1,024 matches
-
la un bal: „Puțin(i) veniseră, și din cei ce veniră, Alecsandri, Costaphoru ș-apoi d. Negri fugiră. Erea bal și prin urmare patria trebuia să sedeze [cedeze n. edit.] balului”3). în ipostaza de autor dramatic și prozator, viitorul „bard de la Mircești” va folosi balul ca pretext de portretistică și observații morale în „Iașii în carnaval”, „Un salon din Iași”, „Istoria unui galbîn” și „Borsec”. La fel vor face Constantin Negruzzi și A. Russo. La ultimul se întîlnește expresia „bal
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și de alții înaintea sa. Poezia „vană” l-a dezgustat în mai multe rînduri pe Eminescu. E poezia celor ce n-au „nimic de spus” („O, tristă meserie, să n-ai nimic de spus”), „cu versuri goale de cuprins”, a barzilor interesați („Care ncearcă prin poeme să devină cumularzi”), cu succes”la plebe”. E poezia în care în locul „simțirilor adevărate” sînt „niște mofturi”2). Pentru Vlahuță, ea e poezia cu fraze „sunătoare și deșerte”, lipsită de gravitate, comodă 3). Adesea, aceasta
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
creștete de stînci și prăpăstii adînci, "ca cerbul urmat de săgeat' arzătoare". Junele poartă sub manta-i o mandolină. Astfel, el ajunge la fereastra unui vechi castel, care este luminat de mii de lumini și răsună de mare cîntare de barzi. Înăuntru dansează niște ființe albe, parcă purtate de zefirii de prin grădini. La acea horă, cîntă nimfele, întîi din lire, apoi din ceteri, apoi cîntă barzii, cu glasuri "barbate" rugînd-o pe Ondina, cea aleasă de regele Lin, ca stăpînă a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
castel, care este luminat de mii de lumini și răsună de mare cîntare de barzi. Înăuntru dansează niște ființe albe, parcă purtate de zefirii de prin grădini. La acea horă, cîntă nimfele, întîi din lire, apoi din ceteri, apoi cîntă barzii, cu glasuri "barbate" rugînd-o pe Ondina, cea aleasă de regele Lin, ca stăpînă a zeului Amor și zeiță adorată de poeți, să-și împlinească solia dată de Orfeu. Vocea ei să răsune ca o vrajă, încît marmora să cînte, creștetele
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
greacă, erau zeițe ale apelor, ale pomilor, ale crîngurilor și munților. Este ca sigur că poetul le va fi cunoscut, din volumul său, Mythologie für Nichtsiudierende de G. Reinbeck, pe care el îl donase bibliotecii gimnaziștilor din Cernăuți în 1865. Barzii erau poeții vechilor celți. Acompaniați de liră, aceștia compuneau și recitau cîntece de lupta și de slăvire a eroilor și a zeilor. Ondinele sau Undinele, din mitologia germanică și scandinavică, erau duhuri ale apelor prezentate ca fete tinere și seducătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
se grăbiră a-l vedea, înconjurîndu-l de cea mai gingașă și mai sincera afecțiune. L-am revăzut dar, l-am îmbrățișat, și nu putem îndeajuns descrie bucuria noastră, pentru bună starea sănătății sale, atît de zdruncinată anii din urmă. Marele Bard va petrece-n mijlocul nostru cîteva zile. Să salutăm dar, toți, acest eveniment, c-un sincer, călduros și patriotic: "Bine-ai venit între noi, între ai tăi, dulce și nemuritor poet, cel mai ilustru fiu al cetății noastre!"". Eminescu nu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Strejnic au dispărut clase sociale, instituții, valori incomensurabile, cultura spirituală însăși, cea prin care un neam poate spera să reziste furtunilor istoriei, fiind grav subminată. Consecințele abia dacă se pot închipui. A fost ca un "somn de moarte", după expresia bardului pașoptist, reluată acum în imnul țării, un somn din care trecuta, memorabila "toamnă a popoarelor" ne-a readus oarecum (dacă ne-a readus într-adevăr) la starea de trezie. Troița consacrată la 24 noiembrie poate simboliza, în felul ei, închiderea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Poate cel mai grăitor exemplu în acest sens în Grecia antică, ceea ce dovedește existența anumitor forme de cultură de masă, deși disprețuite în acea vreme, este comentariul lui Heraclit referitor la eșecul valorilor aristocratice asupra oamenilor care "îi urmează pe barzi și preiau învățăturile mulțimii, nedându-și seama că cei răi sunt mai mulți decât cei buni"27. Perspectiva sa ne amintește bineînțeles de Platon, care îi alunga pe poeți ("aezi") din cetate pentru defăimarea zeilor și inducerea în eroare a
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
răi sunt mai mulți decât cei buni"27. Perspectiva sa ne amintește bineînțeles de Platon, care îi alunga pe poeți ("aezi") din cetate pentru defăimarea zeilor și inducerea în eroare a mulțimii. "Aezii" la care fac referire Heraclit și Platon ("barzi" în Evul Mediu) sunt de fapt aceia care s-au interesat de cultura populară, care au creat cântecele și baladele, cei care au exprimat trăirile și credințele aristocraților, dar și ale maselor analfabete. Proclamarea rațiunii drept principiu călăuzitor pentru greci
