2,242 matches
-
-feminine pierdute de eroină nu au dispărut fără urmă (simptom al tenacității lor), ci au supraviețuit, fiind anexate la cele războinico- - masculine ale eroului. în varianta românească a legendei (cea de la începutul seco- lului al XVII-lea), relația erotică dintre balaur și fecioară este în mod expres formulată. În vederea expunerii prințesei pe malul iezerului în care sălășluiește zmeul, împăratul își „podobește” fata „cu aur și cu argint, ca și la nuntă” și-i spune : „O, dragă fiica mea, [...] zmăul hi-va
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sexuale a monstrului”. În legenda de mai sus, motivul mitic originar a supraviețuit ca atare, în altele însă, el a fost înlocuit complet sau parțial cu forma coruptă și mai recentă a motivului. Într-o legendă bănățeană, „la o fântână, balaurul mănâncă în fiecare zi un chip de fată mare, după ce o iubește” ; iar într-un basm rusesc, „Zmeul a apucat-o pe fata de împărat și a târât-o în bârlogul lui, dar de mâncat n-a mâncat-o ; tare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fata de împărat și a târât-o în bârlogul lui, dar de mâncat n-a mâncat-o ; tare frumoasă era, așa că a luat-o de nevastă” (116). Semnificativ este și faptul că, de regulă, cu fata nu se mai căsătorește balaurul, ci eroul care l-a răpus. Dar ideea „căsătoriei” a supraviețuit. Un alt element erotic din economia legendei este dezlegarea brâului de pe talia fetei (formă simbolică a nudității) și apoi legarea balaurului cu acest brâu. Este un act prin care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de regulă, cu fata nu se mai căsătorește balaurul, ci eroul care l-a răpus. Dar ideea „căsătoriei” a supraviețuit. Un alt element erotic din economia legendei este dezlegarea brâului de pe talia fetei (formă simbolică a nudității) și apoi legarea balaurului cu acest brâu. Este un act prin care monstrul este îmblânzit, lipsit de putere, „supus” erotic. Cu alte cuvinte, este „legat” pe cale magico-erotică. în favoarea acestei interpretări simbolice este suficient să amintesc legenda legării dragonului Tarasque de către Sf. Martha, legendă din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
remediu magico-erotic al fetelor împotriva zburătorului), fie de „brâul fecioarelor” (simbol vesti- mentar al castității, care era dăruit mirelui în preajma nunții) (117). Privite fiind din perspectiva acestor arhaice valențe magico-erotice ale brâului, gestul sfântului militar de a purta el însuși balaurul în lesă (ca în balada germană) și, mai ales, acela de a lega balaurul cu propriul său brâu (ca în versiunea românească a legendei) devin cu atât mai insolite și mai lipsite de sens. Pierzându-și semnificațiile mito-rituale și magico-simbolice
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
castității, care era dăruit mirelui în preajma nunții) (117). Privite fiind din perspectiva acestor arhaice valențe magico-erotice ale brâului, gestul sfântului militar de a purta el însuși balaurul în lesă (ca în balada germană) și, mai ales, acela de a lega balaurul cu propriul său brâu (ca în versiunea românească a legendei) devin cu atât mai insolite și mai lipsite de sens. Pierzându-și semnificațiile mito-rituale și magico-simbolice (existente în tipul 2 357Labirintul. Un monstru arhitectonic al legendei), este firesc ca gestul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
propriul său brâu (ca în versiunea românească a legendei) devin cu atât mai insolite și mai lipsite de sens. Pierzându-și semnificațiile mito-rituale și magico-simbolice (existente în tipul 2 357Labirintul. Un monstru arhitectonic al legendei), este firesc ca gestul legării balaurului să dispară. Eroinei îi rămâne doar un rol pasiv, de victimă a monstrului (tipul 3). În final, însăși eroina dispare din scenariul legendei (tipul 4). Totuși, submotivul originar („fata leagă balaurul și-l aduce viu în cetate”) a supraviețuit în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
monstru arhitectonic al legendei), este firesc ca gestul legării balaurului să dispară. Eroinei îi rămâne doar un rol pasiv, de victimă a monstrului (tipul 3). În final, însăși eroina dispare din scenariul legendei (tipul 4). Totuși, submotivul originar („fata leagă balaurul și-l aduce viu în cetate”) a supraviețuit în destule texte și imagini (121). În spațiul românesc, textul propriu-zis al legendei este atestat relativ târziu (secolul al XVII-lea), el fiind, se pare, precedat de tratarea iconografică a motivului și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
121). În spațiul românesc, textul propriu-zis al legendei este atestat relativ târziu (secolul al XVII-lea), el fiind, se pare, precedat de tratarea iconografică a motivului și a submotivului în discuție. Iată câteva ctitorii care conțin în fresce submotivul „legarea balaurului de către fecioară” : Voroneț, Hârlău, Dobrovăț, Biserica episcopală din Roman (toate în Moldova ; cf. 44, pp. 54-56), Biserica Doamnei (București), bisericile din Gura Văii (119), Căzănești, Genuneni, Covrești, Copăceni, Drăgășani (Vâlcea), Vladimir (Gorj), Urși, Vineți (Olt), Ciofrângeni-Ungureni, Cotu (Argeș) ș.a. (85
