1,501 matches
-
silințele ca să reușim cu cinste în acest moment istoric.” A urmat apoi la cuvânt Alexandru Marghiloman, primul ministru al României, care a precizat condițiile interne și externe ale momentului arătând că „guvernul român respectă toate drepturile și libertățile câștigate de basarabeni, urmând ca Sfatul Țării să se ocupe în continuare de rezolvarea chestiunii agrare potrivit cu voința poporului. După unirea Basarabiei cu patria mamă, România, se va convoca Adunarea Constituantă, în care vor intra, proporțional cu populația, și reprezentanții Basarabiei, pentru a
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
acesta pentru care a trăit, a luptat și s-a jertfit, nu și-a aflat locul pentru odihna cea veșnică, în fața căruia, noi românii să îngenunchem cu smerenie. După reocuparea Basarabiei, fiara bolșevică a dezlănțuit teroare și nenorocirile asupra românilor basarabeni, au început deportările către gulagurile siberiene, în care mii de oameni și-au pierdut viața, membrii familiilor au fost despărțiți unii de alții, așa încât să li să piardă urma, în locul lor fiind aduse și colonizate cele mai declasate elemente rusești
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
peste veacuri aflându-se Columna Traiană de la Roma și impunătorul Monument de la Adamclisi. Puternica și inevitabila colonizare romană a dus la asimilarea dacilor, dând naștere poporului român și a limbii române, din care făceau parte indivizibilă, și fac și astăzi, basarabenii și bucovinenii. Nașterea poporului, care de-a pururi va purta numele ROMEI, în ciuda tuturor frământărilor și răzlețirilor de pe lungul drum al Istoriei, va tinde necontenit spre libertate și unitate. Așadar, dintotdeauna Basarabia și Bucovina de Nord au trăit și vor
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
românilor și vor purta în veci pe fruntea lor pecetea capului de zimbru, un zimbru Mușatin, prin Petru, Roman, Alexandru, Bogdan, Ștefan, Rareș, Ion Vodă, pecete care stă și va sta mărturie neclintită prin vremi și peste vremi, arătând că basarabenii și bucovinenii, la fel ca moldovenii, muntenii și ardelenii, din daco-romani se trag și tot români sunt. Răpite de la sânul mamei lor, supuse colonizării și rusificării forțate, Basarabiei și Țării de Sus a Bucovinei nu le mai rămânea decât reînvierea
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
nu-și mai domină cercetarea. A ajuns servul ei. * N icolae Georgescu nu-i un teribilist oarecare, de genul celor care, încercând să ciobească icoana poetului (continui să scriu icoană, pentru că am și văzut-o astfel așezată în case ale basarabenilor), fiind apoi decorați de președintele Constantinescu taman cu... Medalia Eminescu, ci ditamai profesorul universitar, autor a cel puțin 5 cărți de cercetare biografică dedicate lui Eminescu. Scrie serios și documentat, argumentat, cu nerv, și nu poate fi încadrat în categoria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ar legitima un popor (moldovenii) în temeiul unei limbi... inexistente. Întreaga înjghebare statală actuală obligă Chișinăul să recurgă la subterfugiul "limbii moldovenești", altfel, argumentele statalității s-ar subția cu totul (semnificativ este faptul că, din "dicționar", lipsesc cuvintele "Basarabia" și "basarabeni"). Cât privește construcția științifică: apare ca rizibilă și de doi bani. Cum altfel să califici un "dicționar" din care lipsesc cuvinte esențiale (floare, ochi, mână, creer, minte etc. etc.) iar altele primesc explicații derivate aiuritoare, de tipul "inimă" = măduva unui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ani...) Acum, constat că pălăria sus-semnatului e-o piedică în calea Republicii Moldova pe drumul ei victorios spre Europa! Totdeauna am spus și scris că Druță este un scriitor autentic, ceea ce-i justifică prezența în literatura română. După cum observa un critic basarabean (Tudor Paladi), "drama scrisului său este drama ethosului interriveran de la Nistru până la Prut". Adevărat. Tot așa cum Preda s-a legitimat prin eroii săi extrași din universul satului oltean, Barbu, prin incursiunea în lumea mahalalei bucureștene, Stancu (în opinia mea, sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Humanitas) o carte-restituire de certă excepție: "Jurnalul" lui Mihail Sebastian. A avut parte, absolut meritat, de un box-office generos, au comentat-o mai toate condeiele avizate și, iată, produce reverberații târzii: la ed. "Cartea românească" se publică varianta dramatizată de basarabeanul D. Crudu, intitulată "Steaua fără... Mihail Sebastian". Adevăr grăiește titlul: cartea-i fără... Sebastian. Din câteva pricini, între care de departe străluce o dilematică întrebare: ce, cât și cum se poate naviga alături de realul fixat într-un jurnal, în numele postmodernismului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Acea fericire despre care ne-ai vorbit. UN PRIETEN -1 Dintre oamenii de suflet, pe care i-am cunoscut de-a lungul vieții și care, cu timpul și-au făcut un loc statornic în iatacul inimii mele bădia Eugen Dimitriu, basarabeanul, a devenit și a rămas un prieten aparte, de o rară sensibilitate, modestie, onestitate, bunătate. Anul trecut, prin decembrie 2009, când i-am dus o carte, mi-a dăruit cel de-al nouălea volum din salba scrierilor sale, Un album
