1,009 matches
-
majusculă accentuează afectivitatea, dar ajunge și la manieră, având în vedere grafia cu spații largi ce impune o anumită diferențiere: "Pădure, Și nor, cer, și iad, și câmp, și rai, și loc și dor și Mare pier, voce" ("Dimensiuni") În "Bazarul cu vești" apare un personaj, "Glafira", o "Duduie" argheziană, boită, urâtă și ridicolă prin mondenitate. "S-a sfătuit cu doctorul Pepelea:/ Din șold, din fese-o să-i grefeze pielea." Tudor George face poezie din orice, și nu fără har
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Muzica sonoriza orice atom” 1. Opere, p. 46. 2. Muzică religioasă (Miserere), operă (Traviata, Norma, Lohengrin), canțonete (Vorrei morir), romanțe (Ochi albaștri), rapsodii, muzică ușoară (Tarara Bumdere), „Beethoven, Berlioz, Wagner, Chopin”, citați „la pachet” de Ion Minulescu, în „într-un bazar sentimental”), Weber (Furtuna, Gîndirile din urmă), Schumann, Strauss, Hübsch, elegii, serenade, barcarole, gavote, piese de café-concert, cîntece nemțești, spaniole, franțuzești, italiene și, inevitabil, cîntecele de pe stradă sau de la ușa cafenelelor ale unor emigranți polonezi, galițieni etc. 3.Reclamă a „Magazinului
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în deceniul al treilea al secolului XX, cuvîntul „dugheană” (d. tc. dükkîn) era un arhaism, iar tipul de comerț pe care îl denumește era anacronic. Dugheana e magazinul evului mediu și al Orientului. O lume de dugheni e o lume bazar. Provocat de alte motive, disprețul poetului se întîlnește cu disprețul omului modern pentru forme economice depășite. Chiar dacă nu i exprimată direct, comparația există, e inclusă în ansamblul fiecăruia dintre poeme. Bacovia avea, pe de o parte, imaginea dughenelor (cele mai multe niște
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Or [continuă Lamennais], viața în societate nu e de natură materială. Niciodată un stat nu s-a întemeiat pentru a-și satisface necesitățile fizice. Creșterea bogățiilor, a profiturilor nu stabilește între oameni o legătură reală; o societate nu este un bazar [...]. Ce fel de țară, ce fel de vremuri, ce fel de societate sînt acelea care nu se întemeiază pe o credință comună, pe îndatoririle ce decurg din această credință? Nu-i așa că doar la nivelul spiritului se manifestă principiul comuniunii
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
fără îndoială, simpatice gazdei noastre, jurnalistul-filosof, de vreme ce cartea proclamă: "Ar trebui să reașezăm la loc de cinste virtuțile eroice ale îndrăznelii și curajului, atât de hulite de societatea noastră precaută. Ar trebui în sfârșit, desprinzându-ne de un pedagogism de bazar, să regăsim necesitatea autorității maestrului în fața discipolilor". Frumoasă filipică, nu-i așa? Drept e că tot el e autorul unor cărți ca La Destruction de la France (2000) sau La France v-a-t-elle disparaître? (1997), scrise pe un ton cât se poate
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
2002. Ediții: Victor Eftimiu, Înșir’te mărgărite, postfața edit., București, 1974; Oscar Lemnaru, Omul și umbra, pref. edit., Cluj-Napoca, 1975; G. Călinescu, Șun sau Calea netulburată, postfața edit., București, 1976, Ion Creangă, postfața edit., București, 1976; Ion Minulescu, Într-un bazar sentimental, pref. edit, Cluj-Napoca, 1977; Vasile Alecsandri, Chirițele, postfața edit., București, 1978; Romulus Cioflec, Vârtejul, pref. edit, Cluj-Napoca, 1979, Pe urmele destinului, pref. edit., Cluj-Napoca, 1985, Boierul, introd. Perpessicius, Cluj-Napoca, 1988; Mihail Sadoveanu, Nopțile de Sânziene, pref. edit., București, 1980
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285854_a_287183]
-
procesele politice, istoria monarhiei române - sunt abordate în articole de condamnare a ideologiei comuniste și a cultului personalității, semnate de Monica Lovinescu („Note de lectură”), Dorin Tudoran („Bloc notes”), Cornel Dumitrescu („Ultima oră”), Vladimir Tismăneanu („Accente istorico-politice”) și Liviu Cangeopol („Bazarul valah”). Un lung serial despre „afacerea” Virgil Tănase semnează Matei Pavel Haiducu (Am refuzat să ucid, 1/1988-26/1989). Se publică poezii de Mihai Eminescu, V. Voiculescu, Lucian Blaga, Ștefan Baciu, St. O. Iosif, George Alexe, George Astaloș, Mihai Ursachi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287883_a_289212]