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pp. 54-56), Biserica Doamnei (București), bisericile din Gura Văii (119), Căzănești, Genuneni, Covrești, Copăceni, Drăgășani (Vâlcea), Vladimir (Gorj), Urși, Vineți (Olt), Ciofrângeni-Ungureni, Cotu (Argeș) ș.a. (85). În decorurile de lemn sculptat ale tâmplelor apar, de regulă, repre- zentări parțiale : fie balauri cu zgardă (Biserica Rucăr-Muscel, Mănăstirea Cotroceni etc. ; cf. 120), fie Sf. Gheorghe (fără fecioară) răpune un balaur cu zgardă (Biserica Șerban-Vodă - București, tâmplă expusă la Muzeul Național de Artă al României). Este interesant faptul că motivul legendar „Sf. Gheorghe omo-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Gorj), Urși, Vineți (Olt), Ciofrângeni-Ungureni, Cotu (Argeș) ș.a. (85). În decorurile de lemn sculptat ale tâmplelor apar, de regulă, repre- zentări parțiale : fie balauri cu zgardă (Biserica Rucăr-Muscel, Mănăstirea Cotroceni etc. ; cf. 120), fie Sf. Gheorghe (fără fecioară) răpune un balaur cu zgardă (Biserica Șerban-Vodă - București, tâmplă expusă la Muzeul Național de Artă al României). Este interesant faptul că motivul legendar „Sf. Gheorghe omo- rând balaurul” a penetrat în iconografie în condițiile în care multe dintre Mineele bizantine și chiar postbizantine
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
zgardă (Biserica Rucăr-Muscel, Mănăstirea Cotroceni etc. ; cf. 120), fie Sf. Gheorghe (fără fecioară) răpune un balaur cu zgardă (Biserica Șerban-Vodă - București, tâmplă expusă la Muzeul Național de Artă al României). Este interesant faptul că motivul legendar „Sf. Gheorghe omo- rând balaurul” a penetrat în iconografie în condițiile în care multe dintre Mineele bizantine și chiar postbizantine (45, p. 217), precum și Viețile sfinților (cu excepția celor târzii) nu includeau acest episod apocrif printre minunile săvârșite de Sf. Gheorghe. Consultând mai multe Minee pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Atanasie M. Marienescu era îndreptățit să scrie, în 1874, următoarele : Ce mi-a venit curios, e aceea că în mai multe biserice am văzut icoana lui Sf. Gheorghe cum el e pe cal și cu sulița ucide un șerpe, un balaur călcat de cal, iară în biografia lui nu e pomenire de uciderea balaurului (30, p. 233). Este simptomatic faptul că nici în Viața și petrecerea svânților a lui Dosoftei (Iași, 1682-1686), nici în Cazania lui Varlaam (Iași, 1643) nu este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
venit curios, e aceea că în mai multe biserice am văzut icoana lui Sf. Gheorghe cum el e pe cal și cu sulița ucide un șerpe, un balaur călcat de cal, iară în biografia lui nu e pomenire de uciderea balaurului (30, p. 233). Este simptomatic faptul că nici în Viața și petrecerea svânților a lui Dosoftei (Iași, 1682-1686), nici în Cazania lui Varlaam (Iași, 1643) nu este inclusă relatarea privind uciderea balaurului, în capitolul „Mâcenia svântului și marelui mâcenic Gheorghe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în biografia lui nu e pomenire de uciderea balaurului (30, p. 233). Este simptomatic faptul că nici în Viața și petrecerea svânților a lui Dosoftei (Iași, 1682-1686), nici în Cazania lui Varlaam (Iași, 1643) nu este inclusă relatarea privind uciderea balaurului, în capitolul „Mâcenia svântului și marelui mâcenic Gheorghe” (46, pp. 441-450). Și totuși, paradoxal, capitolul respectiv din Cazanie are ca frontispiciu o gravură reprezentându-l pe sfânt călare și înfigând lancea în gura balaurului. Cu coada dispărând în peșteră, balaurul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nu este inclusă relatarea privind uciderea balaurului, în capitolul „Mâcenia svântului și marelui mâcenic Gheorghe” (46, pp. 441-450). Și totuși, paradoxal, capitolul respectiv din Cazanie are ca frontispiciu o gravură reprezentându-l pe sfânt călare și înfigând lancea în gura balaurului. Cu coada dispărând în peșteră, balaurul este ținut în lesă de fecioară (vezi gravura de la p. 358). Este un semn că artistul rutean Helias (Ilia) - care a realizat xilogra vurile pentru ilustrarea Cazaniei (48, p. 193) - nu a cunoscut în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
