2,202 matches
-
evidență câteva ocupații ale evreilor care, mai târziu, vor constitui elementele de bază ale gândirii și acțiunii capitaliste: comerțul cu bani sau cămătăria, comerțul cu valori, vânzarea și cumpărarea de acțiuni pe piețele de capital, îndeplineau servicii specifice funcției de bancher. Vechiul Testament, în ansamblul său, este o oglindă a vieții economice și sociale a vechilor evrei, dar și un îndrumar asupra abilităților economice pe care a trebuit să le dezvolte o populație care s-a aflat pe tot parcursul existenței sale
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
discuta despre deținătorii de bani și rolul lor de mai târziu în dezvoltarea economiei. În general circulația bănească nu era dezvoltată și nu dispunea de instrumente sofisticate. Cambia apare abia la mijlocul secolului al XIV-lea21. Cu toate acestea exista profesia de bancher și își desfășurau activitatea mari bancheri. Bataille enumeră 22, la rândul său, câteva caracteristici ale vieții economice în epocă: economia medievală, spre deosebire de cea capitalistă, era una statică, consumatoare a tot ceea ce produce; activitățile economice erau subordonate regulilor moralei creștine; societatea
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
rolul lor de mai târziu în dezvoltarea economiei. În general circulația bănească nu era dezvoltată și nu dispunea de instrumente sofisticate. Cambia apare abia la mijlocul secolului al XIV-lea21. Cu toate acestea exista profesia de bancher și își desfășurau activitatea mari bancheri. Bataille enumeră 22, la rândul său, câteva caracteristici ale vieții economice în epocă: economia medievală, spre deosebire de cea capitalistă, era una statică, consumatoare a tot ceea ce produce; activitățile economice erau subordonate regulilor moralei creștine; societatea medievală era compusă dintr-un ansamblu
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
sau masiva participare a acestora la împrumuturile lansate de stat, au constituit în secolele al XIV-lea și al XV-lea o parte din ce în ce mai însemnată a afacerilor întreprinse de principalii negustori"35. Prin dezvoltarea burgheziei, adică a păturii de comercianți, bancheri și proprietari de ateliere, capitalismul își anunță sosirea. Noii oameni vor impune o nouă ordine socială. Pârghiile de acțiune sunt numeroase și vizează în continuu întărirea privilegiilor și a puterii economice. Discutăm aici despre participarea la guvernare, dar și despre
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de monede și comerțul cu metale prețioase, datorită cărora erau principalii furnizori ai monetăriei. Cu timpul acești agenți de schimb vor dezvolta și alte ocupații cum sunt primirea depunerilor de bani, împrumuturile, reinvestirile. Este un proces la capătul căruia apar bancherii 38. Putem discuta, la capătul acestui proces, de apariția negustorului bancher al Evului Mediu. Este primul om de afaceri care putea face orice afacere. Ei sunt cei care profită de absolut orice oportunitate de schimb. Este un om de afaceri
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
furnizori ai monetăriei. Cu timpul acești agenți de schimb vor dezvolta și alte ocupații cum sunt primirea depunerilor de bani, împrumuturile, reinvestirile. Este un proces la capătul căruia apar bancherii 38. Putem discuta, la capătul acestui proces, de apariția negustorului bancher al Evului Mediu. Este primul om de afaceri care putea face orice afacere. Ei sunt cei care profită de absolut orice oportunitate de schimb. Este un om de afaceri universal, care începe să țină pe umerii săi ierarhia de stat
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
atunci marele negustor medieval începe acțiunea sa de concentrare a mijloacelor de producție în mâna unor particulari, precipită procesul de alienare a muncii lucrătorilor și țăranilor transformați în slujbași"40. Pe fondul acesta, al ascensiunii noii clase, a negustorilor și bancherilor, în lumea socială a Evului Mediu se produc fenomene de reașezare între clase și categorii sociale. Mai ales între negustori și nobili s-a ,,petrecut o luptă și eliminare și asimilare"41. Evident, Le Goff nu folosește aici termenul de
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
comerciale; amestecul nobililor și negustorilor bogați într-o nouă clasă socială comună care va fi aristocrația; apariția burgheziei comerciale; pătrunderea comercianților bogați în rândurile nobilimii, mai ales prin intermediul căsătoriilor; achiziția de către negustori a unor domenii feudale; cumpărarea de către negustori și bancheri bogați a diplomelor nobiliare odată cu moșiile și senioriile achiziționate; transformarea marii burghezii comerciale într-o aristocrație de rentă; burghezia începe să ocupe funcții politice în consiliile municipale; uneori burghezii sunt înnobilați în mod direct ca urmare a unor servicii aduse
