însușire simplă"43. Deci forma este o lege a mișcării interioare a naturii. După aceleași două perspective ale teoreticului și ale practicului, Bacon împarte și științele. De științele teoretice ține metafizica, ce are drept scop cercetarea formelor: "Cercetarea formelor, care sunt (după felul și legea lor) eterne și nestrămutate, constituie metafizica"44. Numind formele "eterne și nestrămutate" nu înseamnă că acestea sunt transcendente
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
44. Numind formele "eterne și nestrămutate" nu înseamnă că acestea sunt transcendente, neaparținând unei lumi inteligibile, ci doar că nu sunt supuse transformării materiei, ele fiind legi (denumiri) date acestor transformări. De exemplu, când numește mișcarea drept "formă a căldurii", Bacon are în vedere mișcarea particulelor de bază, care este un proces etern, o lege cosmică. Pornind de la relația teoretic practic Bacon realizează o clasificare a științelor. Magia este știința practică ce se subordonează metafizicii, pentru că ea urmărește relația om-univers, mișcarea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
supuse transformării materiei, ele fiind legi (denumiri) date acestor transformări. De exemplu, când numește mișcarea drept "formă a căldurii", Bacon are în vedere mișcarea particulelor de bază, care este un proces etern, o lege cosmică. Pornind de la relația teoretic practic Bacon realizează o clasificare a științelor. Magia este știința practică ce se subordonează metafizicii, pentru că ea urmărește relația om-univers, mișcarea unuia către celălalt, atracția dintre ei. Tot științelor practice le aparține fizica, care studiază "procesul ascuns" și "structura ascunsă". Scopul fizicii
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a lumii prin care se asigură unitatea acesteia. Este definiția veșniciei mișcării. În concluzie forma este o lege a naturii, legea mișcării interioare a atomilor. Prin cunoașterea acestei legi se poate interveni în interiorul naturii, putându-se transforma substanțele. Prin formă Bacon a introdus în discursul epistemic, ceea ce va purta numele de lege a naturii, lege a cărei cunoaștere va reprezenta scopul științei pentru întreaga perioadă modernă. 3.3. Clasificarea științelor - începutul științei moderne 46 3.3.1. Importanța definiției și clasificării
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ce le descriau înainte și nu în ultimul rând o dezvoltare metodică cu privire la cunoaștere. Această direcție este continuată și în perioada Evului Mediu prin încercările de a realiza enciclopedii ale cunoștințelor omenești realizate de Averroes, Albert cel Mare sau Roger Bacon. Toate acestea nu urmăresc a construi sinteze ale științelor ci cea a științei dezvoltând o imaginea unitară asupra lumii. Până la Bacon se cunoșteau trei criterii după care erau clasificate științele. Primul și cel mai cunoscut este cel folosit de Aristotel
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Evului Mediu prin încercările de a realiza enciclopedii ale cunoștințelor omenești realizate de Averroes, Albert cel Mare sau Roger Bacon. Toate acestea nu urmăresc a construi sinteze ale științelor ci cea a științei dezvoltând o imaginea unitară asupra lumii. Până la Bacon se cunoșteau trei criterii după care erau clasificate științele. Primul și cel mai cunoscut este cel folosit de Aristotel. El împarte științele în științe teoretice, practice și poetice. Științele teoretice sunt matematica, filosofia primă și fizica, cele practice etica și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Ea avea la bază ordinea în care Dumnezeu a creat lumea, după Geneză 57. În acest context putem vorbi de exemple despre științele primei zile sau despre cele ale zilei a patra. Lucrarea a cărui proiect ambițios l-a realizat Bacon Restauratio magna nu reprezintă doar o enciclopedie a tuturor cunoștințelor, cât o încercare de a modifica întregul demers științific. Întoarcerea de la știința veche se poate realiza doar pe baza unui astfel de proiect. Acesta începe cu prezentarea tuturor cunoștințelor existente
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Scientiorum. Aici se face trecerea de la unicitatea științei la diviziunea acesteia. Întocmirea unei hărți a tuturor științelor cunoscute până la el, este un pas foarte important în structurarea științelor moderne, pentru că se face trecerea de la cunoaștere spre știință organizată în interiorul ei. Bacon nu se oprește la a face o clasificare a tuturor științelor, ci el face și o critică și o completare a lor. El reordonează astfel întregul demers științific ducându-l înspre o nouă formă de abordare a științei. Clasificarea științelor
