2,615 matches
-
alimentează tentația interpretativă. În acest fel, privitorul sau melomanul, asemenea lectorului pe care-l prezintă Roland Barthes atunci când se referă la scriptibil/scriptible , nu mai este simplu consumator, ci creator al picturii sau piesei muzicale. Altfel spus, așa cum crede compozitorul Benjamin Boretz , când lasă în seama ascultătorului actul final al creației muzicale, a face o audiție muzicală înseamnă a crea o compoziție care este o audiție muzicală speculativă. În mod potențial, câmpul experienței muzicale poate presupune o responsabilitate creativ-intelectuală pentru fiecare
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
alimentează tentația interpretativă. În acest fel, privitorul sau melomanul, asemenea lectorului pe care-l prezintă Roland Barthes atunci când se referă la scriptibil/scriptible , nu mai este simplu consumator, ci creator al picturii sau piesei muzicale. Altfel spus, așa cum crede compozitorul Benjamin Boretz , când lasă în seama ascultătorului actul final al creației muzicale, a face o audiție muzicală înseamnă a crea o compoziție care este o audiție muzicală speculativă. În mod potențial, câmpul experienței muzicale poate presupune o responsabilitate creativ-intelectuală pentru fiecare
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
alimentează tentația interpretativă. În acest fel, privitorul sau melomanul, asemenea lectorului pe care-l prezintă Roland Barthes atunci când se referă la scriptibil/scriptible , nu mai este simplu consumator, ci creator al picturii sau piesei muzicale. Altfel spus, așa cum crede compozitorul Benjamin Boretz , când lasă în seama ascultătorului actul final al creației muzicale, a face o audiție muzicală înseamnă a crea o compoziție care este o audiție muzicală speculativă. În mod potențial, câmpul experienței muzicale poate presupune o responsabilitate creativ-intelectuală pentru fiecare
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
și o serie de sacrificii în privința valorii terenurilor non construibile. Operațiunile imobiliare ale marii burghezii implică și stațiunile de iarnă. În Elveția, Gstaad și Saint-Moritz țin de acest model. Megève a fost creat în 1920 de Noëmie Halphen, bunica lui Benjamin de Rothschild. Aceasta a construit o cabană, prima urcare mecanică și hotelul Mont d'Arbois. În 1923-1924, stațiunea este onorată de prezența altețelor regale, regina Elisabeta a Angliei și regele Albert I al Belgiei, ceea ce va întări reputația locului. În
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
lase toată problematica respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în Bulgaria, Ungaria și România în seama Comitetului Politic ad-hoc, care avea să analizeze chestiunea și să întocmească un raport. Pe 22 octombrie 1949, după îndelungi și aprinse dezbateri între Benjamin Cohen, reprezentant supleant al SUA și Andrei Vîșinski, reprezentant și ministru de Externe al URSS, Adunarea Generală a hotărît să ceară părerea Curții Internaționale de Justiție asupra următoarelor chestiuni: (1) Schimbul diplomatic între SUA și România releva un litigiu, așa cum
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Memoriu, Ralph A. Dungan către președinte, 15 iulie 1964, Dosarul România, vol. 1, cablograme, conteinerele nr. 203-204, dosare pe țări ale CSN, Biblioteca LBJ; interviu oral cu William A. Crawford, de William A. Moss, 12 martie 1971, p. 26; Memorandum, Benjamin H. Read către McGeorge Bundy, 11 august 1964, Dosarul România, vol. 1, cablograme, conteinerele nr. 203-204, dosare pe țări ale CSN, Biblioteca LBJ 1113 Consiliul Securității Naționale a luat în considerare chiar și solicitarea României privind centrala electrică nucleară. Comisia