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de către Biserică în termeni duri, în chiar esența exercitării ocupației sale. Influența Bisericii era atât de mare încât faptul de fi condamnat de către Biserică te punea într-o poziție de marginalizare totală. ,,Mai exact prin însăși meseria lor, negustorul și bancherul sunt puși în situația de a comite acțiuni condamnate de Biserică, operațiuni ilicite, din care majoritatea sunt cuprinse sub denumirea de camătă. Prin camătă, Biserica înțelege toate pertractările implicând plata unei dobânzi. Prin aceasta, creditul - baza marelui comerț și a
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
capcană. Presiunea realității, a lumii cotidiene aflate în permanentă căutare de bogăție și confort, a determinat ca în mod constant Biserica să se afle în defensivă, într-un efort permanent de adaptare la realitate. Atitudinea Bisericii Catolice față de negustorii și bancherii Evului Mediu a fost într-o continuă evoluție. S-a evoluat de la o atitudine dură, determinată de obscurantismul religios medieval, până la îndulcirea acestei poziții și colaborare. Le Goff împarte această atitudine în mai multe sub-perioade64, după cum urmează: perioada feudală, atitudinea
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
capitalismului. Le Goff exemplifică evoluțiile din perioada revoluției comerciale cu reforma pe care a întreprins-o Papa Grigore al VII-lea care s-a sprijinit pe negustori. ,,Mai mult chiar Biserica însăși începe să participe la mișcarea comercială, indirect, prin intermediul bancherilor ei. Cazul faimosului trust al aluanului, care în secolul al XV-lea va uni Sfântul Scaun de Banca de Medici"65. Economia de credit, capitalistă, va fi întârziată de aceste precepte religioase, iar lupta cu ele va fi una dusă
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
dependența sau independența în raport cu foamea, va trebui să împărțim lumea actuală în capitalistă și non-capitalistă. Capitalismul a democratizat și accesul la putere, dar a democratizat și accesul la pâine 293. Odată cu apariția monedei din hârtie, oamenii obișnuiți au crezut că bancherii dețin un secret legat de crearea de valoare din nimic, dacă sunt capabili să multiplice moneda la nesfârșit. De fapt, secretul exista și era legat de faptul că banii din hârtie existenți pe piață erau mereu mai mulți decât aurul
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
deponenții își pot cere în același timp sumele depuse înapoi. Banca nu ar putea onora asemenea cereri și în mod sigur ar da faliment. Mereu gestiunea banilor a fost acoperită de secret și de o atitudine de bunăcuviință secretoasă a bancherilor. Marele secret este acum cunoscut de către toată lumea. Gestiunea atentă a banului și seriozitatea față de clienți. Asta nu însemnă că activitățile specifice gestiunii banilor sunt la îndemâna oricui. Și în trecut acoperirea emisiunii monetare cu metal prețios nu era realizată decât în
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
atentă a banului și seriozitatea față de clienți. Asta nu însemnă că activitățile specifice gestiunii banilor sunt la îndemâna oricui. Și în trecut acoperirea emisiunii monetare cu metal prețios nu era realizată decât în rare cazuri. Și din această cauză profesia de bancher are și azi ceva misterios. În spatele unui comportament sobru, dat de un cod deontologic șlefuit în timp, bancherii mânuiesc încrederea și speranțele oamenilor. Întrebarea rămâne totuși, chiar dacă azi, după atâtea sute de ani de funcționare a sistemului cu rezerve fracționare
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Și în trecut acoperirea emisiunii monetare cu metal prețios nu era realizată decât în rare cazuri. Și din această cauză profesia de bancher are și azi ceva misterios. În spatele unui comportament sobru, dat de un cod deontologic șlefuit în timp, bancherii mânuiesc încrederea și speranțele oamenilor. Întrebarea rămâne totuși, chiar dacă azi, după atâtea sute de ani de funcționare a sistemului cu rezerve fracționare, pare a avea o puternică încărcătură retorică. Putem crea banii din nimic? Ce legătură mai au banii astfel
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
În ceea ce privește modul de pornire, de plecare al crizei economice, trebuie să subliniem spusele lui Lucian Croitoru, care afirmă: ,, Euforia pornește în sectorul nefinanciar și cu întârziere se transmite în sectorul financiar (...). După un număr de ani de proiecte conservatoare reușite, bancherii își aliniază percepțiile despre risc, la cele din sectorul firmelor, recunoscând în practică rate de creștere relativ înalte, inflație joasă și stabilă, istorie bună a rambursării creditelor și o stare bună a bilanțurilor (...). Politicele macroeconomice nu pot tempera euforia (...). Nu
