2,181 matches
-
apropiat). Barbara are senzația că pentru a câștiga, Gwen a încercat să intre în grațiile șefului emoțional, poate chiar și fizic. De fapt, Barbara încearcă din răsputeri să îi dea o replică lui Gwen. Însă în loc să facă acest lucru direct, Barbara îi ia pe doi colegi (Jim și Neil) deoparte și le spune: „Gwen vă va înjunghia pe la spate imediat ce va avea șansa s-o facă. Credeți-mă, nu puteți avea încredere în ea. Zâmbește tuturor și te face să crezi
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
spus despre tine că ești un ratat. Și să știi Neil că nu spune o vorbă bună despre tine niciodată. Vă zic, femeia asta e o cățea clasa întâi. Nu aș avea încredere în ea nici cât negru sub unghie”. Barbara o agresează pe Gwen, nu numai prin calificativele pe care i le atribuie, ci și prin acuzațiile care se dovedesc cu desăvârșire false. Gwen nu l-a numit pe Jim un ratat, și nici nu a spus nimănui nimic negativ
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
Neil. Întrebarea este ce poate să facă Gwen cu privire la acest atac verbal, săvârșit pe la spate? O opțiune - cea pe care o alegem de cele mai multe ori - este să ignore pur și simplu problema. Dacă lui Gwen îi ajunge la urechi că Barbara o vorbește de rău, Gwen poate decide ca pur și simplu să ia aminte de informație și să lase problema să treacă de la sine. Această strategie are, de multe ori, meritele ei. Știind dinainte că Barbara ar nega că ar
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
ajunge la urechi că Barbara o vorbește de rău, Gwen poate decide ca pur și simplu să ia aminte de informație și să lase problema să treacă de la sine. Această strategie are, de multe ori, meritele ei. Știind dinainte că Barbara ar nega că ar fi spus ceva nelalocul lui, iar că Jim și Neil se vor preface că nu știu nimic din loialitate față de Barbara, Gwen are senzația că nu are nimic de câștigat dintr-o confruntare pe această temă
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
să treacă de la sine. Această strategie are, de multe ori, meritele ei. Știind dinainte că Barbara ar nega că ar fi spus ceva nelalocul lui, iar că Jim și Neil se vor preface că nu știu nimic din loialitate față de Barbara, Gwen are senzația că nu are nimic de câștigat dintr-o confruntare pe această temă cu Barbara. De fapt, concluzionează Gwen, o astfel de confruntare nu ar face decât să înrăutățească lucrurile. Ea se gândește că este mai bine să
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
nega că ar fi spus ceva nelalocul lui, iar că Jim și Neil se vor preface că nu știu nimic din loialitate față de Barbara, Gwen are senzația că nu are nimic de câștigat dintr-o confruntare pe această temă cu Barbara. De fapt, concluzionează Gwen, o astfel de confruntare nu ar face decât să înrăutățească lucrurile. Ea se gândește că este mai bine să lase ca resentimentele să mocnească la foc mic decât să intre în conflict deschis cu o colegă
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
numeroase și mai dificile decât cele încredințate celorlalți colegi de birou; și că unii colegi, precum Jim și Neil, o tratează cu răceală. Gwen simte că trebuie să reacționeze - însă cum? Dacă ar avea o discuție între patru ochi cu Barbara, Gwen știe că Barbara va nega cu mânie orice „acuzații nefondate” - și probabil își va dubla eforturile de a o sabota pe la spate. Iar dacă Gwen începe prin a-i spune Barbarei adevărul - „Jim a venit la mine și mi-
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
decât cele încredințate celorlalți colegi de birou; și că unii colegi, precum Jim și Neil, o tratează cu răceală. Gwen simte că trebuie să reacționeze - însă cum? Dacă ar avea o discuție între patru ochi cu Barbara, Gwen știe că Barbara va nega cu mânie orice „acuzații nefondate” - și probabil își va dubla eforturile de a o sabota pe la spate. Iar dacă Gwen începe prin a-i spune Barbarei adevărul - „Jim a venit la mine și mi-a spus că ești
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
ar avea o discuție între patru ochi cu Barbara, Gwen știe că Barbara va nega cu mânie orice „acuzații nefondate” - și probabil își va dubla eforturile de a o sabota pe la spate. Iar dacă Gwen începe prin a-i spune Barbarei adevărul - „Jim a venit la mine și mi-a spus că ești supărată pe mine și că îmi acorzi pe la spate tot felul de epitete” - ea ar înșela încrederea lui Jim (care îi ceruse discreție cu privire la cele împărtășite) și ar
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