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
referire la figurile mitice care le populau universul. Pentru aceste populații precreștine și creștine timpurii, lupta dintre bine și rău era echivalentă cu bătălia dintre eroi mitici și demoni sau dragoni. Lupta imaginară era narată din generație în generație de barzi, care, ocazional, adăugau sau omiteau părți narative potrivit imaginației sau memoriei, precum și în funcție de cerințele auditoriului. Narațiunea faptelor eroice (sub formă de poem epic sau baladă) avea probabil mai multe versiuni, din care s-au păstrat doar cele care au avut
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
prototipuri care au supraviețuit în obiceiuri, valori și credințe populare și s-au manifestat de-a lungul secolelor, dând naștere altor eroi populari ai căror urmași sunt supereroii tehnologizați sau digitali ai lumii contemporane, lipsite de mituri. Misterul legat de bardul sau barzii care au compus și interpretat poemul epic și preotul sau preoții care l-au consemnat este încă neelucidat. Astfel, se pune întrebarea dacă Beowulf este o narațiune păgână cu inserții de credință creștină introduse de bardul care îl
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
au supraviețuit în obiceiuri, valori și credințe populare și s-au manifestat de-a lungul secolelor, dând naștere altor eroi populari ai căror urmași sunt supereroii tehnologizați sau digitali ai lumii contemporane, lipsite de mituri. Misterul legat de bardul sau barzii care au compus și interpretat poemul epic și preotul sau preoții care l-au consemnat este încă neelucidat. Astfel, se pune întrebarea dacă Beowulf este o narațiune păgână cu inserții de credință creștină introduse de bardul care îl recita în fața
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
legat de bardul sau barzii care au compus și interpretat poemul epic și preotul sau preoții care l-au consemnat este încă neelucidat. Astfel, se pune întrebarea dacă Beowulf este o narațiune păgână cu inserții de credință creștină introduse de bardul care îl recita în fața unui public recent convertit la creștinism, sau este un poem fundamental creștin, în care s-au păstrat și elemente păgâne. Întrebarea merită atenție, în condițiile în care, printr-o coincidență, convertirea la creștinism a început în
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
vasali cu daruri în schimbul serviciilor lor este edificatoare 48. Eroii erau de asemenea preocupați și de modul în care erau percepuți. Reputația lor trebuia să fie imaculată. Astfel, ori se lăudau, ceea ce era considerat o calitate, ori se bazau pe barzi să le apere sau să le consolideze reputația (Beowulf: 399-455; 530-606). O a patra valoare a codului germanic era răzbunarea, reminiscență a doctrinei precreștine "dinte pentru dinte" (Beowulf: 506-28). Acest "crez" provoca de fapt faptele eroice și activa celelalte virtuți
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Heorot, care în loc să creadă în puterea divină și în voința Domnului de a trimite salvatorul, recurg la păgânism și se închină idolilor (Beowulf: 170-188). Și alte episoade ale poemului susțin ideea că Beowulf poate fi văzut (de poetul creștin? de bardul creștin?) ca figură creștină. Coborârea sa în peștera lui Grendel și revenirea sa purificatoare la suprafață pot fi corelate cu coborârea lui Iisus în iad urmată de purificarea după mântuirea sufletelor înaintea Învierii. Întoarcerea lui Beowulf la seniorul său, Hygelac
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
ciobanii), Macedonski pentru pretențiile sale nobiliare Contele Geniadevsky, Aamsky sau Macabronsky, semnatar al volumului Primele gîngîneli ale puiului mamei... (citește Prima verba), Duiliu Zamfirescu din aceleași motive Zuiliu Damfirescu (cu varianta Damfiresco) sau Duilă (uneori Bucă), V. Alecsandri e dulcele bard de la Mircești, Olimpianul nostru, Conul Vasilică, Oinvidie (prin referire parodică la drama Ovidiu), Christache Racovski e împodobit cu o sintagmă demnă de un haiduc (celebrul Ristache), Anghel Demetriescu devine Marele Rabin iar Maiorescu Bietul Marsyas cu barbișon sau, în spirit
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
din Statele Unite au inspirat câteva instituții europene, în general marginale (ca European College of Liberal Arts, Berlin), uneori pur și simplu dependente vital de finanțare americană (cum e Colegiul Smolnâi de la Sankt Petersburg, finanțat de Fundația Soros și patronat de Bard College - la rândul său puternic subvenționat de George Soros, deși funcționează în apropiere de New York). Discuția despre un curriculum de bază (core curriculum) e fascinantă. În Europa, un echivalent relativ este facultatea de studium fundamentale, un „trunchi comun” de discipline
