3,169 matches
-
pancreatica parțială deoarece rata de recurenta după pancreatectomia totală nu pare să fie mai redusă [70,71]. Singură indicație certă de pancreatectomie totală ar fi leziunile certe multifocale, deoarece există observații despre recurente în pancreasul restant post rezecție pentru IPMN benigne [72]. Pentru BD-IPMN care au criterii certe de risc de malignitate: cu icter obstructiv, cu noduli murali sau cu duct Wirsung peste 10 mm diametru, se realizează intervenția chirurgicală. Dacă sunt prezente criteriile de risc posibil de malignitate, se realizează
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic () [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
-
dar s-au descris chiște cu dimensiuni cuprinse între câțiva milimetri și 23 cm. Chiștele prezintă un perete gros și sunt umplute cu material cu consistentă crescută, mucoidă. Peretele intern al chiștelor poate fi fin,mai ales la chistadenoamele mucinoase benigne, sau poate prezenta excrescențe intrachistice papilare (proeminențe) și chiar noduli murali solizi, trăsături care sugerează diagnosticul de adenocarcinoma mucinos. Calcifieri focale sunt prezente uneori la periferia tumorii. Chiștele sunt căptușite cu epiteliu columnar înalt, producător de mucina, dispusă intrași extracelular
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic () [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
-
ductele principale. Microscopic, chiștele de la ambele tipuri de tumori sunt tapetate cu epiteliu columnar mucinos, dar doar neoplasmele mucinoase chistice prezintă stroma de tip ovarian. Este important diagnosticul diferențial dintre chistadenoamele mucinoase și seroase deoarece aproape toate chistadenoamele seroase sunt benigne și sunt microchistice. Dimensiunea mai redusă, cicatricea stelata centrală și tapetarea cu celule cuboidale permit diagnosticul diferențial al majorității chist adenoamelor seroase de cele mucinoase. Atât tumorile solide-pseudopapilare cât și chistadenoamele mucinoase apar mai frecvent la femei, dar tumorile solide-pseudopapilare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic () [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
-
mare de 2,5 sau mai mare decât al țesutului mediastinal înconjurător reprezintă o probă PET pozitivă. Pentru nodulul pulmonar malign, PET-ul are o mare sensibilitate de 96,8% cu o specificitate de 77,8%. În caz de nodul benign sensibilitatea este aproximativ egală - 96%, cu o specificitate mai mare - 88%. Rezultate fals negative se pot întâlni în carcinomul bronhiolo-alveolar și în carcinoid, datorită glicolizei mai scăzute a acestor tumori. Un procent de 20 îl reprezintă rezultatele PET - fals pozitive
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
CBP. Este absolut necesar ca examinarea să cuprindă și abdomenul superior (ficat, suprarenale), deoarece crește posibilitatea identificării unei metastaze oculte la acest nivel (1-6% din cazuri). Trebuie ținut cont că o lărgire a suprarenalei de sub 2 cm sugerează o tumoră benignă, pe când o lărgire peste 3 cm este frecvent malignă. Tomografia computerizată sau rezonanța magnetică nucleară au înlocuit studiile clasice radioizotopice ale creierului în depistarea unei metastaze la acest nivel. Majoritatea autorilor consideră că examinarea trebuie făcută numai la pacienții simptomatici
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
cel mai adesea prin decompensarea unor afecțiuni pre-existente. Frecvența de apariție a acestor complicații este similară populației generale supuse unei intervenții abdominale majore [50]. Complicațiile renale Apar cu o frecvență de aproximativ 4-5% și reprezintă în general afecțiuni cu potențial benign [41, 50, 51]. Cu toate aceste, creșterea probelor renale (uree, creatinină) la un pacient care prezintă și ascensiuni febrile vesperale poate fi primul semn al sepsei chirurgicale (traducând de obicei prezența unei fistule anastomotice). Complicațiile trombembolice Pacienții cu intervenții chirurgicale
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