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de ruși, obligată la despăgubiri colosale și cu jumătate din teritoriile Moldovei și Bucovinei anexate la U.R.S.S., cu acceptul Occidentului. Eugen s-a înscris la Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași, la Facultatea de Drept. Aici erau și alți basarabeni. Între ei se afla și Valeriu Gafencu, cu doi ani mai mare, de loc din Sângerei, aproape de Telenești. Eugen a fost și ca student, an de an, printre primii la învățătură. Învăța și spera că va scăpa de sărăcie. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
purtat ani în șir prin diverse lagăre și închisori, de unde, istovit fizic, numai piele și os, a scăpat ca printr-o minune în vreme ce alți colegi, precum Valeriu Gafencu, supranumit "sfântul închisorilor" s-a prăpădit de tuberculoză în 1952. Iar alți basarabeni, ca Eugen Coșeriu, Paul Goma au fugit din Basarabia. Dar și după ce-a ieșit din temnițele comuniste, nenorocul l-a urmărit ani în șir, ca propria-i umbră pe timp de soare. Între 1954-1958 a fost simplu lucrător, vopsitor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Vasile Ciurea a alcătuit și tipărit și broșura Muzeul Fălticenilor două decenii de muncă, 1914-1934. Istoricul și activitatea lui (Fălticeni, 1934). Asupra lucrurilor care-au fost s-a informat din primele zile ale numirii sale la muzeu bădia Eugen Dimitriu, basarabeanul. El s-a documentat din ceea ce-au scris Vasile Ciurea și alți contemporani despre muzeu. Astfel, a aflat că în 1917 muzeul lui Vasile Ciurea a integrat la patrimoniul său și Muzeul Băii, iar în 1918 piesele din Muzeul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
un Om pasionat, atașat de acest târg, care, cu perseverență și competență să adune material, din care să se poată selecta și ilustra tot ce era sugestiv zonei, în Galeria Oamenilor de seamă. Această misiune l-a atras pe acest basarabean, fiu adoptiv al târgului, venit aici în 1935, la 12 ani, împreună cu familia. Treaba pe care o avea de făcut i-a plăcut strașnic bădiei. De îndată ce s-a văzut în această tihnită și liniștită împărăție cu cărți, documente, mărturii diverse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
secretar, am fost scos de la Institutul de Învățământ Superior și transferat la muzeul sucevean ca direct adjunct, răspunzând direct tocmai de organizarea și modernizarea acestui "muzeu național al Bucovinei", cum începeau cei mai mulți să-i zică, încă neoficial bădia Eugen Dimitriu, basarabeanul, mi-a devenit coleg. Îl cunoșteam și ne împrietenisem încă din etapa când era la Fălticeni. Omul nostru "de legătură" era profesorul de limba română, Vasile G. Popa. Bădia Eugen a avut un rol esențial în prelucrarea, fișarea și inventarierea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
unei largi mișcări culturale, în general, istoriografice, în special, pentru cercetarea și elucidarea unor noi și noi aspecte din trecutul Bucovinei, despre care aproape o jumătate de veac nu s-a putut nici vorbi public, nici scrie. Bădia Eugen Dimitriu, basarabeanul, e unul din pilonii acestei mișcări. Și faptul acesta nu e puțin. Studenți, doctoranzi, colegi de la Catedra de Istorie a Universității "Ștefan cel Mare" au căutat și utilizat și continuă să cerceteze în mod frecvent instrumentele sale de lucru, ghidurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
adevărată enciclopedie populară" care interesează deopotrivă pe etnografi, lingviști, istorici, filologi, etimologi, dialectologi, medici, farmaciști, botaniști, naturaliști, filosofi, preoți etc. se dovedește a fi o monografie imensă, fără egal, prin semnificația ei bogată, în cultura universală. Preocupările bădiei Eugen Dimitriu, basarabeanul pentru cercetarea și valorificarea și a altor arhive sucevene s-au concretizat și în 3 volume de documente Scrisori către Leca Morariu (vol. 1, 2, 3, ediție îngrijită de Eugen Dimitriu, prefață și note Emil Satco, redactor și note la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
da preț clipei trăite, convinși că altfel ar fi acuzați de regretul, atât de admirabil și durabil exprimat de poet: "Nu e păcat Ca să se lepede Clipa cea repede Ce ni s-a dat?" (Eminescu) ... Acesta-i bădia Eugen Dimitriu basarabeanul, un octogenar care și-a descoperit și folosit secretul vitalității, căutând în trecut și stând la un intim taifas cu cei care au trecut "dincolo" și au vrut, cât au trăit să dea din prea plinul vieții și bunătății lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
