5,096 matches
-
o vamă a rezistenței românești în istorie (ultimul episod a aparținut lui Tudor Vladimirescu), o vamă a culturii înduhovnicite (manuscrise și cărturari vestiți). Ei bine, toate acestea și multe altele se leagă de Mânăstirea Cozia, cea cântată în poeme și balade, cea vizitată în tot timpul anului, cea fotografiată mai abitir decât orice obiectiv duhovnicesc celebru. Cu alte cuvinte, așadar, În documentul din 1 iunie 1421, după trei ani de la moartea Domnitorului Mircea cel Mare, fiul său Radu Voievod, zice: «Cu
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
pe tema, mai ales că suntem întâmpinați de o tânără și foarte zâmbitoare doamna (aveam să aflăm mai tarziu, coproprietara fermei, fiica domnului care ne transportase cu mașina). Având ea un nume foarte frumos cu sonorități ce amintesc de vechile balade: Ilaria Lensi. Însă nu numele ci modul de a fi al celor doi stârnea o oarecare mirare printre noi, cei obișnuiți cu un alt fel de a fi al proprietarilor! Aflăm, într-o scurtă alocuțiune, de la simpatică noastră amfitrioana, pe
DA! SÂNGELE DOMNULUI FACE MINUNI! / SI ! SANGUE DEL SIGNORE FA MIRACOLI ! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344518_a_345847]
-
cauți, stâncă? O lume mă-nconjoară și lumea-aceasta multă Mă tot împarte-n clipe cu vise-ngenunchiate, Dar cum să știi tu, oare, când grija ta n-ascultă Un vocativ de lacrimi și patimi conjugate? În casa mea se cântă balada primăverii Și timpul cu o noapte necunoscută încă... Aici mă scrie versul, pe lacrima tăcerii... Eu, cel aproape nimeni... în veghea mea adâncă... Sunt doar un om. Și omul înconjurat de lume, Doar înaintea morții e-o faptă fără nume
FAPTĂ FĂRĂ NUME de MARIANA KABBOUT în ediţia nr. 856 din 05 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348002_a_349331]
-
Cu ce se mănâncă? Cu pâine vopsită, cică neagră, sau cu icre înnegrite cu cerneală! Cam asta este tradiția „produsului românesc” Produsul românesc este ceva (cam mult) mai scump dar este de calitate (îndoielnică)! Da! Iubesc și „manelele”. Doine și balade nu mai există. S-au epuizat! A iubi, iubire. Verb de a treia sau cine mai știe a câta. Oare ce semnificație poate avea? Iubesc pe mămica fiindcă-mi dă bomboane. Nu și pe tătic care mă mai trage de
IUBIREA !? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348047_a_349376]
-
rece,/nu m ă-ntreba câți ani am,cum arăt,/ Bântuit de un spasm epileptic,/sufletul mi-e ca un galben schelet.Poetul,totuși, cunoaște frecvente interludii de scăpărări de lumină,pe care le putem lua ca edenice,atunci scrie Balada celor 26 și Drumul meu.Poezia eseniană refuză happy-end-ul.Puterea ei magică rezistă în sinceritate,fiind poezie de confesiune dureroasă,tocmai de aceea edenul nu prea își găsește locul și datorită lipsei visului frumos.Există un conflict fundamental între structura
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348050_a_349379]
-
Poem din file vechi de cronici - burgul. În Schei devreme soarele răsare, Aici sosește mai târziu amurgul Și își strunește cu mândrie murgul Oricare „jun” pe drum de sărbătoare. Un Mureșan sunat-a „Deșteptarea”, Iar Pann face tiparniță și școală, „Balada Lunii” tot colindă zarea, Iar vremea ce se scurge-așa domoală Înalță mărturii netrecătoare - Chiar o Biserică turnată-n smoală. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Plai / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 314, Anul I, 10 noiembrie 2011
PLAI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348179_a_349508]
-
îmbrăcăm în fulgi Dumnezeu Însuși cu goarna semn să-ți dea unde să fugi tu femeie de zăpadă să-ți sparg sânii ca pe nuci îngerii din cer să cadă Vai femeie de zăpadă Dumnezeu iarăși cu goarna viscolește o baladă hai să ne jucăm de-a iarna Să ne dezbrăcăm de fulgi din carne ninsori să-mi smulgi poezie de Hai să ne-mbrăcăm în fulgitu femeie de zăpadăsă-ți sparg sânii ca pe nuciîngerii din cer să cadăVai femeie de