periampulare sunt complicații tardive, fiind consecința recidivelor tumorale locale sau anastomozelor bilio-digestive defectuos realizate (ce se complică în faza imediată postoperatorie cu fistulă anastomotică). Problema majoră cu care chirurgul se confruntă este diagnosticul diferențial dintre o stenoză malignă și una benignă, în condițiile în care, datorită montajului bilio-digestiv, biopsia preoperatorie (pe cale endoscopică) este practic imposibilă. Se poate tenta drenajul percutan transparieto-hepatic (ghidat ecografic) cu aspirarea de bilă și examen citologic, însă rezultatele fals negative sunt numeroase [95]. Un studiu publicat recent
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
automat atribuită recidivei locale tumorale (doar 9% dintre stenozele postoperatorii au avut etiologie malignă). De asemenea, analiza univariată a demonstrat că apariția în perioada postoperatorie imediată a unei fistule bilio-digestive s-a asociat cu apariția stenozelor biliare postoperatorii tardive. Stenozele benigne se pot trata prin dilatare biliară percutană cu balonaș (necesită ședințe multiple) sau refacerea anastomozei, iar cele maligne prin montarea unui stent (soluție fezabilă în cazurile avansate de boală întrucât stenturile devin rapid nefuncționale) [97]. SUPRAVIEȚUIREA LA DISTANȚĂ Evoluția și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
a NPMI, iar detectarea imunohistochimică a hTERT în celulele din sucul pancreatic ar putea reprezenta un marker diagnostic deosebit de util [16]. De asemenea, MUC4 și MUC5AC ar putea fi utilizați ca potențiali biomarkeri care permit diferențierea leziunilor maligne de cele benigne [17]. Au fost descrise apariții ale NMPI la doi pacienți cu sindrom Peutz-Jeghers care prezintă mutații germinale ale genelor STK11/LKB1, ceea ce sugerează că mutațiile genei STK11 pot contribui la apariția NMPI [18]. În ceea ce privește gena PIK3CA, mutațiile ei au fost
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Dina () [Corola-publishinghouse/Science/92185_a_92680]
-
mutațiilor genei CFTR la riscul de cancer pancreatic [115, 116]. ALTE TUMORI PANCREATICE CU DIFERENȚIERE DUCTALĂ NEOPLASMELE SEROASE CHISTICE (NSC) NSC sunt tumori epiteliale chistice compuse din celule cuboidale, bogate în glicogen care secretă un lichid seros. Majoritatea sunt tumori benigne (chistadenoame seroase) și numai în cazuri rare metastazează (chistadenocarcinoamele seroase). Histologic au fost descrise patru variante de NSC: neoplasmul seros macrochistic, neoplasmul seros solid, neoplasmul seros chistic asociat cu sindromul von Hippel-Lindau (VHL) și neoplasmul mixt seros-neuroendocrin. Dintre anomaliile genetice
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Dina () [Corola-publishinghouse/Science/92185_a_92680]
-
CU CELULE ACINARE (NCA) Neoplasmele cu celule acinare sunt tumori epiteliale denumite astfel după aspectul morfologic care seamănă cu cel al celulelor acinare pancreatice. Majoritatea sunt tumori maligne solide (carcinom cu celule acinare) și mai rar se întâlnesc leziunile chistice benigne (chistadenom cu celule acinare), chistice maligne (chist adenocarcinom cu celule acinare) sau carcinoamele mixte (acinar-neuroendocrin, ductalacinar, acinar-neuroendocrin-ductal). Spre deosebire de ADP, anomaliile genetice precum activarea genei K-RAS prin mutații, inactivarea genelor supresoare tumorale TP53, SMAD4 (DPC4) sau CDKN2A sunt rar descrise în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Dina () [Corola-publishinghouse/Science/92185_a_92680]
-
HbA1c a scăzut la 5,3%. Nu s-au înregistrat semne obiective pentru complicațiile cronice. În cursul anului 2003, la o glicemie de 145 mg/dl, insulinemia plasmatică a fost de 12,2 μU/ml. Aceste două cazuri subliniază evoluția „benignă” și lent sau foarte lent progresivă a unor cazuri de T2DM. În ultimă instanță, varietatea extremă a cazurilor depinde de prezența (genetic determinată) a unor grade variabile de disfuncție β-celulară și de insulinorezistență periferică (Birkeland și col., Diabetic Med., 20
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92221_a_92716]
-