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
of Richard Nixon, Grosset & Dunlop, New York, 1978, p. 281-282 1237 Ceaușescu, România pe drumul..., II, 411 1238 Memoriu, Francis Bator către președinte, 19 mai, 1967, dosarul România, vol. 3, Note, cutia 203-204, dosare pe țări CSN, Biblioteca LBJ 1239 Memoriu, Benjamin H. Read to W.W. Rostow, 1 august, 1967, Idem; Interviu acordat autorului de Corneliu Bogdan, 19 martie 1987. 1240 Allen (ed.), Yearbook on International Communist Affairs,1968, p. 516 1241 Memoriu, Benjamin H. Read către W.W. Rostow, 18
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe țări CSN, Biblioteca LBJ 1239 Memoriu, Benjamin H. Read to W.W. Rostow, 1 august, 1967, Idem; Interviu acordat autorului de Corneliu Bogdan, 19 martie 1987. 1240 Allen (ed.), Yearbook on International Communist Affairs,1968, p. 516 1241 Memoriu, Benjamin H. Read către W.W. Rostow, 18 august,1967, dosarul România, vol. 3, Note, cutia 203-204, dosare pe țări CSN, Biblioteca LBJ 1242 Memoriu, W.W.Rostow către președinte, 24 octombrie, 1967, Idem 1243 Congresul SUA, Un compendiu de lucrări
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
schimbările care au loc în societate. Pretenția de a prevedea cursul evoluției viitoare i se părea lipsită de orice bază. Rhees relata că, în 1943, când Wittgenstein era în vizită la Swansea, ei au asistat la o conferință a profesorului Benjamin Farrington, organizată de Societatea Filozofică Locală. Titlul conferinței era Legi cauzale și istorie. Teza vorbitorului a fost că oamenii se dovedesc capabili să învețe din greșeli, ceea ce duce la îmbunătățiri, cel puțin în perioade mai întinse de timp. El sugera
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
altă finalitate. Opinii în legătură cu existența unei filozofii imanente limbii au fost susținute insistent de un curent manifestat în lingvistica americană din prima jumătate a secolului al XX-lea, ai cărui corifei au fost Edward S a p i r și Benjamin Lee W h o r f, lingviști potrivit cărora limba este un sistem închis de simboluri, care, în virtutea structurii ei, determină modul de gîndire și de comportare a oamenilor. În ultimă instanță, se poate constata că filozofarea poate avea două
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Surdu, Alexandru 279 Ullmann, Stephen 216 Vendryes, Joseph 183 Vergez André 19 Vianu, Tudor 302, 303, 306 Vico, Giambattista 20, 94 Vossler, Karl 49, 108-111, 113, 169, 175, 189 Vulcănescu, Mircea 339, 357, 358 Wald, Lucia 156, 158, 249 Whorf, Benjamin Lee 281 Williams, Raymond 237 Wittgenstein, Ludwig 30, 123-127, 208, 356, 362 von Wright, Georg Henrik 193 Zgusta,Ladislav 204 I n d i c e d e n o ț i u n i accept social 197, 271 act
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
care va stinge lumina. * * * Raționalitatea este reabilitată mai recent de germanul Jurgen Habermas, care este mult mai coerent teoretic și moral, riguros, curajos și, în același timp, fidel față de norme. Discipol al lui Adorno în cadrul Școlii de la Frankfurt, alături de Walter Benjamin, Herbert Marcuse, Max Horkheimer ș.a., Habermas este și el un gînditor de extracție marxistă, contribuind la cristalizarea așa-numitei "teorii critice asupra societății", încercînd totuși, treptat, să se distanțeze și să se preocupe de o reînnoire a gîndirii politice și
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
schimb, a cărei valoare de piață scade continuu. "Celulele" sale cunosc un fenomen de apoptoză, sau de fagocitoză, care le videază de orice urmă de conștiință. Paralel, se dezvoltă cele mai rafinate tehnologii de control. Contemporani cu Valéry, și Walter Benjamin sau Sigmund Freud vedeau, începînd cu noile tehnologii ale comunicațiilor, o nouă istorie a conștiinței (și a inconștientului, desigur), generînd o nouă dezvoltare a capitalismului, în jurul figurii consumatorului, un soi de economie libidinală, cum o numește Bernard Stiegler, ce canalizează