IARNĂ-N DOI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347559_a_348888]
-
prin alei se plimbă triști păunii Cadâne moi cu lungi și grele funii Târăsc prin ierburi leneșe calești. La geamuri vergi albastre străjuiesc Și prin odăi, din amfore rotunde Un fum verzui desbracă și ascunde Bazine cu făpturi ce dănțuiesc.” Balada și conturul baladesc în lirica lui de confesiune directă intervin ca un punct de cristalizare și, deopotrivă, ca o modalitate de disciplinare a discursului poetic de tip schiller-ian. Gradația sentimentului se realizează prin volute largi, culminând cu strofe de o
RADU STANCA-UN CNEAZ VALAH LA PORŢILE SIBIULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347600_a_348929]
-
În fiecare Rugă aprinsă de har sunt Psalmii de lumină ai Fecioarei, Psalmii de Dor ai Femeii și Psalmii de jertfă ai Mamei. În Focul fiecărei Femei se aprind de lumina cântării dealurile și câmpiile, munții și izvoarele, doinele și baladele, cerul și pământul, soarele și stelele, luceafărul și dragobetele. În Dorul fiecărei Mame se întrupează Cuvântul lui Dumnezeu, se oglindește frumusețea Fecioarei Maria, se cuminecă Sfinții Neamului, se înfașă toate graiurile nerostite, se rostesc toate legănările din vis, gânguresc toate
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
ne iubi a fost atât de-aproape în toamna aceasta atât de-mbătătoare în culori știam că ești acolo că m-aștepți sub ploaia de frunze (să-mi cânți așa cum numai tu știi să o faci prin șoapte la urechi balada desfrunzirii ... ) aș fi vrut să mă întâmpini la poarta inimii cu brațele deschise să mă îmbrățișezi și să mă săruți să treci cu mine pragul logodirii ... iar eu aș fi venit spre tine desculță de mândrie cu pașii mei despleticiți
ELEGIE PENTRU O DORINŢĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347696_a_349025]
-
vieții. Dintr-o scoarță de copac Simt cum ramurile tac, Iar din muguri de lumină Cum se naște-o rădăcină. Pe aripă de cocor Gândul meu e călător. Zbor prin clipe efemere Să dau ceasului putere. Plâng în doine și balade Când tarâna parcă arde, Mă preling într-un izvor Ca să scap de al meu dor. Aud clopotul tăcerii Prevestind ziua Învierii Mă botez în duh și apă Doar lumina ne mai scapă. Văd o flacără plăpândă, Clipa asta-i muribundă
TRECĂTOR de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350104_a_351433]
-
a Centrului Cultural Român la Beijing ar putea avea loc în luna aprilie a acestui an. Studenții chinezi care învață limba română au recitat poezii din Mihai Eminescu, atât în română, cât și în chineză și au interpretat la vioară Balada lui Ciprian Porumbescu. Nota noastră: De pe un dvd, a recitat actorul craiovean Emil Boroghină! ------------------------------------------------ Text și foto: Radio China Internațional Referință Bibliografică: Rexlibris Media Group - MIHAI EMINESCU OMAGIAT LA CATEDRA DE LIMBA ROMÂNĂ DIN BEIJING / Rexlibris Media Group : Confluențe Literare
MIHAI EMINESCU OMAGIAT LA CATEDRA DE LIMBA ROMÂNĂ DIN BEIJING de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350140_a_351469]
-
în jurul căruia gravitează prozele din cuprins), seria de eseuri - fuzionând idei de psihologie, sociologie ori de filosofie - este punctată (inițial, median și final) cu câte o proză ficțională din seria interpretărilor speculativ-antropologice de mituri și legende populare (aici fiind vizate baladele "Monastirea Argeșului" și "Miorița"), serie de autor începută odată cu cartea "Întoarcerea fratelui risipitor" (Editura Europress, București, 2014). Volumul de față aduce cititorului un amalgam de provocări pentru minte și pentru inimă, într-un melanj ...