din tumorile periampulare [10] și este responsabilă de 20% din obstrucțiile tumorale ale CBP [11] și de 0,2% din totalitatea cancerelor gastrointestinale [3, 4]. Are incidență egală la bărbați și femei. Tumorile ampulare (atât cele maligne cât și cele benigne) pot apărea sporadic sau pe fondul unor sindroame genetice, incidența acestora fiind de 200- 300 ori mai mare la pacienții cu sindromul polipozei ereditare (polipoza adenomatoasă familială sau cancerul colorectal ereditar nonpolipos) comparativ cu populația generală [12]. Carcinomul ampular sporadic
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
dilatarea CBP, căilor biliare intrahepatice și a ductului Wirsung și pune în evidență stenoza. Acest semn clasic al „dublului duct” (dilatare de CBP și dilatare de Wirsung) are sensibilitate și specificitate redusă fiind dat de orice tumoră periampulară sau leziune benignă (pancreatita cronică) [31]. Tehnica permite prelevarea de biopsii sau citologie prin periaj biliar sau pancreatic. Sensbilitatea citologiei prin periaj este de 60%, iar specificitatea de 100% [32]. De asemenea, este posibilă ecografia intraductală. Acuratețea generală a ERCP în diagnosticul carcinomului
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
din tumora vizualizată sau aspectul colangiografic caracteristic. Dacă carcinomul ampular intramural se asociază cu litiază coledociană și impactare de calcul, atunci diagnosticul este dificil. Alte tipuri de tumori ampulare sunt rar întâlnite și se diagnostichează pe baza examenului histopatologic. Tumorile benigne sunt reprezentate de: adenoame, leiomioame, lipoame, fibroame, hamartoame și limfangioane [53, 54]. Adenoamele sunt cele mai frecvente tumori benigne și sunt leziuni premaligne (mai ales tipul vilos). Endoscopic, papila este proeminentă, cu mucoasa granulară, decolorată, dar fără eroziuni sau ulcerații
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
calcul, atunci diagnosticul este dificil. Alte tipuri de tumori ampulare sunt rar întâlnite și se diagnostichează pe baza examenului histopatologic. Tumorile benigne sunt reprezentate de: adenoame, leiomioame, lipoame, fibroame, hamartoame și limfangioane [53, 54]. Adenoamele sunt cele mai frecvente tumori benigne și sunt leziuni premaligne (mai ales tipul vilos). Endoscopic, papila este proeminentă, cu mucoasa granulară, decolorată, dar fără eroziuni sau ulcerații. Colorațiile intravitale (albastru de metilen sau indigo carmin) cresc contrastul dintre mucoasa granulară și cea normală. Aspectul polipoid, conopidiform
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
este utilă în diagnostic. Într-un studiu publicat de Alvaro și colab. [67] se arată că nivelul crescut al IGF-I la nivelul tractului biliar ar putea ajuta la diagnosticul diferențial al colangiocarcinomului cu cancerul pancreatic sau cu afecțiunile biliare benigne. Ecografia transabdominală Este examinarea imagistică inițială la pacienții cu icter colestatic. În carcinomul CBP distale se evidențiază semne indirecte de obstrucție: dilatarea căilor biliare intra și extrahepatice și colecistul mult destins. Tumora coledociană inferioră se evidențiază greu datorită poziției retroduodenale
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
stenoze duodenale, hepaticojejunoanastomoza. Colangiografia endoscopică retrogradă (ERC) rămâne standardul de aur în diagnosticul leziunilor maligne de coledoc inferior cu sensibilitate și specificitate de peste 90%. Stenoza malignă tipică este neregulată și se asociază cu dilatarea proximală importantă a căilor biliare; stenoza benignă este netedă, conică și dilatarea căilor biliare este mai puțin exprimată. Acest aspect radiologic poate fi obținut și prin MRCP, metodă mai puțin invazivă, dar meritul ERC constă în faptul că permite în plus citologia prin periaj aspirativ, biopsia aspirativă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
vaselor mari, ajungând la o acuratețe diagnostică de aproape 100% [72-76]. În mod particular, ecografia intraductală evidențiază cu acuratețe invazia parenchimului pancreatic, venei porte și a artere hepatice drepte [42]. Colangioscopia este utilizată în evaluarea stenozelor biliare „nedeterminate”, cu substrat benign sau malign greu de precizat prin celelalte tehnici (citologia prin periaj aspirativ sau biopsia intraductală transpapilară). În timpul colangioscopiei se pot preleva biopsii țintite de la nivelul leziunilor; de asemenea se poate aprecia extinderea leziunilor. Sensibilitatea citologiei prin periaj aspirativ sau biopsiei