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Se pare că Hegel nu a ținut seama și de noutatea criteriilor și de faptul că aceste noi criterii duc la concluzii noi, la numirea de științe necunoscute până atunci și implicit la o reorganizare a tuturor cunoștințelor. Clasificarea lui Bacon face trecerea spre știința modernă prin enunțarea existenței și dezvoltarea unor entități teoretice și practice independente unele de altele. Dar această clasificare nu se realizează în sensul ordonării unor științe deja existente, ci în spiritul organizării cunoștințelor într-o nouă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nouă structură. Aceasta se realizează în spiritul credinței într-o imagine unitară a cunoașterii. Astfel el folosește în loc de distributio, cuvânt folosit în mod obișnuit în astfel de clasificări, termenul partio. De exemplu, în introducerea la Instauratio Magna, numită Distributio operis, Bacon numește prima parte a operei sale Partiones scientiorum 59. Verbul folosit, partior, -tiri, -titussum înseamnă "a distribui, a împărți"60 și este utilizat pentru a denumi operația de distribuire, de împărțire. Putem vorbi despre o împărțire a științei, și nu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Partiones scientiorum 59. Verbul folosit, partior, -tiri, -titussum înseamnă "a distribui, a împărți"60 și este utilizat pentru a denumi operația de distribuire, de împărțire. Putem vorbi despre o împărțire a științei, și nu despre o clasificare a științelor. Francis Bacon vede știința ca pe ceva unitar, ca pe o mathesis universalis în care științele sunt părți ale întregului. 3.3.3. Clasificarea științelor din De Dignitate et Augmentis Scientiorum un început al modernității Clasificarea pe care o realizează Bacon în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Francis Bacon vede știința ca pe ceva unitar, ca pe o mathesis universalis în care științele sunt părți ale întregului. 3.3.3. Clasificarea științelor din De Dignitate et Augmentis Scientiorum un început al modernității Clasificarea pe care o realizează Bacon în de Of the Proficence and the Advancement of Learning (1605) dezvoltată ulterior în varianta latină De Dignitate et Augmentis Scientiorum (1623) este cea mai amplă realizată până la sfârșitul modernității. Criteriul după care Bacon face această împărțire a științelor este
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
modernității Clasificarea pe care o realizează Bacon în de Of the Proficence and the Advancement of Learning (1605) dezvoltată ulterior în varianta latină De Dignitate et Augmentis Scientiorum (1623) este cea mai amplă realizată până la sfârșitul modernității. Criteriul după care Bacon face această împărțire a științelor este reprezentat de facultățile intelectului uman: memorie, imaginație și rațiune 61. Modul în care este structurată știința este important și pentru dezvoltarea metodică pentru că prima parte a științei se ocupă de acumulare experiențelor trecute, cea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Aceste ramuri ale istoriei naturale vor inspira nașterea de științe noi, cum ar fi astronomia, meteorologia, biologia, geologia, etc. Chiar dacă existau studii care țin de aceste științe, ele nu erau suficiente pentru a constitui o ramură științifică. Modul în care Bacon a prezentat științele a schimbat mult direcția de cercetare a acestora. Putem vorbi aici de o formă de evoluționism baconian. Filosoful englez își începe prezentarea cu regiunile cerești, terminând-o cu cea a animalelor. Se pare că aici a preluat
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
una normală pentru acea perioadă, cea de a doua putea fi considerată, nu numai îndrăzneață ci, chiar scandaloasă. Anomaliile erau considerate drept pedepse divine și alcătuiau un subiect tabu. Încercarea de a realiza o istorie a acestora era de neconceput. Bacon a constituit prima istorie a anomaliilor pe care le considera ca importante pentru identifica adevărata cauză a lucrurilor. Variațiile pot să arate modul în care prin anumite excepții pot fi găsite legile după care funcționează natura. Existența abaterilor este indiscutabilă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
regulilor. c) istoria producțiilor artificiale (Historia arteium, sive mechanica) Istoria naturii înlănțuite sau a artelor mecanice. Este partea care ar trebui să reprezinte inovațiile și descoperirile de până la el. Trebuia, de asemenea, să urmărească și folosirea lor spre binele științei. Bacon considera că există inovații care au schimbat cursul istoriei, cele mai importante fiind busola, tiparul și praful de pușcă. Fiecare dintre acestea a reprezentat o cotitură pentru civilizație: busola a schimbat modul în care era percepută arta navigației, scoțând navele
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
privite cu circumspecție. Dacă istoria naturală constituia o noutate în sine, istoria civilă exista într-o stare incipientă încă din antichitate. Cronicile de la curte, operele literare cu caracter istoric, dar și de aventuri existau și erau foarte importante în epocă. Bacon introduce anumite caracteristici care ar fi trebuit să transforme istoria dintr-un demers poetic în știință. Istoria politică (civilă) urmărește viața publică și cea civilă, faptele istorice așa cum stau ele. Datele obținute trebuie să prezinte faptele într-un mod obiectiv