-
și războiul balcanic". Mai sunt publicate portrete, corespondențe etc. Este de presupus că în Bârlad au mai existat publicații evreiești și după anul 1913, pe care autorul cărții nu le-a găsit până acum. El, însă, își continuă cercetările.» * 268 Bazarul Filatelic Revista Bazarul filatelic, organ pentru răspândirea reclamelor și informațiilor filatelice, cu apariție bilunară, apare la 1 aprilie 1928. Redacția revistei este în strada Lascăr Catargi nr. 41, Bârlad, mandatele și scrisorile recomandate se solicită a fi trimise pe adresa
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Mai sunt publicate portrete, corespondențe etc. Este de presupus că în Bârlad au mai existat publicații evreiești și după anul 1913, pe care autorul cărții nu le-a găsit până acum. El, însă, își continuă cercetările.» * 268 Bazarul Filatelic Revista Bazarul filatelic, organ pentru răspândirea reclamelor și informațiilor filatelice, cu apariție bilunară, apare la 1 aprilie 1928. Redacția revistei este în strada Lascăr Catargi nr. 41, Bârlad, mandatele și scrisorile recomandate se solicită a fi trimise pe adresa domnului S. Zilberstein
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
redacției destul de activ ă, o cronică a noutăților despre filatelia în lume, dar și în țară, informații despre revista „La Roumanie”, organ oficial al Societății de schimb și corespondență internațională. „Roumanie Echange Club”, prezentări de timbre, detalii despre Concursul Revistei „Bazarul Filatelic” - ca o surpriză făcută cititorilor, oferte de mărci străine și autohtone... Numărul doi al revistei se deschide cu o prezentare despre „Marea expoziție filatelică și Congresul presei filatelice în Monacco la Monte - Carlo. * Bârladul odinioară și astăzi 269 „Bârladul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
an VI, 1893 ............................................... ................251 Anuarul Societății „Matematica Bârlădeană” pe anul 1922........................................... ...............................251 Administrația Moldovei ......................................253 Ardeiul ............................................... ...............253 Aripi tinere, revista Liceului nr. 1 „Gheorghe Gheorghiu Dej” din Bârlad .........................................256 Avânturi culturale .............................................25 7 Axa............................................ ........................258 Baaadul literar ............................................... ...259 Bar-Kochba ............................................... ........264 Bazarul Filatelic...................................... ...........268 Bârladul odinioară și astăzi ...............................268 Bârladul ............................................... .............277 Bârladul Nr.1 - număr omagial ..........................279 Buletinul Comunal ............................................281 468 Buletinul Oficial al Județului Tutova..................281 Buletinul Camerei de Comerț și Industrie - Circumscripția Bârlad......................................... .......282 Buletinul Ligii Culturale ....................................283 Secția Bârlad
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Austria, Anglia, ca și de relațiile cu artiști de valoarea unor George Enescu, Jean Steriadi, Theodor Pallady, D. Ghiață - își găsesc ilustrarea în abundența substantivelor, în enumerații, în imaginile de bâlci excentric, în teribilismul voit naiv și în aglomerarea de bazar: roșcove, mânătărci, „opintivi, vin citadin, porumb de lapte cicantin, morcovul cel mucalit” și multe altele; în aceeași tonalitate sunt înșiruiți, asemenea obiectelor, și strategii, mercantilii, dandy, cameleonii, gentlemenii, giamgiii, sufleurii, poeții famelici, gastronomii, fulminanții, cei atinși de normalie, globetrotterii, gimnaștii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287955_a_289284]