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/350162_a_351491]
-
în jurul căruia gravitează prozele din cuprins), seria de eseuri - fuzionând idei de psihologie, sociologie ori de filosofie - este punctată (inițial, median și final) cu câte o proză ficțională din seria interpretărilor speculativ-antropologice de mituri și legende populare (aici fiind vizate baladele "Monastirea Argeșului" și "Miorița"), serie de autor începută odată cu cartea "Întoarcerea fratelui risipitor" (Editura Europress, București, 2014). Volumul de față aduce cititorului un amalgam de provocări pentru minte și pentru inimă, într-un melanj pastelat, susținut pe tot parcursul de
DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350157_a_351486]
-
eseuri din cuprinsul viitoarei cărții să fie "punctată" simetric (inițial, median și final) cu câte o proză ficțională din astfel-născuta serie a interpretărilor speculativ-antropologice de mituri și legende populare: pentru că, da, între timp am reușit trei 'randări' în proză ale baladelor "Mânăstirea Argeșului" și "Miorița". Incongruența 'dou ă balade - trei proze' se explică prin aceea că prima legendă mi-a inspirat două povești: una dedicată lui Manole, cealaltă Anei. Nepremeditat. ) Iar pentru mine, apropo de inedita (și oarecum riscanta) sintagmă 'speculativ-antropologic
REINTERPRETĂRI DE MITURI ŞI LEGENDE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350158_a_351487]
-
simetric (inițial, median și final) cu câte o proză ficțională din astfel-născuta serie a interpretărilor speculativ-antropologice de mituri și legende populare: pentru că, da, între timp am reușit trei 'randări' în proză ale baladelor "Mânăstirea Argeșului" și "Miorița". Incongruența 'dou ă balade - trei proze' se explică prin aceea că prima legendă mi-a inspirat două povești: una dedicată lui Manole, cealaltă Anei. Nepremeditat. ) Iar pentru mine, apropo de inedita (și oarecum riscanta) sintagmă 'speculativ-antropologic', imersiunea în acele pove ști a fost precum
REINTERPRETĂRI DE MITURI ŞI LEGENDE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350158_a_351487]
-
și fără a se ascunde îndărătul falsei modestii, recunoaște că nu e nici pe departe deținătorul adevărului absolut (în opinia sa existând o sumă de adevăruri și nu unul singular), nici atunci când, preluând două dintre miturile fondatoare ale poporului român (Balada Meșterului Manole și Miorița), ficționalizează abundent creând variantele sale la variantele deja existente (de unde și adevărul sau realitatea ficțiunii), nici când, schimbând radical metoda, discursul și stilul, își formulează propriile opinii în eseuri cu caracter științific (e vorba aici de
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
al științei, aceasta are în centru omul. La fel, pornind de la realitatea obiectivă (pe care nu o contestă), Don Quijote și Mircea Băduț construiesc pe scheletul acesteia viziunea proprie asupra realității. Cum detectăm donquijotismele-"rătăciri" ale lui Mircea Băduț? În cazul baladelor Meșterul Manole și Miorița (ambele creații populare, cu autor necunoscut, circulând în multiple variante), ficțiune pură, autorul pleacă de la o bază cunoscută urmărind povestirea (până la un punct), după care se abate de la textul original intervenind cu varianta sa, deci ficționalizînd
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
mare, acțiunea baladescă fiind aceeași cu cea binecunoscută), cât la nivel lexical, având propriul discurs, propriile replici, propriile memento-uri și reconfigurări ale realității ficționale baladești, caz în care mistificarea "povestașului" Mircea Băduț, ținând cont de caracterul "mincinos"-ficțional al baladei și de gradul mare de libertate, este una permisă. De cealaltă parte, în cazul eseurilor științifice, libertatea de mișcare în interiorul textelor se reduce drastic datorită supunerii la normă, la canon și la rigorile demonstrației, Mircea Băduț nepermițându-și denaturarea și