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
să prezinte faptele într-un mod obiectiv, imparțial. Această parte a istoriei baconiene poartă astăzi numele de istorie. Sursele ce trebuie folosite de istorie sunt: memoriile (fie comentariile unui eveniment, fie descrierea acestuia) cronici, biografii, relatări, antichități. Prin includerea antichităților, Bacon va pune bazele unei noi ramuri ale istoriei, arheologia. Istoria politică studiază plinătatea vieții, dar urmărește numai datele importante, fără a se opri la viața oamenilor de rând. Ea poate fi considerată și ca precursoarea politologiei, pentru că viața politică este
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Ea poate fi considerată și ca precursoarea politologiei, pentru că viața politică este cea care face istoria. Acțiunile marilor puteri și ale marilor oameni politici indică drumul ce-l are de urmat istoria. Aceasta este urmată de istoria ecleziastică (a bisericii). Bacon urmărește istoria Bisericii Creștine de la începuturi până la el, dar nu consideră începutul bisericii a fi nașterea lui Iisus Hristos, ci apariția lumii. Respectând tradiția bisericii anglicane, el include Vechiul Testament ca tradiție a creștinismului, Noul Testament fiind o împlinire a acestuia. Istoria
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
împărțită în: narativă, dramatică și parabolică. Poezia reprezintă un refugiu din lumea imperfectă în care trăim, prin ea creându-se o lume ideală în care omul se poate retrage ori de câte ori lumea reală nu-l mulțumește. Poezia are un rol cathartic, Bacon nepunând în antiteză științele imaginației cu cele ale rațiunii, ci în complementaritate. Atât poezia, cât și istoria constituie un ajutor dat științelor raționale. Științele rațiunii sunt cele mai numeroase și cele mai importante. Istoria are rolul de a aduna informațiile
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
feluri: naturale și supranaturale. Cauzele supranaturale sunt cele care au dus la crearea naturii, cauze primordiale de care se ocupă teologia. Este pentru prima dată când se operează o asemenea separare între științe și teologie. Pornind la principiul dublului adevăr, Bacon considera că științele nu trebuie să se amestece în domeniul teologiei, caz în care apar ereziile, și nici teologia în domeniul științelor naturii, situație în care pot apărea fantasme conducând la o îndepărtare de cunoaștere. Această separare este făcută într-
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Galileo Galiei este obligat să-și retracteze teoriile sale heliocentrice. În sânul bisericii protestante se dezvoltă curente radicale care cenzurează teoriile științifice, atât cât îi stătea în putință. Trebuia lămurit rolul științelor și acela al religiei în gândirea umană, iar Bacon părea cel mai în măsură să facă acest lucru. El era un cunoscut filosof al naturii, dar și un bun credincios 64, deci putea rămâne neutru. Dar dincolo de această neutralitate separarea realizată de Bacon privește și reversul medaliei. Știința nu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
al religiei în gândirea umană, iar Bacon părea cel mai în măsură să facă acest lucru. El era un cunoscut filosof al naturii, dar și un bun credincios 64, deci putea rămâne neutru. Dar dincolo de această neutralitate separarea realizată de Bacon privește și reversul medaliei. Știința nu trebuie să se interfereze cu religia, astfel că pentru că știința nu se interpune în domeniu teologiei, nici teologia nu ar trebuie să se interpună în cadrul științei separarea trebuie să fie totală astfel ca fiecare
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
domeniu teologiei, nici teologia nu ar trebuie să se interpună în cadrul științei separarea trebuie să fie totală astfel ca fiecare să se dezvolte în măsura în care este posibil acest lucru. Anglia era țara cea mai liberală din punct de vedere religios, așa că Bacon nu putea fi judecat pentru ceea ce scria. Religia anglicană era o religie a echilibrului și, în plus, nu mai avea puterea să intervină în domeniul științelor. Bacon face această separare ca un om de știință și un judecător imparțial, separându
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lucru. Anglia era țara cea mai liberală din punct de vedere religios, așa că Bacon nu putea fi judecat pentru ceea ce scria. Religia anglicană era o religie a echilibrului și, în plus, nu mai avea puterea să intervină în domeniul științelor. Bacon face această separare ca un om de știință și un judecător imparțial, separându-le și avertizându-le pe fiecare dintre ele că trebuie să se ocupe doar de domeniul propriu de cercetare. Această împărțire este asemenea unei împroprietăriri a științelor
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]