care și-au vărsat sângele la Mărășești și Oituz, în 1916-1918. Atunci, când... sânge și lacrimi au curs din cer !.. Gazetele publicau cu titluri groase: „Germania dorește armistițiul”. Sosise clipa adevărurilor.. „Unirea tuturor românilor într-un singur Stat” 27 martie. .Basarabenii cereau „Unirea cu Țara”. 28 octombrie.. Românii din Dobrogea cereau „Unirea cu Țara..” 16 noiembrie.. „Unirea Bucovinei cu România” 24 noiembrie.. „Constituanta de la Alba Iulia, a votat Unirea Ardealului, Banatului și tuturor ținuturilor românești la Patria Mumă”. Anul 1918... An
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Basarabiei de către Caimacanul Vogoride. Școala și biserica din orașul Bolgrad sunt pâna astăzi mărturie ale politicii generoase a autorităților Române În epocă. După războiul ruso-turc la care România a avut o importantă contribuție, În anul 1878, Rusia reocupă teritoriul sud basarabean județele Bolgrad, Ismail și Cahul În baza tratatului de la Berlin din iulie 1878. În anul 1917, În circumstanțe create de Revoluția din Octombrie, la Chișinău se constitue Sfatul Țării- organ reprezentativ basarabean care decide unirea Întregii Basarabii cu România
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
instituțiile din România va da coeziune și unitate În aspirații a celor din țară și diaspora, afirmă academicianul Grebenicov. Opiniile exprimate de ilustrul savant basarabean sunt o afirmare mai recentă a profețiilor preotului Al. Mateevici, venerat fiu al Bugeacului, adresat basarabenilor. Istoria poprului român dezvăluie numeroase și Îndelungate etape de ingerințe străine și generații dearândul au avut de suferit năvăliri, dominații, amenințări, răpiri teritoriale. Raportarea românilor la o vecinătate inducea Îngrijorare, nesiguranță, fiorii cotropirilor. Dreptul celui mai tare s-a afirmat
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
satul Dancăuți În colaborare cu Valeria Certăzeanu-Zorilă au descris În două volume trista epopee a cotropirii județului Hotin. Mottoul la volumul „Troița de la Dăncăuți” prefațează cartea cu cuvintele:” Este incredibil pentru poporul român să treacă cu vederea suferințele Îndurate de basarabeni și bucovineni”. În volumul publicat În 2009 „Se Întorc basarabenii acasă” sunt descrieri tragice din gulagul sovietic. „Deodată ne-au ridicat și pe noi. Am fost duse În vagoane Închise ca pe animale, dându-ni-se doar apă la 24
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
două volume trista epopee a cotropirii județului Hotin. Mottoul la volumul „Troița de la Dăncăuți” prefațează cartea cu cuvintele:” Este incredibil pentru poporul român să treacă cu vederea suferințele Îndurate de basarabeni și bucovineni”. În volumul publicat În 2009 „Se Întorc basarabenii acasă” sunt descrieri tragice din gulagul sovietic. „Deodată ne-au ridicat și pe noi. Am fost duse În vagoane Închise ca pe animale, dându-ni-se doar apă la 24 de ore. Era o zăpușeală de nedescris, deși noi ne
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
poporul român, a rămas același Îndurând vicisitudinile veacurilor. Confrații români de peste Nistru au rămas puțin cunoscuți și doar după primul război mondial, cercetători, istorici dar și sătenii din apropierea Nistrului au stabilit legături și s- au recunoscut ca frați cu basarabenii. Istorici de frunte din țară și din partea locului au cercetat și au făcut lumină În vederea cunoașterii realităților și stabilirea de relații fraterne. Au publicat scrieri documentare, la scurt timp după Unire, istorici de Înalt prestigiu: Alex.V.Boldur, Ion. I. Nistor
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
I. Nistor, Vasile Harea, Nicolae N. Pop, C.C. Giurescu, Th. Holban, Onisifor Ghibu, N. Smochină, Ion Mailat, C.Gh.Constantinescu, Mihai. A. Antonescu, etc. Au adus o contribuție documentară gazetari, oameni politici, personalități din țară dar și din străinătate, din rândul basarabenilor și de dincolo de Nistru. Harta geografică a zonei de peste Nistru cuprinde câmpii Întinse, teren fertil pentru agricultură. Satele românești sunt risipite până la Bug și chiar dincolo. La data Întocmirii principalei monografii ( 1917) erau sate de moldoveni iar În biserică serviciul
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
de către Grupul de Armate “General Ion Antonescu”, România a reintrat, de facto, în posesia drepturilor sale asupra acestor provincii. Au fost repuse în vigoare legile existente înainte de 26-28 iunie 1940 și extinse legile intervenite ulterior acestei date. Apelul “Cuvânt către basarabeni”, adresată la 23 iulie 1941, de conducatorul statului, generalul Ion Antonescu, cuprindea concepția și principiile în baza cărora urmau să fie administrate și conduse teritoriile eliberate. Basarabia și nordul Bucovinei reprezentau două unități administrative, conduse direct de conducatorul statului, prin
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]