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
comunicațiilor, o nouă istorie a conștiinței (și a inconștientului, desigur), generînd o nouă dezvoltare a capitalismului, în jurul figurii consumatorului, un soi de economie libidinală, cum o numește Bernard Stiegler, ce canalizează dorințele și cerințele într-un mod tot mai totalitarist. Benjamin vorbea chiar despre o "estetizare totalitară a politicii", la fel cum astăzi am putea vorbi la fel despre o estetizare totalitară a economiei, incluzînd noile tehnologii de control și de "fabricare" a unui nou "rege" consumator, o nouă organizare a
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
adînci fracturile economice și sociale. Noul capitalism tehnologic tinde să domine, direct sau indirect, toate formele de activitate. Promotorii acestui capitalism generalizat vizează preluarea controlului în trei domenii: reproducerea umană, gestiunea economiei și controlul naturii. În Jihad versus Mc World, Benjamin Barber ne avertizează asupra unei lumi dominate de acest capitalism tehnologic ce atacă statele suverane și minează instituțiile democratice. Forța tehnologică e în curs de a crea o lume "în timp real", lansînd două provocări: o dinamică superioară în desenarea
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
e drept de ce nu e drept, ce e adevărat de ce e minciună. Și-apoi alegeți ce e cu adevărat valoros, gîndiți ce e bun, rostiți adevărul și faceți dreptatea. Altfel nu se mai poate. În 1939, Paul Valéry și Walter Benjamin sesizau o decădere spirituală generalizată. Se știe ce a urmat. Ceva asemănător putem remarca și acum, o scădere a valorii-spirit și a capitalului virtute, în favoarea unei economii libidinale (B. Stiegler), ce canalizează dorințele și cerințele consumatorului, organizează producția de dorințe
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
nici nu se observă un efort teologic asemănător. Acest lucru nu este, fără îndoială, străin de faptul că Franța, înainte de război, nu produsese gânditori evrei comparabili cu marile figuri apărute în Germania, de exemplu, ca Hermann Cohen, Franz Rosenzweig, Walter Benjamin, Martin Buber și alții. Devenită din 1905 valoare supremă a Republicii, laicitatea à la française nu a încurajat nici dezvoltarea unui interes pentru gândirea evreiască sau pentru teologie, iudaismul ca religie rămânând limitat la domeniul privat. Doar scrierile istoriografice evreiești
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Baron, Salo Wittmayer, 81, 143 Bavli, Hillel, 167 Beauvoir, Simone de, 205 Begin, Menahem, 220, 222 Beirut, 222 Beit Yaakov (școală evreiască din Cracovia), 167 Bellow, Saul, 269 Belz, dinastia hasidică din, 163 Ben Israel, Menasseh, 102 Ben-Ami, Shlomo, 228 Benjamin, Walter, 176 Berav, Iacov, 101 Berkovits, Eliezer, 171-174, 180 Berlin, 125, 135 Bernfeld, Shimon, 137-138 Betar, 46 Betleem, 24 Bialik, Hayim Nahman, 148 Białistok, 136 Biblia, 21, 23, 30, 33, 38, 88, 94-95, 97, 113-114, 139, 171, 185, 189, 204
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
de monedă, constituie un instrument prețios în analiza fenomenelor monetare. Ei i s-au adus îmbunătățiri de către J.A. Schumpeter, G. Cassel, J. Rueff, M Allais, A. Day. În America nu a existat o școală clasică. Preocu pări a avut Benjamin Franklin și ele au fost continuate de către John Bates Clark, în lucrări ca: Repartiția bogăției (1899) și Bazele economiei politice (1907). Clark încearcă să aducă modificări vechii scheme a lui Say, arătînd că producția, repartiția și consumul nu sunt sfere