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
de un anume rigorism. Indiferent de domeniul abordat și de amploarea "rătăcirii", Mircea Băduț se ia foarte în serios în demersul său antropocentric. Deloc întâmplător, volumul 'Donquijotisme antropolexice' este "flancat" de două evaziuni ale autorului în domeniul baladescului, respectiv în Balada Meșterului Manole și în Miorița (aici purtând numele de Manoli și de Mioara-mică). Constatarea aceasta se bazează pe faptul că ficțiunea îi permite autorului un grad sporit de divagare (de unde și abaterea de la baladescul "clasic" și inserarea unei viziuni "moderne
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
rătăcite, adoptată de un preot, fascinantă prin misterul ascuns în ochii-i ireali). Tot în spiritul noutății aduse de Mircea Băduț în viziunea sa baladescă este povestea spusă din perspectiva naratorului Timus, ucenic al lui Manoli. Prin divagațiile sale de la baladele cunoscute (aici nu zidurile nu se încheagă, ci complicatul acoperiș de pe care Manoli își va găsi, într-un final, pieirea, după ce-și va fi salvat - într-un acces de altruism suprem, dar și din încăpățânarea de a nu-și
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
suprem, dar și din încăpățânarea de a nu-și abandona opera - întreaga echipă care nu-l merită) și prin accentul pus pe valențele antropocentrice, Mircea Băduț destructurează un mit, demitizează deliberat. Jocul de idei caracterizează și versiunea Mioara-mică, inspirată de balada Miorița. Povestea e relatată din perspectiva naratorului cioban moldovean extrem de receptiv la aspectul antropocentric. "Saga" sa diferă de textul de bază, în sensul că variantei donquijotești propuse de Mircea Băduț îi lipsește tema inițială a complotului ciobanilor vrâncean și ungurean
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
se limitează doar la a le expune telegrafic, ci își încearcă demonstrații, pune întrebări, provoacă, invită la dezbatere de idei. Uneori, explicația pur științifică se îmbină cu explicația pe înțelesul tuturor. Pentru a menține suspansul, în cazul eseului pe marginea Baladei Meșterului Manole, Mircea Băduț își întrerupe deliberat textul, pentru a-l continua câteva zeci de pagini mai încolo, nu înainte de a insera speculațiile sale de factură științifică. 'Donquijotismele antropolexice' iau în cătare și destructurarea basmului (a se vedea Fot-Frumos și
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
cai năzdrăvani Cu care zboară spre hotare zeiești Pe frunțile lor luminate un râu Curge în valuri împărătești ca lanul de grâu dat in copt Pletele galbene-n joc Da! Ei sunt cu noi dintotdeauna aici Cu pietrele, opaițele, altarele Baladele îmiresmate cu dor Doinele izvodite din lacrimi Reintrupate in cuvinte Graiul ... Cu dansul acesta unic, bărbătesc In care chiar și clopoțeii râd și cântă Din timpuri imemoriale strămoșești Spre care gândurile în hore strălucesc Esența n-a pierit, ea se
CĂLUŞARII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362033_a_363362]
-
și de aceea, ele nu se cercetează, ele se ascultă. Precum nici dragostea cea mare nu se încearcă, nu se depozitează ci se trăiește pe loc! Epicul haiducesc, eroic, epicul satiric, despre trândăvie, beție, prostie, recitativul melodic, stilul declamat, doina, balada, cântecele bătrânești, de legendă, de tradiție, lumești, înveselitoare, cântări cu strigături... firul de poveste al unei mari varietăți de genuri și teme nu l-a lăsat indiferent pe Constantin Enceanu. Întinderea și valoarea repertoriului acestui cântăreț oltean nu sunt măsurabile
CONSTANTIN ENCEANU. SPRE PROFUNZIMEA ŞI CULOAREA DRAGOSTEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365956_a_367285]