-
nici Divertis-ul nu mai e ce-a fost, am riscat și mi-am zis, sinucigaș, că e timpul să mă uit și eu fugar, pentru prima oară, la cea mai longevivă și urmărită emisiune de divertisment, un fel de bazar compozit de personaje dubioase și, de regulă, cu o notorietate negativă, care plătesc să-și spele imaginea, care imita formatul celebru al mozaicului duminical inventat de un odios turnător al Securității devenit idolul TVR-ului postcomunist. Ați ghicit, et in
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
În căutarea perspectivei - liniștitoare? - pe care n-o putuse capta nicicând printr-o lentilă. Poate că, la urma urmelor, acum credea, nu avusese nicicând scena În fața ochilor, În verdele gingaș al unui lan de orez, În furnicarul pestriț al unui bazar, smiorcăiala unui copil ori noroiul unei tranșee, ci În doar sinea lui: În mahmureala propriei memorii și În fantasmele care Îi jalonează țărmurile. În linia desenului și a culorii, molcomă, minuțioasă, reflexivă, care nu-i cu putință decât când inima
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
al Partidului Poporului condus de generalul Averescu, apărut la București, între 14 iunie 1931 și 24 aprilie 1938. Redactor este la început Victor Rodan, iar de la numărul 296/1937 directori devin Tudor Șoimaru și I.C. Legrel. Săptămânalul are aspect de bazar politic, dovedind puține tangente cu literatura. Cele mai interesante rubrici sunt „Film parlamentar”, „Ecranul”, „Mingi, pumni, iepe”, „X... în halat și păpuci” (confesiuni-interviu), „Politică în vacanță”, „Svonuri, fapte, răfuieli”, „Omul săptămânii”. Rubrică din urmă conține portretele unor oameni politici, precum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287540_a_288869]
-
lui Noe, conform Cărții Facerii din Vechiul Testament (n. tr.). 42 Regele Midas, personaj mitologic grec care ar fi transformat în aur tot ce atingea (n. tr.). 43 "Mutualitatea serviciilor. Conform tot ceea ce precedă, societatea poate fi considerată ca un imens bazar în care fiecare va depune mai întâi produsele sale, le va face recunoscută și fixa valoarea. După aceasta, fiecare este autorizat să preleveze, din ansamblul acestor depozite, produse după cum dorește, pentru o valoare egală. Or, cum se apreciază această valoare
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
valoarea. După aceasta, fiecare este autorizat să preleveze, din ansamblul acestor depozite, produse după cum dorește, pentru o valoare egală. Or, cum se apreciază această valoare? Prin serviciul oferit și primit. Avem deci exact ceea ce solicita domnul Proudhon. Avem deci acest bazar al schimburilor, de care am râs atât, și Societatea, mai ingenioasă decât domnul Proudhon, ni-l oferă economisindu-ne deranjul material de a ne transporta în acest bazar mărfurile. Pentru acest lucru, ea a inventat moneda, prin intermediul căreia ea realizează
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și primit. Avem deci exact ceea ce solicita domnul Proudhon. Avem deci acest bazar al schimburilor, de care am râs atât, și Societatea, mai ingenioasă decât domnul Proudhon, ni-l oferă economisindu-ne deranjul material de a ne transporta în acest bazar mărfurile. Pentru acest lucru, ea a inventat moneda, prin intermediul căreia ea realizează antrepozitul la domiciliu." (n. ed.). 44 Inițial asignatele sunt creanțe emise de Trezoreria revoluționarilor în 1789 pentru a acoperi cheltuielile publice. Ele urmau să fie acoperite prin vânzarea
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
replică dură și definitivă lucrării în opt volume a lui Lynn Thorndike, History of Magic and Experimental Science (1923-1958), căreia Culianu îi reproșa superficialitatea și chiar disprețul pentru tema abordată. Conform viziunii lui Thorndike, magia ar fi un fel de bazar cultural care ar cuprinde totul "de la negustorii ambulanți de carnaval la șamanii aborigeni", fapt care astăzi este - pentru noua lume științifică - o imensă gafă. Dimpotrivă, pentru Culianu - ca și pentru Servier - magia a fost o subtilă artă spirituală, una cu