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Georges Bataille, Partea blestemată, Editura Institutul European, Iași, 1994, p. 35. 190 " Spiritul întreprinzător, dorința de câștig, de câștig bănesc cât mai mare nu au în sine nimic de-a face cu capitalismul. Această dorință a existat și există la bancheri, medici, birjari, artiști, cocote, funcționari venali, soldați, tâlhari, cruciați, jucători de ruletă, cerșetori. Am putea spune că ea se prezintă la "all sort and conditions of men", în toate epocile, în toate țările lumii, pretutindeni unde pentru această dorință a
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
un termen folosit pentru prima dată de către Horn din Leyda, la 1667, cu sensul de regiune unde domina latina preoților și erudiților. Vezi și Oswald Spengler, Declinul occidentului, Editura Beladi, Craiova, 1996, p. 39. 2 Jacques Le Goff, Negustorii și bancherii în Evul Mediu, Editura Meridiane, București, 1994, p. 11. 3 Ibidem, p. 11. 4 ,,Un fenomen capital se leagă de aceste modificări, nașterea și renașterea orașelor". Jacques Le Goff, Negustorii și bancherii în Evul Mediu, Editura Meridiane, București, 1994, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
p. 39. 2 Jacques Le Goff, Negustorii și bancherii în Evul Mediu, Editura Meridiane, București, 1994, p. 11. 3 Ibidem, p. 11. 4 ,,Un fenomen capital se leagă de aceste modificări, nașterea și renașterea orașelor". Jacques Le Goff, Negustorii și bancherii în Evul Mediu, Editura Meridiane, București, 1994, p. 12. 5 Jacques Le Goff, Civilizația occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970, p. 314. 6 "B H Slicher von Bath, într-o lucrare despre istoria agrară europeană spune că Europa Apuseană a
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ro, nr. 5-6/2000. 28 L.V. Mises, Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 463. 29 L.V. Mises, Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 464. 30 Jacques Le Goff, Negustorii și bancherii în Evul Mediu, Editura Meridiane, București, 1994, p. 13, 15, 16. 31 Jacques Le Goff, Negustorii și bancherii în Evul Mediu, Editura Meridiane, București, 1994, p. 13. 32 Ibidem, p. 16. 33 Max Weber a identificat șase factori ce trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
463. 29 L.V. Mises, Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 464. 30 Jacques Le Goff, Negustorii și bancherii în Evul Mediu, Editura Meridiane, București, 1994, p. 13, 15, 16. 31 Jacques Le Goff, Negustorii și bancherii în Evul Mediu, Editura Meridiane, București, 1994, p. 13. 32 Ibidem, p. 16. 33 Max Weber a identificat șase factori ce trebuie să existe împreună înainte de apariția capitalismului: Mai întâi era necesar ca persoanele private să poată deține în mod
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
să aibă drept de comercializare, recunoscându-se dreptul de acere dobândă aceluia care a cerut credit sau capital în avans". Apud Peter Saunders, Capitalismul, un bilanț social, Editura Du Style, București, 1998, p. 40. 34 Jacques Le Goff, Negustorii și bancherii în Evul Mediu, Editura Meridiane, București, 1994, p. 24. 35 Jacques Le Goff, Negustorii și bancherii în Evul Mediu, Editura Meridiane, București, 1994, p. 28. 36 "Avântul comerțului maritim a fost în primul rând favorizat de practica folosită mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
sau capital în avans". Apud Peter Saunders, Capitalismul, un bilanț social, Editura Du Style, București, 1998, p. 40. 34 Jacques Le Goff, Negustorii și bancherii în Evul Mediu, Editura Meridiane, București, 1994, p. 24. 35 Jacques Le Goff, Negustorii și bancherii în Evul Mediu, Editura Meridiane, București, 1994, p. 28. 36 "Avântul comerțului maritim a fost în primul rând favorizat de practica folosită mai ales la Genova, a distribuirii în părți egale a încărcăturii vaselor, aceste părți reprezentând adevărate acțiuni pe
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
reprezentând adevărate acțiuni pe care o singură persoană le putea poseda. În felul acesta și riscurile erau împărțite. Părțile, denumite fie partes, fie sortes, fie loca, erau considerate fiecare o marfă ce se putea vinde". Jacques Le Goff, Negustorii și bancherii în Evul Mediu, Editura Meridiane, București,1994, p. 31. 37 Jacques Le Goff, Negustorii și bancherii în Evul Mediu, Editura Meridiane, București, 1994, pp. 40-48. 38 Jacques Le Goff, Negustorii și bancherii în Evul Mediu, Editura Meridiane, București, 1994, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
erau împărțite. Părțile, denumite fie partes, fie sortes, fie loca, erau considerate fiecare o marfă ce se putea vinde". Jacques Le Goff, Negustorii și bancherii în Evul Mediu, Editura Meridiane, București,1994, p. 31. 37 Jacques Le Goff, Negustorii și bancherii în Evul Mediu, Editura Meridiane, București, 1994, pp. 40-48. 38 Jacques Le Goff, Negustorii și bancherii în Evul Mediu, Editura Meridiane, București, 1994, p. 42. 39 Ibidem, p. 44. 40 Jacques Le Goff, Negustorii și bancherii în Evul Mediu, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]