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
societăți, al panicii și coșmarului în fața zilei de mîine, al spectrului bîntuind al sărăciei. Kant, Marx și Freud par să le fie principalii mentori spirituali. La adepții școlii amintiți pînă acum ar trebui să mai adăugăm pe Leo Lowenthal, Walter Benjamin, Ernst Bloch, Otto Kircheimer, Franz Neumann, Henry Grossman, Friedrich Pollock, care e poate cel mai economist dintre toți și alții, ca să avem o imagine mai bună asupra nucleului materialist al dialecticii non hegeliene și negative, al hedonismului utopic al Școlii
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
NC, Duke University Press, Durham, 2000; Asian Reza, No god but god, Random House, New York, 2005; Attaly Jacques, Une brève histoire de l'avenir, Fayard, Paris, 2006; Bacevich Andrew J., The new american militarism, Oxford University Press, New York, 2005; Barber Benjamin R., Jihad vs. McWorld: How globalism and tribalism are reshaping the world, New York, 1996; Barber Benjamin, Fear's Empire: War, Terrorism and Democracy, W.W. Norton, New York, 2003; Barbour Jan G., Cînd știința întîlnește religia, Curtea veche, București, 2006; Barnett
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Attaly Jacques, Une brève histoire de l'avenir, Fayard, Paris, 2006; Bacevich Andrew J., The new american militarism, Oxford University Press, New York, 2005; Barber Benjamin R., Jihad vs. McWorld: How globalism and tribalism are reshaping the world, New York, 1996; Barber Benjamin, Fear's Empire: War, Terrorism and Democracy, W.W. Norton, New York, 2003; Barbour Jan G., Cînd știința întîlnește religia, Curtea veche, București, 2006; Barnett Thomas P. M., The Pentagon's new map, Putnam, New York, 2004; Bataille Georges, Partea blestemată, Institutul European
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Să-și fi pierdut aceste rechizitorii virulența odată cu avântul societății de consum? Mai curând le vedem recăpătându-și vigoarea odată cu criticile la adresa mondializării și a „McWorld”-ului. De curând, François Brune asemăna publicitatea cu o „caracatiță” totalitară. Conform aserțiunilor lui Benjamin R. Barber, dezvoltarea explozivă a publicității reflectă și întărește noul totalitarism al piețelor 13. Alții nu ezită să vorbească de un „fascism soft”, cu aplicații la toate dimensiunile vieții. Auzim mai peste tot proteste contra „tiraniei mărcilor”, al cărei resort
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
real, dintre ființa virtuală cu care comunicăm și persoana în carne și oase. 11. John Kenneth Galbraith, Le Nouvel Etat industriel, Gallimard, Paris, 1968, pp. 205-225. 12. Henri Lefebvre, La vie quotidienne dans le monde moderne, Gallimard, Paris, 1968. 13. Benjamin R. Barber, Djihad versus McWorld, Desclée de Brouwer, Paris, 1996, pp. 47-60. 14. Stuart Ewen, Consciences sous influence. Publicité et génèse de la société de consommation, Aubier, Paris, 1983. 15. Naomi Klein, No logo, Leméac-Actes Sud, 2001. De asemenea, R. Barber
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
putere economică și militară care să reprezinte o provocare la adresa poziției preponderente a Americii într-o regiune ce în mod sigur va constitui pivotul economic al noului secol”. După ce analizează dezbaterea din cadrul administrației Bush între moderați și duri, editorul revistei Benjamin Schwarg trage concluzia: „Statele Unite au un asemenea avans asupra Chinei în ceea ce privește conducerea, controlul, comunicațiile, capabilitățile informatice și de intelligence - de departe elementele vitale ale eficacității militare moderne și cele mai greu de dezvoltat -, încât supremația strategică americană în Asia de
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]