că îmi acorzi pe la spate tot felul de epitete” - ea ar înșela încrederea lui Jim (care îi ceruse discreție cu privire la cele împărtășite) și ar risca o viitoare relație proastă cu el. Așadar, în loc să încerce să aibă o confruntare individuală cu Barbara, Gwen optează pentru o discuție cu toți cei trei colegi („pentru o scurtă ședință”, a pretextat ea în e-mailul de invitație). Odată ce sunt adunați cu toții în aceeași cameră, Gwen, într-o manieră calculată, non-acuzatoare, ridică problema: „Am auzit că există
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
manieră calculată, non-acuzatoare, ridică problema: „Am auzit că există anumite tensiuni și neînțelegeri între noi, și aș dori să fac tot ce se poate pentru a înțelege problema și a vedea dacă nu o putem depăși”. Dată fiind prezența celorlalți, Barbara nu are oportunitatea de a minți cu privire la cuvintele pe care le-a spus lui Jim și Neil. În cel mai rău caz, tot ce poate face Barbara este să nege problema - „Nu știu la ce te referi” -, iar astfel să
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
problema și a vedea dacă nu o putem depăși”. Dată fiind prezența celorlalți, Barbara nu are oportunitatea de a minți cu privire la cuvintele pe care le-a spus lui Jim și Neil. În cel mai rău caz, tot ce poate face Barbara este să nege problema - „Nu știu la ce te referi” -, iar astfel să își reducă credibilitatea în ochii lui Jim și Neil. În cel mai bun caz, ea se va folosi de oportunitate pentru a fi la fel de inocentă ca Gwen
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
un oportunist”. Acum, cel puțin, problema se află la vedere și poate fi discutată (și eventual rezolvată), și nu amorsată în spatele ușilor închise. Gwen poate explica cât de surprinsă a fost să primească premiul, și poate să îi facă pe Barbara, Jim și Neil să se simtă apreciați prin complimentarea muncii lor. Pe scurt, Gwen i-a adus pe agresorii săi la masa de discuții, unde toate animozitățile și neînțelegerile se pot rezolva. Privind lucrurile în general, este important să acceptăm
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
de forma unor propoziții tip A, primul silogism ar trebui să corespundă modului DARAPTI, singurul mod valid cu premisele propoziții tip A. Concluzia Însă este o propoziție afirmativ-generală, ca și cum În acest caz s-ar fi produs un silogism În modul BARBARA. Este o primă incorectitudine strecurată În raționamentul analogic, generată de ambiguitatea relativă a propozițiilor afirmativ-singulare, care pot fi considerate ca referindu-se la „toate” elementele din sfera subiectului, chiar dacă elementele din această sferă se reduc la „unul” singur. Dacă era
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
afirmativ-parțială. Dacă se consideră propozițiile (1) și (2) ca fiind propoziții tip I (parțial-afirmative), nu poate avea loc nici un silogism, deoarece figura a III-a nu cunoaște un mod valid cu premisele propoziții de tipul I. Așadar, ambiguitatea Între modurile BARBARA și DARAPTI este deplină. Începând cu al doilea silogism, lucrurile se complică și mai mult. Prima premisă, propoziția (3), poate fi, după cum am arătat, atât de tipul A, cât și de tipul I. A doua premisă, propoziția (4), este la
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Toți oamenii (TM) sunt muritori (P). minora: Socrate (S) este om (TM). concluzia: Socrate (S) este muritor (P). Faptul că Socrate este Într-adevăr muritor rămâne de verificat, dar enunțul făcut este valid, conform regulilor silogismului de figura 1, modul BARBARA. În consecință A. Reymond propune citirea enunțului cartezian ca fiind concluzia următorului silogism: majora: Tot ceea ce gândește (TM) există (P). minora: Eu (S) gândesc (TM). concluzia: Eu (S) exist (P). Așadar, dacă gândesc, sunt pentru că, prin definiția majorei, tot ceea ce
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Junie Svenson și Betty Kaplan de la Departamentul pentru Sănătate din Minnesota Nancy Wilson, Carter Mecher, Carol Craft și Bunny Huller, împreună cu Ann Strong și echipa ei de moderatori de focus grupuri de la Departamentul pentru Problemele Veteranilor din Statele Unite Jon Morris, Barbara McIntyre și Carmen Medina de la guvernul Statelor Unite Gail Redd de la Biroul de Administrare a Personalului Ed Nelson de la Departamentul de Resurse Naturale din Wisconsin Jose Calderon și colegii săi de la Universitatea de Medicină și Știință Drew Maryann Cunningham și personalul
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