balaurului, în capitolul „Mâcenia svântului și marelui mâcenic Gheorghe” (46, pp. 441-450). Și totuși, paradoxal, capitolul respectiv din Cazanie are ca frontispiciu o gravură reprezentându-l pe sfânt călare și înfigând lancea în gura balaurului. Cu coada dispărând în peșteră, balaurul este ținut în lesă de fecioară (vezi gravura de la p. 358). Este un semn că artistul rutean Helias (Ilia) - care a realizat xilogra vurile pentru ilustrarea Cazaniei (48, p. 193) - nu a cunoscut în detaliu cuprinsul cărții. Dar este și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Se poate pune întrebarea de ce am insistat atât de mult asupra figurii Sfântului Gheorghe draconoctonul într-un eseu având ca temă răpunerea Minotaurului de către Tezeu. Multe elemente - formale și esențiale - sunt analoage în cele două legende. Mai mult decât atât, balaurul, prin peștera pe care o locuiește (59) și prin con formația sa serpentiformă, prin poziția sa circulară (uroboros), „fără de sfârșit” (60), este un simbol al labirintului. Asocierea balaurului cu labirintul este frecventă în reprezentările icono- grafice ale sfinților draconoctoni. Fie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și esențiale - sunt analoage în cele două legende. Mai mult decât atât, balaurul, prin peștera pe care o locuiește (59) și prin con formația sa serpentiformă, prin poziția sa circulară (uroboros), „fără de sfârșit” (60), este un simbol al labirintului. Asocierea balaurului cu labirintul este frecventă în reprezentările icono- grafice ale sfinților draconoctoni. Fie că Sf. Gheorghe răpune un balaur în centrul unui impenetrabil labirint vege- tal (122), fie că eroul se luptă cu un imens balaur încolăcit, al cărui trup însuși
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
locuiește (59) și prin con formația sa serpentiformă, prin poziția sa circulară (uroboros), „fără de sfârșit” (60), este un simbol al labirintului. Asocierea balaurului cu labirintul este frecventă în reprezentările icono- grafice ale sfinților draconoctoni. Fie că Sf. Gheorghe răpune un balaur în centrul unui impenetrabil labirint vege- tal (122), fie că eroul se luptă cu un imens balaur încolăcit, al cărui trup însuși este labirintul. Comentând o gravură a lui Albrecht Dürer, Lupta Sf. Mihail cu balaurul, Edgar Papu scrie : Lucrarea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
un simbol al labirintului. Asocierea balaurului cu labirintul este frecventă în reprezentările icono- grafice ale sfinților draconoctoni. Fie că Sf. Gheorghe răpune un balaur în centrul unui impenetrabil labirint vege- tal (122), fie că eroul se luptă cu un imens balaur încolăcit, al cărui trup însuși este labirintul. Comentând o gravură a lui Albrecht Dürer, Lupta Sf. Mihail cu balaurul, Edgar Papu scrie : Lucrarea înfățișează o înfruntare încordată și penibilă cu multiplele, aproape infinitele componente organice ale acelei bestii, în cuprin-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Sf. Gheorghe răpune un balaur în centrul unui impenetrabil labirint vege- tal (122), fie că eroul se luptă cu un imens balaur încolăcit, al cărui trup însuși este labirintul. Comentând o gravură a lui Albrecht Dürer, Lupta Sf. Mihail cu balaurul, Edgar Papu scrie : Lucrarea înfățișează o înfruntare încordată și penibilă cu multiplele, aproape infinitele componente organice ale acelei bestii, în cuprin- sul unui colcăitor labirint de capete hidoase, de membrane respin- gătoare, de gheare uriașe și de țesături cutanee reptilice
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fată de 13-15 ani, îmbrăcată în mireasă, ca orice fată care moare fecioară (47, p. 120 ; 40, p. 148). d) Frecventele mituri, legende și basme în care apare episodul salvării de către erou a fetei sacrificate de colectivitate pentru a îmbuna balaurul (din fântână, râu, mare etc.) care oprește apele. e) Episoadele mitico-legendare privind sacrificarea unui om pentru declanșarea sau oprirea unor fenomene meteorologice. Iată doar două exemple concludente : legenda biblică a lui Iona, sacrificat de marinari pentru încetarea furtunii marine („Deci
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
comentez pe rând. Norii, purtători de furtună, de grindină sau de ploaie excesivă, sunt văzuți ca o ipostază a Haosului care tulbură ordinea și echilibrul cosmic, acoperind „chipul” zeului (Soarele, cerul senin). Regăsim frecvent această imagine mitică în basme, unde balaurul (tipică personificare a norilor) fură sau înghite Soarele și Luna de pe cer. Sau în forma creștinizată, în colinde, unde Iuda (Iscarioteanul-Iskarioțki- Scaraoțchi) este o tipică ipostază creștină a Haosului : [Iuda] în rai [cer] că s-a băgat Multe lucruri și-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
s-a băgat Multe lucruri și-a luat Luă Luna cu lumina Soarele cu razele... Raiul [cerul] de s-a-ntunecat Iadul de s-a luminat (56). într-o astfel de situație critică, echilibrul Cosmosului trebuie restabilit de îndată, iar balaurul furtunii (Haosul) trebuie răpus, îmblânzit sau alungat. De această sarcină nu este răspunzător numai Demiurgul, ci și omul - solidar cu întreaga natură și participant activ la toate evenimentele cosmice. De aceea, ploaia din descântecul infantil nu este amenințată numai cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]