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
acesteia nu erau nicidecum emanciparea și unitatea națională, ci din contra, disoluția națională. Iată, în acest context, opinia lui Octavian Goga, opinie mai mult decât evocatoare pentru descrierea climatului politic al epocii în articolul său „Mustul care fierbe” în care bardul transilvan spunea; „mișcarea studențească, cum s-a mai spus des în Țara Noastră, e o izbucnire de protestare a instinctului național ia noi, un strigăt de afirmare a adevărurilor organice ale unui neam, nesocotite de inconștienți sau batjocorite de elemente
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
o "poezie cu obiect (știi că șarada are unul) mi-ar înșela ambițiunea. O poezie cu obiect creează necesar o Fizică sau o Retorică (același lucru) forme închegate față de viață spiritului"9. Ion Barbu refuză, așadar, subiectivizarea actului de creație - bardul, în viziunea sa, trebuie să bea din apa râului Lethe, să uite de sine (= eul sau superficial) - si elaborează, ca și poetul american, care îi servește drept model, proiectul unei poezii lucide, atentă doar la "lucrurile ultime": Punctul ideal al
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
drept o întruchipare a poetului liric pur: [...] lui Pindar i s-a cerut adesea să celebreze pe unul sau altul dintre învingătorii de la Jocurile Olimpice și, într-adevăr și-a câștigat existența primind bani pentru compunerile sale; cu toate acestea, ca bard, el se pune în locul eroului și combină independent cu ajutorul propriei imaginații, laudă faptelor strămoșilor eroului; reînvie mituri străvechi, ori exprimă propria și profundă lui viziune asupra vieții, bogăției, puterii, asupra a orice este măreț și onorabil, sublimitatea și farmecul Muzelor
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
combină independent cu ajutorul propriei imaginații, laudă faptelor strămoșilor eroului; reînvie mituri străvechi, ori exprimă propria și profundă lui viziune asupra vieții, bogăției, puterii, asupra a orice este măreț și onorabil, sublimitatea și farmecul Muzelor, dar, mai presus de toate, demnitatea bardului. În consecință, în poemele sale, el nu este prea preocupat de onoarea eroului a cărui faima o răspândește în acest fel, cât să se facă el însuși auzit, ca poet. Nu el are onoarea de a cânta laude învingătorilor, ci
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
W., Hegel, Aesthetics. Lectures on Fine Art, 1975, ÎI, pp 1151-1152: "[s.n.] Pindar was frequently asked to celebrate this or that victor în the Games and indeed he made his living by taking money for his compositions; and yet, aș bard, he puts himself în his hero's place and independently combines with his own imagination the praise of the deeds of his hero's ancestors, it may be; he recalls old myths, or he expresses his own profound view of
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
hero's ancestors, it may be; he recalls old myths, or he expresses his own profound view of life, wealth, dominion, whatever is great and honourable, the sublimity and charm of the Muses, but above all the dignity of the bard. Consequently, în his poems he is not șo much concerned to honour the hero whose fame he spreads în this way aș to make himself, the poet, heard. He himself hâș not the honour of having sung the praises of
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
târgoveață. Grizilda, eroina de un incredibil devotament marital și de o obediență nemaipomenită, de o statornicie și o răbdare specifice unei martire, nu este un personaj original, ci împrumutat de la Boccaccio 782 și valorificat artistic și de un alt mare bard italian, Petrarca 783. Este o donna angelicata ce se distinge prin frumusețe, răbdare, virtute, credință, supunere și dragoste. Acțiunea povestirii, plasată în Italia, ne istorisește despre un crai pe nume Valter ce se îndeletnicea cu vânătoarea, respingând viața de familie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și citat: a) În cadrul textului; b) separat de text. Citatul din cadrul textului, integrat fluxului „narativ”, se evidențiază doar cu ajutorul ghilimelelor: Constantin Noica l-a numit pe Eminescu „poetul marilor tristeți”, o formulă care depășește metaforele banalizate deja („Luceafărul poeziei românești”, „bardul de la Ipotești” etc.). Citatul din cadrul textului se culege, după cum se vede și În exemplul dat, cu aceeași literă ca și textul de bază. O veche recomandare preciza: Citatele din cadrul textului se culeg cu literă de evidențiere: aldine, dacă sunt scurte
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]