facă nouă plăcere"19. De aici și luciditatea intelectualilor latino-americani în ceea ce privește valorile sale culturale. Urmași ai culturii latine și franceze, dar provenind, în același timp, dintr-o țară că Spania, care, ca oricare alta țară ce făcea parte din periferia "barbara" a Europei, nu a avut parte de o Renaștere în sensul strict al cuvântului, raționalist și științific, crescuți într-un continent nou și imens, scriitorii latino-americani se simțeau mai pregătiți să-i simtă și înțeleagă pe Dostoievski, Tolstoi, Kierkegaard, Nietzsche
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
cu 8% mai multe vizite medicale și cu 10% mai multe zile de spitalizare pe an prin comparație cu nefumătorii ... cheltuielile medicale estimate de-a lungul întregii vieți sunt cu 4,3% mai mari pentru nefumător"65. De asemenea, conform Barbarei C. Lippiatt, fumătorii americani au, de fapt, un efect invers asupra cheltuielilor medicale decât cel invocat de obicei de către acuzatorii acestora: "o țigară mai puțin vândută pe zi determină o creștere de 31 $ în costurile medicale de-a lungul întregii
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Medicine, 21, 7, 1985, pp. 825-827. Lippert-Rasmussen, Kasper, "Arneson on Equality of Opportunity for Welfare", în Journal of Political Philosophy, 7, 4, 1999, pp. 478-487. Lippert-Rasmussen, Kasper, "Egalitarianism, Option Luck, and Responsibility", în Ethics, 111, 3, 2001, pp. 548-579. Lippiatt, Barbara C., "Measuring Medical Cost and Life Expectancy Impacts of Changes in Cigarette Sales", în Preventive Medicine, 19, 1990, pp. 524-525. Lynch, J. W. et al, "Why Do Poor People Behave Poorly? Variation in Adult Health Behaviors and Psychosocial Characteristics by
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
119 Korsgaard, Christine, 153 Kotlikoff, Laurence J., 239 L Lamont, Julian, 15 Le Grand, Julian, 31, 130-132, 134, 138-139, 143 Leu, Robert E., 166 liberalism, 25, 41 libertarianism, 25, 38-39, 41, 47, 194, 196-197, 205 Lippert-Rasmussen, Kasper, 137, 182 Lippiatt, Barbara C., 167 Lynch, J. W., 160 M Manning, Willard G., 167 Marchand, Sarah, 160 Marmot, Michael, 103, 242 Martens, Willem, 161 Marx, Karl, 91 McLachlan, Hugh V., 142, 171 Mill, John Stuart, 15, 33 Miroiu, Adrian, 15 Morreim, Haavi E.
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Science and Medicine, 17, 23, 1983, p. 1909. A se vedea, de asemenea, și Robert E. Leu, Thomas Schaub, "More on the Impact of Smoking on Medical Care Expenditures", în Social Science and Medicine, 21, 7, 1985, pp. 825-827. 66 Barbara C. Lippiatt, "Measuring Medical Cost and Life Expectancy Impacts of Changes in Cigarette Sales", în Preventive Medicine, 19, 1990, pp. 524-525. Concluzia autoarei pare să fie, totuși, serios afectată de faptul că ia în considerare cheltuielile medicale pentru doar trei
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
transversală, Partea generală, Editura Universității "Aurel Vlaicu" Arad, 2006. Schwartz, Gheorghe; Moldovan, Olga, D.; Kelemen, Gabriela Psihologia copilului, Editura Universității "Aurel Vlaicu" Arad, 2007. Sillamy, Norbert, Larousse, Dicționar de psihologie, Editura Univers Enciclopedic, 1996. Smith, Edward, E.; Nolen-Hoeksema, Susan; Fredrikson, Barbara, L.; Loftus, Geofrey R., Introducere în psihologie, ediția XIV-a, Editura Tehnică, București, 2005. Stănică, I.; Popa, M., Elemente de psihopedagogia deficiențelor de auz, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1994, Stössel, St.; Ogodescu, D. S., Normalitate psihică, boală, limbaj, Editura Științifică
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 • cod 707027 Tel. Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 Ileana Ioanid, 2002, p. 161. 2 Norbert Sillamy, 1996, p. 211. 3 Edward E. Smith, Susan Nolen-Hoeksema, Barbara L. Fredrikson, Geofrey R. Loftus, 2005, pp. 767 ș.u. 4 Vezi, Gheorghe Schwartz, 2006. 5 Daniel Marcelli, 2003, pp. 67 ș.u. 6 Gheorghe Schwartz, 2006, pp. 21-24. 7 Rita L. Atkinson, Richard C. Atkinson, Edward E. Smith, Daryl
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
Jean Piaget, Bärbel Inhelder, Psihologia copilului, Cartier, 2005. 68 Exceptând, bineînțeles, cazurile când aparținătorii sunt decăzuți din drepturile părintești ori de tutelă. 69 Apud ro.wikipedia.org.wiki/coeficient de inteligenta, 06.03.09.:16:29 70 Edward E. Smith, Susan Nolen-Hoeksema, Barbara L. Fredrikson, Geofrey R. Loftus, 2005, pp. 1012. 71 Gheorghe Schwartz, 2006, p. 7. 72 Alfred Binet, 2002. 73 Afirmația este valabilă doar pentru "cele cinci simțuri clasice" văzul, auzul, gustul, mirosul și pipăitul. Lista stimulilor este mult mai largă
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]