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
exprimat acordul în privința necesității înființării „unui transport regulat de pasageri, cu autocamioane”, care ar fi permis „populației nevoiașe, deplasarea rapidă prin oraș, la un preț redus”. Se dorea, în special, scurtarea perioadei de deplasare pe următoarele trasee: „N-S - de la bazarul fabricii Letea, pe străzile Bacău-Focșani și BacăuPiatra, până în Gherăești; E-V - de la gară, pe strada Bacău-Ocna, prin Piața Sfântul Nicolae, Bulevardul Carol I, până în comuna Letea”. Articolele „Regulamentului municipal pentru transportul călătorilor cu autobuze” (aprilie 1930), impuneau concesionarului obligații extrem de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
afacerii, administrația fabricii a introdus și practica acordării de bonuri și fise în schimbul unei părți din retribuția săptămânală. Prin intermediul fiselor - un fel de monedă proprie, ce avea „curs” numai în incinta fabricii - muncitorii erau obligați să „cumpere” produse doar de la Bazarul Letea, „unde prețurile erau de speculă nerușinată”. În intervalul 1934-1938, datorită investițiilor ce au vizat mărirea capacităților de producție și retehnologizarea, fabrica Letea se va impune drept cel mai important producător de hârtie din România. Astfel, numai în perioada 1934
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mici aflate în proprietatea lui Petru Vasile, Maria Boțel sau Mendel Aronsohn, bodega „Iacoby” - fostă „Viața Nou)” ș.a. În partea de sud-est a orașului, în imediata apropiere a fabricii de hârtie „Letea”, mai exista Parcul „La Porumbaru”, aflat în apropierea bazarului „La ursul din Tarcău”, înființat în anul 1883. La mare căutare erau și bodegile deținute de Andrei Cristian, Grigore Sichitiu, Iosef Herman Issac, E. Teodorescu, precum și numeroasele cârciumi aflate pe strada Mare - frații Herman și Rachmil Steinbock, Moise Valdman, Odisei
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ocupă același B. Cecropide și, din când în când, Ion Floroiu și George Scrioșteanu. Cronica plastică e susținută de Lucia Dracopol-Negulescu, Mihail Gh. Constantinescu și D. Caselli. Fără dinamismul de altădată sunt vechile rubrici „Gazetăria literară”, „O samă de cuvinte”, „Bazar”, „Așa și așa”. Un efort în direcția conectării la actualitate se vădește însă în 1930, când se realizează o anchetă - Săptămâna poeziei - și un ciclu de interviuri luate de N. Crevedia. Menționabile sunt „cărțile redate în extrase”, alese de Numa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
Sere și răsadnițe cu terenul aferent din Neptun-Olimp, H.G.nr. jud. Constanța 4.384,69 567/93 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 50. Grup gospodăresc din zona ÎI cu spălătorie și braseria 6.957,70 -"- "Turist", cu terenul aferent, din Neptun-Olimp, jud. Constanța ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 51. Punct termic (Bazar Neptun) cu terenul aferent din Neptun- 609,76 -"- Olimp, jud. Constanța ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 52. Vila "Parul" A+B cu terenul aferent din Neptun-Olimp, jud. 4.815,09 -"- Constanța ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────���───── 53. Vila "Nucul" A+B cu terenul aferent din Neptun-Olimp, jud. 5.413,74
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164865_a_166194]
-
erau în "epoca de aur". Formale, formale, dar frații lucrau serios pentru că sperau într-o "achiziție". Acum, fiecare înșfacă ceva din atelier sau din debara și pune pe panou, la Victoria (minunat-proletcultă denumire, nu?) Ce poate ieși de-aici? Un bazar. E necesară o regîndire a saloanelor. Decît așa, mai bine lipsă. Zic eu toate astea... dar ce caut, atunci, cu o lucrare (fie ea și nouă) pe panoul blamatului Salon? Of, duplicitatea noastră funciară! E o fotografie celebră, cu steagurile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]