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
confocală) sunt ridicate (sensibilitate 89-95%, specificitate 86-91%) [70, 82]. Endomicroscopia confocală LASER permite obținerea unor „biopsii optice” de la nivelul mucoasei digestive, folosind iluminarea laser [83]. Această tehnică permite o evaluare histologică in vivo în timpul endoscopiei, ajutând diagnosticul diferențial între leziunile benigne și maligne [84,85]. Pentru evaluarea epiteliului biliar, miniproba confocală este introdusă în arborele biliar cu ajutorul endoscopului cu vedere laterală. Colangiografia percutană transhepatică (CPT) se face atunci când colangiografia endoscopică eșuează și nu se poate face MRCP. Are sensibilitate și specificitate
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
și indirecte sunt nespecifice și nu se utilizează. Poate crește amilaza și lipaza serică prin obstrucția canalului Wirsung. Deși markerii tumorali au sensibilitate și specificitate redusă pentru diagnosticul cancerului pancreatic, aceștia au valoare orientativă în diagnosticul diferențial dintre afecțiunile pancreatice benigne și cele maligne și sunt utili în monitorizarea evoluției după tratament. Din multitudinea markerilor propuși în diagnosticul cancerului pancreatic se utilizează mai ales CEA, CA 19-9, CA125, CA242, Span-1, Du-pan-2 [98, 99]. Antigenul CA 19-9, cel mai utilizat marker pentru
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
Span-1, Du-pan-2 [98, 99]. Antigenul CA 19-9, cel mai utilizat marker pentru cancerul pancreatic, are specificitate redusă deoarece crește nu doar în această afecțiune ci și în alte cancere periampulare, tumori de vezică biliară, în pancreatita acută și cronică, leziuni benigne ale tractului biliar (mai ales obstrucție cu colangită), boli hepatice cronice. De aceea, utilizarea de combinații de markeri și mai ales, combinarea cu tehnicile imagistice cresc valoarea diagnostică [99). Determinarea cantitativă a markerilor cu selectarea unor valori prag, orientează în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
pozitive și îi limitează utilizarea. Radioimunolocalizarea tumorilor Utilizează imunoscintigrafia după administrarea de anticorpi monoclonali marcați (131I anti-CA 19-9 sau 131I anti-CEA) și se bazează pe existența unor diferențe cantitative și calitative ale expresiei antigenice la nivelul țesutului tumoral față de leziunile benigne. Are utilitate practică redusă. Examenul radiologic toracic și abdominal Prezența calcefierilor în aria de proiecție pancreatică semnifică o pancreatită cronică, care este un factor de risc pentru cancer. Dispariția unor calcefieri preexistente ar putea sugera apariția adenocarcinomului, dar este rar
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
mai mult importanță teoretică, aplicabilitatea practică fiind redusă. Deși mutațile k ras reprezintă un marker sensibil, fiind prezent la 80-100% din tumorile pancreatice, specificitatea este redusă, putând fi prezente și în alte tumori maligne (colon, plămân), dar și în leziuni benigne (pancreatita cronică). Deoarece dimensiunea tumorii reprezintă un factor prognostic important în cancerul pancreatic, s-au individualizat două categorii morfologice: cancerul pancreatic mic și cancerul pancreatic precoce. Cancerul pancreatic mic este reprezentat de tumori cu dimensiuni sub 2 cm. Diagnosticul este
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
de cap de pancreas este suspectat la un pacient cu durere abdominală, icter și scădere ponderală, la care se poate eventual asocia diabetul zaharat tip II nou diagnosticat. Etapele diagnostice presupun: evidențierea masei cefalice pancreatice; precizarea naturii ei (malignă sau benignă); și stadializarea respectiv stabilirea rezecabilității. Evidențierea masei cefalice pancreatice se face utilizând secvențial, tehnicile imagistice disponibile. Ecografia abdominală este de primă intenție, fiind accesibilă și neinvazivă. Aceasta, în asociere cu CT spirală dinamică cu contrast (cea mai performantă tehnică neinvazivă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]